2,811 matches
-
ce ar fi putut să vadă că văzuserăm. Omul de pe stradă, cum eram eu, privea pe furiș la acele personaje, întrezărite ca într-o secvență de film polițist. Păstrez încă impresia fugitivă a siluetelor greoaie și îndesate, purtând pălării sau șepci. Aspectul lor de conspiratori avea ceva grotesc și înspăimântător. Cine erau, oare, acești oameni cu mutre de lume interlopă? O nouă „rasă“ de șefi conducea România devenită Republică Populară: indivizi de care nimeni din jurul nostru nu auzise până atunci. Părinții
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Securitatea a dat buzna peste noi. Trezită brusc de loviturile puternice în ușa bucătăriei, am așteptat câteva clipe înainte de a deschide. Între timp, ușa veșnic șubredă cedase și m-am trezit orbită de lanterna unui necunoscut în uniformă și cu șapcă militară. Tot mergând de-a-ndăratelea până la patul meu, în cămașă de noapte și sub lumina lanternei ofițerului, răspundeam la întrebări: cine eram? unde mi-era bărbatul? cine locuia alături? unde era cetățeanul Marinescu? Mă băgasem sub pătură și cu o voce
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Apoi, instalatorul a venit în apartament, ca să „verifice“ instalația telefonică. Ideea că aparatul era acum sub ascultare nici nu ne-a trecut prin cap. Tot așa cum, înainte de arestarea ce avea să urmeze câteva luni mai târziu, prezența unui individ cu șapcă, la colțul străzii, în fața blocului - era ușor de recunoscut: era de fapt ceea ce voiau, ca să întrețină frica în populație -, prezența polițistului deci nu ne-a mirat decât foarte puțin: pe cine să supravegheze pe-aici? Fără îndoială pe cineva care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
să mă mai gândesc la asta, când, într-o bună zi, a reapărut Securitatea. Într-o după-masă, pe când predam o lecție unui student, a apărut la ușa cu geam a bucătăriei un om în civil, cu haină de piele și șapcă. Voia să-mi vorbească. Am recunoscut îndată ținuta și tonul individului. Am încercat să rămân calmă. Am expediat studentul și m-am așezat în locul lui, la pupitrul fiului meu, care era la școală, la ora aceea. Polițistul s-a așezat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
infectat o mână și a făcut un început de septicemie. țin minte că dormeam deasupra lui. Semnul cel mai rău era că ne dădea nouă toată mâncarea lui, ba chiar și pâinea. Apoi, ne am pomenit cu un individ cu șapcă și cu un doctor deținut care i-a făcut niște injecții, probabil cu penicilină. Omul și-a revenit și noi eram tare bucuroși pentru el, dar i-au oprit injecțiile. Probabil că infecția nu fusese biruită cu totul și i-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
zilei de 30 ianuarie. La gară, ne aștepta șoferul spaniol al lui Jean le Marois; Jean era absent căci tocmai suferise o operație la spital. țin minte și acum spaima prin care am trecut văzând pe peron un om cu șapcă, nemișcat și privind fix la noi: era doar bietul șofer care nu prea vorbea franțuzește și deci... aștepta și tăcea! La capătul peronului, ne aștepta sora mea, Ariadna le Marois. Apoi, a apărut și vară-mea, Myriam O’Kelly, care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
doi jucători; - la competițiile FIVB - antrenorul nu poate conduce echipa; - căpitanul va fi indicat pe foaie. Echipamentul: - șorturi sau costum de baie; - tricourile sau maiourile sunt opționale (excepție fac cazurile când sunt specificate în regulamentul unui turneu); - se pot purta șepci și ochelari; - se joacă desculți (excepție - cazul în care arbitrul principal autorizează încălțările); - numerele 1 și 2, înscrise pe partea din față a șortului sau tricoului (pe piept), de minim 10 cm înălțime și 1,5 cm lățime, culoare contrastantă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
gât. Așadar, orice accesoriu trebuie să completeze îmbrăcămintea, și nu să o încarce. În cazul bărbaților, în categoria accesoriilor la care trebuie să renunțe sunt incluse acele de cravată, butonii sau nasturii prea strălucitori. 7. Renunță la pălării, căciuli sau șepci. Acestea sunt acceptabile numai dacă absența lor i-ar periclita sănătatea reporterului: spre exemplu, la -20°C este inuman să îi ceri cuiva să transmită fără căciulă. Când alegi să îți pui o căciulă, alege una simplă, care să nu
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
simplă, cu atât mai bine. Este de preferat să porți o căciulă asortată cu îmbrăcămintea, într-un ton neutru sau o culoare caldă. Să nu aibă în niciun caz o culoare stridentă sau un amestec de culori obositor. De asemenea, șepcile pot fi utile în anumite situații, în special pe vânt puternic sau ploaie abundentă, chiar dacă prezintă dezavantajul de a forma umbre pe față. Deși majoritatea stiliștilor de televiziune le interzic cu desăvârșire, uneori ele pot fi extrem de utile (în loc să îți
