1,933 matches
-
găsi. Un disc așteptat ani și ani: Eagles - The Long Road Ouț Of Eden; un bluesman ce confirmă: Joe Bonamassa - Sloe Gin; un Ozzy ce cânta mai bine ca oricând, fie Undercover; și multe, multe prog-rockuri în surround ce sfidează șablonul, spre încântarea celor pretențioși... Nimic anormal - the show (really must?) go on! Retrospectivă cinematografică a anului 2007 Iulia Blaga Se duce și anul ăsta, dar se duce frumos pentru că filmului românesc i s-a întâmplat ceea ce foarte puțini mai visau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
imprimate pe o bandă. Indiferent de apartenența politică sau doctrinară, discursul fiecărui politician pare să-l copieze pe al celorlalți colegi de bandă. Nu dialoghează fiindcă nu e în stare: i s-ar arde circuitele. El trebuie doar să emită șabloanele imprimate pe creierul lui foarte mic de un mecanism foarte mare și greoi. Așa se face că, în vremuri de relativă stabilitate, cel care refuză dialogul și îndoiala își impune imaginea în fața celui ce gândește și se îndoiește. Și atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
care a avut premiera pe 16 martie, ar putea șoca un iubitor al operei lui Shakespeare, dacă acesta se așteaptă la o reprezentare clasică, tot pe atât pe cât îl va bucura pe spectatorul dornic de inovație și excentricități. Hamlet sparge șabloanele, căci funcționează, așa cum mărturisește regizorul, pe cupluri de antonime: tradiția își dă mâna cu modernul, viața cu moartea, realul cu visul. Situația conflictuală a poveștii este extinsă la nivel stilistic. Hamlet urban (Ciprian Scurtea) poartă adidași și pantaloni în carouri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
imaginea a tot ce putea să atragă ochiul amețit al consumatorului heavy: blondă, sexy, chitaristă, țoale rupte, rochii strâmte și plesnite pe la coapse... Mi-a plăcut, desigur, cum să zic nu? Da, dar „muzicalmente“ nu i-am depistat valoarea competitivă. Șablonul era strident, lecția bine învățată, gestica fără greșeală. Atitudinea de divă heavy-metal mă cucerea și mă irita în egală măsură: aș fi vrut să fiu doar eu „beneficiarul“ generozității ei erotice? Deh, ce nu gândește gândul alcoolizat! Am avut ocazia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
text,fără vreo modificare, a devenit manifestul cu care se va deschide revista proiectată. Nu-mi amintesc ce bolovani s-au pus în calea serii de literatură, care vroia să fie și un tineresc protest pentru ceea ce consideram anchiloză și șablon; acel festival sau șezătoare, sau seară literară n-a avut (atunci) loc.[...] Acum eram hotărâți. Vom scoate o revistă, deocamdată în formatul Biletelor de papagal. Îi vom zice zice Avangarda literară. Dar aceste cuvinte să fie culese cu un corp
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
dar care încetase cu mult timp în urmă să mai arate bine și să țină pasul, ofeream o imagine jalnică și nu aș fi dorit să-i trimit mamei mele o poză, chiar dacă ar fi fost cu putință. Cu ajutorul unor șabloane, ne pictaseră pe spatele jachetelor albe ca varul inscripții rezistente la spălat și ale căror litere ne transformau, prescurtat, în POW. A căror unică activitate consta, pentru început, cum se spunea, în a face foame din zori până-n vis. Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
învia la Judecata de Apoi, scria acesta, decît din pămîntul țării în care te-ai născut. Într-o altă ordine, "Junimea" ieșeană continuă, cu "Aventurile Bărzăunului", programul de editare, iată, în colecția "Ulița copilăriei", a unor cărți valoroase, ieșite din șablonul convențiilor de tot felul care au produs o imensă maculatură: "Puck și graurul argintiu" de Iuliana-Claudia Ciofu și Ana-Maria Ovadiuc, "Poezii pentru copii, simpatice și hazlii" de Victor Aciocîrlănoaiei, "Mic dicționar deosebit": Cine a fost, ce-a devenit!" de Passionaria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu atenție. Asemănarea cu răposatul Onisei probabil că era Întâmplătoare. Sau poate că Mașa, din pricina suspiciunii ce i se cuibărise În suflet și a coșmarurilor În care Îi apărea mereu fostul ei soț, percepea realitatea deformat, călăuzindu-se după vechile șabloane sedimentate În memorie. La drept vorbind, uneori toți bărbații i se păreau asemănători, indiferent dacă erau grași sau slabi, Înalți sau scunzi, indiferent dacă purtau barbă și mustăți sau erau rași În cap, toți aveau ceva din Onisei. - Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
care poate vorbi dar n-are cu cine! Nu mă mai puteam suporta așa! Începusem să mă văd cum mă vedeau și ceilalți, adică prin intermediul ocupațiilor mele. Exista riscul împăcării cu această situație, riscul închiderii într-o imagine, într-un șablon. Riscam identificarea cu eticheta pe care o aveam. Odată cu acestea, simțeam că încep să mor încet, încet. Probabil că așa arată moartea esențială: devii imobil, fix, poți fi definit în mod exact pentru tot restul vieții, pentru ceilalți, dar în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
învățământ, acesta trebuind să fie modelat după personalitățile elevilor (și personalitatea elevilor modelată într-o formă adecvată învățării). Din această perspectivă motivarea învățării capătă un loc deosebit de important, ea trebuind să fie văzută ca intervenind și în modelarea personalității. Despre șabloanele gândirii (o altă perspectivă asupra mentalității sau perpetua inocență). Suntem obișnuiți ca pentru tot ceea ce ni se întâmplă să găsim vinovați; prima reacție pe care o avem când o pățim este să căutăm rapid un vinovat; altul decât noi, evident
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se întâmplă să găsim vinovați; prima reacție pe care o avem când o pățim este să căutăm rapid un vinovat; altul decât noi, evident. Asta ne liniștește un pic. Dacă nu l-am putut identifica rapid avem la îndemână un șablon furnizat de mentalul colectiv: să considerăm că vinovați sunt zeii mamei lui (putem spune că, în felul acesta, pentru noi orice obiect care ne supără are o mamă, ce se închină la niște zei al căror cult poate fi profanat
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a acestei acțiuni o desfășurăm atunci când recurgem la pseudo-tipologii de genul: prost, tâmpit, naiv etc. Forma mai înaltă (dar care are tot un caracter de lipsă) o reprezintă recurgerea la tipologii complicate; oricât de elaborate ar fi acestea, ele rămân șabloane în care încercăm să ne înghesuim semenii ce au nenorocul să ni se ivească în cale. E drept, la rândul nostru zăcem înghesuiți în cele mai ciudate "poziții" în care suntem puși de cei ce ne privesc. Cel mai adesea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
contextul acestor torturi imaginare ia naștere societate ce postulează idealuri ca Adevărul și Binele. Impersonalul "se" (the happy man) constituie regula pentru fiecare dintre noi; altfel spus, recurgem în mod cotidian la înțelesul comun al lucrurilor, lăsându-ne în voia șabloanelor. E o formă de economie a gândirii, prin intermediul căreia alegem căile bătătorite în cazul activităților zilnice pentru a câștiga timp. În astfel de momente avem încredere în lume, credință ce constituie un puternic liant social. Autenticitatea propriei existențe nu este
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acesta fiind sensul tare al căderii la nivelul lumii. Îndreptățirea "schimbului de bune practici", metodă de diseminare a experiențelor pozitive ce ocupă un loc însemnat în spiritul occidental contemporan, este dată de modul nostru de-a fi căutători perpetui de șabloane comportamentale în care să ne turnăm existența (ori în care deseori ne odihnim), în care să avem încredere deoarece au fost deja experimentate de alții. Postularea absurdului ca inerent existenței (Albert Camus) înseamnă o negare a atotputerniciei logicii, deci a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
formă de neantizare poate fi reinterpretată sub forma: Nu vreau să fiu mamă cu tine! Față de acest gen de formule este de preferat indiferența. Ceea ce filosofia poate oferi contemporaneității e constituirea unor pattern-uri de gândire eficiente, ca smulgere din șabloanele induse de ideologii. Este vorba nu de formule de-a gata, de gândire prestabilită, ci de căi de dezvoltare a gândirii proprii. Prin eficient nu înțeleg ceva de genul pragmaticii, ci mai curând o curățire de redundanțe, de formule ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se naște cu dragoste sau cu repulsie față de învățătură. Rutinieri Educatorii care și-au pierdut interesul pentru lectură rămân intelectuali numai cu numele. Ei manifestă rezistență față de tendințele novatoare, care vizează optimizarea prestației didactice, transformându-se în rutinieri, încorsetați în șabloane perimate. Receptivitate Receptivitatea față de inovațiile aduse procesului didactic și utilizarea lor creatoare evidențiază preocuparea educatorilor pentru îmbunătățirea activității lor informativ formative. Dezvoltare Calitățile, capacitățile și aptitudinile intelectuale ale copilului se dezvoltă și se perfecționează prin utilizarea lor în procesul de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