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
chiar dacă prezintă dezavantajul de a forma umbre pe față. Deși majoritatea stiliștilor de televiziune le interzic cu desăvârșire, uneori ele pot fi extrem de utile (în loc să îți curgă ploaia pe față și să îți strice coafura, este preferabil să porți o șapcă). Oricum, înainte de a alege să intri în direct purtând un obiect vestimentar controversat, sfătuiește-te cu superiorii ierarhici și cu stiliștii postului la care activezi. 8. Evită hainele prea largi, dar uită cu totul de cele strânse pe corp. Acestea
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
să intre în opoziție? îmi amintesc de o scenă petrecută, cu mulți ani în urmă, în biroul lui Laurențiu Fulga, pe atunci vicepreședinte fac totum al Uniunii Scriitorilor. Apare furios, neanunțat, un poet proletar, în costum Mao și cu o șapcă tot Mao, pe cap. Era întors recent dintr-o delegație de scriitori din China, despre care D.R. Popescu îmi povestea, la Cluj, detalii savuroase. Pe scurt, poetul proletar, al poporului, protesta violent împotriva unei cronici literare scrisă de fiul burgheziei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
marea evadare. Cu chipurile luminoase și surâzând radioși, aceștia se îmbulzesc în "trenurile fericirii". Invadează plajele de pe coasta normandă sau cabanele din Vosgi și Alpi, provocând bombănelile foștilor privilegiați, nemulțumiți să-și vadă locurile de vilegiatură invadate de "țopârlani cu șapcă". Cei care nu-și permit, în ciuda biletelor de concediu oferite la preț redus, s-o șteargă pe undeva, se mulțumesc să meargă duminica la cafenea sau la pescuit, să trebăluiască pe lângă casă sau să grădinărească. Mulți fac drumeții, plimbări, se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trapez, fără lațurile de Închidere, aduse părțile ei la Închidere prin copca la gât, astfel ca să iasă În evidență gulerul mereu alb care se mula pe grumaz și te făcea arătos. Întocmai cum doreau preoții, spiritualii noștri. Pe cap trona șapca neagră, realizată tot regulamentar la ceaprazăria din Iași, recomandată de secretariatul școlii și care, acum, la liceu, scoțându-i literele SVC, putea servi tranziției În care intrasem Încă de pe atunci. Ce mai, pe total, arătăm că un preot În miniatură
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
familii vecine, despre securistul „plantat” pur și simplu În fața casei: „Am dat teza la mate. Alină are iar „codită”. Azi a fost unul Într-un trabant verde deschis. Era Îmbrăcat Într-o geaca de catifea (parcă În dungi) maro. O șapca pe cap la fel. O bluză albă pe dedesubt. Era gras, cu nasul turtit. De sub șapca i se vedea par cârlionțat, perciuni mari. La ora 14 a plecat. Era cu botul mașinii la „stejar”. Avea o vedere extra spre Alină
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
are iar „codită”. Azi a fost unul Într-un trabant verde deschis. Era Îmbrăcat Într-o geaca de catifea (parcă În dungi) maro. O șapca pe cap la fel. O bluză albă pe dedesubt. Era gras, cu nasul turtit. De sub șapca i se vedea par cârlionțat, perciuni mari. La ora 14 a plecat. Era cu botul mașinii la „stejar”. Avea o vedere extra spre Alină. L-am poreclit Sobo (sobolul pentru că avea nasul că sobolița din Degețica)”. Despre această filă de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
0264590297 Libraria Universității, str. Universității nr. 1, tel. 0264593127 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241616365 Librăria Cărturești, B-dul Al. Lăpușneanu, nr. 116C, City Park Mall, et. 2, Sky Level, tel. 0341462879 CRAIOVA Librăria Școlii, str. Popa Șapcă, bl. 7-14, tel. 0251412588: 0746033712 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232412712 Librăria Esculap, B-dul. Independenței
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
majoritatea populației ca fiind regresive. Problema a fost ridicată în special în țările vestice cu un număr mare de imigranți. De aici de exemplu dezbaterea din Marea Britanie pe tema acordării dreptului locuitorilor din Punjab (sikh) de a purta turban în loc de șapca inclusă în uniforma lor de serviciu. Tot de aici și dezbaterea, de această dată mai serioasă, privind dreptul fetelor musulmane de a purta văl la școală în timpul lecțiilor și de a fi scutite de la orele de gimnastică această chestiune a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