fraza, dar s-a culcat. Am rămas cu mâna în aer, cu degetele rășchirate, mirându-mă și eu de înflăcărarea mea retorică de mai devreme. Aceleași figuri, repetate de la an la an, ca și cum Dumnezeu și-ar fi epuizat stocul de șabloane. Fiecare are o sosie într-o altă serie. În ultimii cincisprezece ani, am văzut serii de Dorine, Marii și Alexandri, până am obosit. Au aceleași gesturi, aceleași voci, aproape și-aceleași haine și aș pune rămășag că provin din același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să se bucure turma păstorită... - Îhî... Intrăm. Un călugăr care vrea să prindă meserie pe lângă pictor amestecă vopseaua într-o găletușă. Doamne cât s-au înmulțit cei ce mă necăjesc... mulți se scoală asupra mea... îngână cu voce subțire. Așază șabloanele, șterge liniile, verifică dacă pensoanele mai mari sau mai mici sunt curate. Dintr-una dintre cutii, își presară puțină pulbere aurită pe dosul mâinii stângi, o-ntinde și e încântat de strălucirea ei. Prin geamuri se prelinge o lumină cenușie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
soi de soare à la Van Gogh. - Leonard... încerc să-l calmez, îi pun mâna pe umăr. Mai încet, mai pune-ți lacăt la gură... Se smucește. - Te-ai tâmpit și tu? Ce-o să fie? Mă scrie la catastif? Ia șabloanele pentru litere și le rupe. Toarnă peste bucăți ce era în găleată. - Ce fac eu aici? Nici nu cred... Mă prostituez, asta fac! Mă vând pe niște milioane, da’ nu-n bordel, ci-n biserică! Gata, mă duc să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
iubirea despre care îmi vorbești se va maturiza, iubirea îți va inunda inima cu Duhul Preacuratei, culoarea, forma, chipul de pe catapeteasmă sunt preludii ale unei armonii divine. Vei iubi, Petre! Dincolo de contur și de formă, memoria este contextualitatea principiilor, timpul șablon pentru intenții nedefinite, pământul o clipire de înger. (Plouă, genele heruvimilor aplaudă un spectacol în cer.) Vei iubi, Petre, dincolo de însemnările inimii. Nu ești singurul care se îndrăgostește de chipul blând. Și eu am fost ca tine, o visam mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cenzurați, că nu le dădea voie să cânte cum le venea talentul. Dar ce să mai spui de bieții oameni cu decese sau comemorări, care venea să-și plângă durerea la anunțuri și nu putea! Că era formule stas, respectiv șabloane tipizate. Nu puteai să dezvolți nici un sentiment de tristețe, respectiv, de dor, cu compasiune sau... Nici nu mai spun că nu era voie să zici ceva de lumea de dincolo, că răposatul a plecat spre o lume mai bună. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dezbaterile pe teme educative, cuprinderea și participarea activă la proiecte educative la nivel național și internațional, implicarea în experimente didactice, iată tot atâtea implicații care să netezească calea spre succesul profesional. Drumul este anevoios, pentru că trebuie să ne desprindem de șabloanele trecutului. Acum va trebui să apreciem copilul pentru ceea „ce face”, nu pentru ceea ce „nu face”, dar „am fi vrut noi să facă”. Trebuie căutat cu multă atenție și cu multă răbdare talentul fiecăruia, pentru a-l șlefui, pentru a
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
importante cu mine însumi, pentru a-mi da jos de pe chip orice fard, lăsând loc creaturii originare a lui Dumnezeu și a părinților mei. De ce oare am fost de atâtea ori atât de formal în examinarea conștiinței? De ce oare atâtea șabloane, mentalități și rutină au întunecat chipul meu? De ce oare instituțiile și regulile, uneori în numele lui Dumnezeu, vor să falsifice creatura atât de simplă și frumoasă a lui Dumnezeu, care este omul? De ce oare în locul împărăției lui Dumnezeu voită de Cristos
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sau mai puțin codificate. Eh, dar asta era teoria, nici un asasin în serie nu acționa la fel cu altul. Profilul psihologic era identic numai până la un anumit punct, mai departe lucrurile se complicau și nu mai putea fi aplicat un șablon. Trebuia să meargă la secție imediat. Dispariția țigănușului era încă o piesă în puzzle-ul și așa destul de complicat al disparițiilor din Baia de Sus. Poate măcar acum Pop va înțelege că lucrurile nu sunt de loc atât de simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că reușise. Discuția cu socrul său era bine venită, numai că nu aflase mare lucru de la el. Nu în privința faptelor care îl interesau pe el. Pop era un polițist bun, însă avea limitele lui. Era imposibil să-l scoată din șabloanele lui și nici nu-i putea spune pe șleau adevărul. Încercă să mai ia o gură din lichidul negru dar ceșcuța era goală. Nu bei? întrebă Simion Pop care, observând dorința ginerelui său, se grăbise să i-o umple din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]