înalta societate. Fiindcă trebuie știut că pe la anul 1883 numai petrecerile societății aristocratice ereau înregistrate de ziare și aveau preț. întâlnirea a fost la rondul al 3-lea de la Șosea. Aci Constantin Isvoranu și Alexandru Marghiloman, îmbrăcați cu jachete roșii, șepci negre, trâmbița la spinare și cizme de lac, călări pe cai superbi, așteptau toate echipagiile pe drumul Herăstrăului. Bestia era locotenentul Mihail Laptev, care trecu repede, cu iuțeala fulgerului. Goana a durat 2 ore. După aceea doamnele au scoborât din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înțeleg de unde vine forța neamului românesc. Profesorii aveau multă învățătură de carte și solidă pregătire pedagogică. Poate de aceea erau severi și zgîrciți la note. Disciplina era strictă. Purtam uniformă, care era obligatorie. Liceul "Vasile Alecsandri" avea culoarea albastră pentru șapcă și tunică, iar la guler, cusut numărul cu care erai înmatriculat la intrarea în liceu și pe care îl purtai pînă la terminarea școlii. Pentru orice năzdrăvănie făcută, în special în afara școlii, erai identificat prin notarea numărului și pedepsit aspru
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pînză roșie și mai multe scaune de lemn de o parte și de alta a mesei. La intrarea noastră, delegația era în picioare. Fumau și vorbeau tare. Erau tineri, afară de unul, mai în etate, care era translatorul. Toți erau cu șepcile pe cap, fără gulere și fără cravate. După ce translatorii au vorbit între ei, am luat loc cu toții la masă, față în față, iar translatorii s-au așezat împreună la capătul mesei. În primele zile, discuțiile au fost pur tehnice spre
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
era în plus și mărunțel de statură. Deasupra guvernului s-a înființat demnitatea de consilier regal, care nu avea nici un rol efectiv în stat, dar înmulțea numărul purtătorilor de uniforme, de saltimbanci și de irozi. Lui Nicolae Iorga îi aluneca șapca pe chelie pînă la urechi și barbă; Ion Mihalache a trebuit să-și lase ițarii acasă la Topoloveni și toți ceilalți surtucele și pălăriile. Gheorghe Tătărăscu a purtat și uniforma rușinii. Eram în biroul său din strada Polonă cu Inculeț
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și ar putea ocupa un post la stat, să se consacre agriculturii practice. În afară de sectorul legumicol, grajdul cu cele 100 de vaci Jersey (vaci de lapte), Îl absoarbe tot timpul și-i fructifică imensul capital investit. În salopetă și cu șapcă de fermier, bronzat de soare, abia mai recunosc În el doctorandul de la Ithaca. Caută să-mi explice cum e posibil c-a putut lipsi un an, lăsându-și ferma pe seama unui salariat. Lucru extrem de rar În SUA. Dar faptul se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
al celui ce semnează, deoarece redacția respectă principiul democratic al pluralismului de opinii.” Firesc demersul, pentru că asta și înseamnă Concordia: concordanță, bună înțelegere, pace, unitate, a merge împreună. În gazetă semnează materiale de substanță: Ilie Gavanos Cu „undă verde”, Florea Șapcă, profesor de istorie cu ale sale considerații de ordin juridic despre „Particularitățile stăpânirii pământului conform dreptului de preemțiune în Moldova și reflectarea lui în documentele referitoare la Bucovina (sec. XVIII); Simion Gociu cu „Omniprezentul simț al datoriei”, de vorbă în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ordin juridic despre „Particularitățile stăpânirii pământului conform dreptului de preemțiune în Moldova și reflectarea lui în documentele referitoare la Bucovina (sec. XVIII); Simion Gociu cu „Omniprezentul simț al datoriei”, de vorbă în doi, simțind savoarea discuției la o cafea; Nicolae Șapcă: „La Ionică și doina neamului?”, dar și Opinii „Ar fi bine și frățește”; Vadim Bacinschi: „De la Tisa pân' la Mare. Sate, sate neuitate.” Mai semnează în rubrici diverse, interesante: Simion Gociu la „Accente economice cu...; Ion Mihalca la „Concordia inform
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
obștesc de istorie, restituiri literare și folclorice „D. Onciul” Cernăuți, apare cu sprijinul revistei „Vatra” și al Editurii „Tipomur” din Târgu Mureș - redactor șef Dumitru Covalciuc. Colegiul de redacție: Grigore Bostan, Nicolae Băciuț, Cornel Moraru, Grigore Ploeșteanu, Rodica Puia, Florica Șapcă. Au fost scrise, cu mari greutăți, nr.1 decembrie 1993; nr.2, martie 1994; nr.3, iulie 1994; nr.4 septembrie 1994; nr.5, decembrie 1994; nr. 6,7 și 8 - 1995. În nr.6: „Eminescu”, „Privilegii ale locuitorilor de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]