9,251 matches
-
de pildă ca un șarpe, o lași sub tine, iar tu te înalți - pe cât posibil la fel de mlădios ca șarpele - spre o plăcere primită în silă, dar intensă. Doamna Witkowski se execută așa cum își închipuie ea că ar face‑o un șarpe, acum iese, dar nu în întâmpinarea unei plăceri, ci a unei putori care‑ți mută nasul din loc, trebuie să zboare urgent la orezul cu lapte care i s‑a ars în bucătărie. Astfel distruge ea fragila dispoziție artistică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ce e, în mijlocul unui grup care stătea în picioare și i‑a dărâmat pe toți; totuși grupul se distrează. Un luciu inimaginabil de neted se sustrage de‑a bușilea de sub tălpile ude ale gemenilor și dispare unduindu‑se ca un șarpe. Nici un punct de sprijin pentru aceste tălpi. Iar arta, care le este în rest sprijin de nădejde, a fost sigur răpită de o persoană perfidă și dusă departe, într‑un loc necunoscut. Anna deschide din nou gura, dar nimic, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a Început să-mi povestească despre Mie, dar, În mod bizar, și-a Început povestea vorbindu-mi despre toalete. — Am cunoscut diverse lucruri terifiante, dar știi ce mi s-a părut cel mai Înspăimântător În copilărie? Nu mă speriam de șerpi, nu-mi era frică să mă cațăr În locuri Înalte, nu mă temeam de atacurile băieților mai mari din vecini. Toate astea le puteam suporta, fiindcă eram un mic geniu. Însă cel mai tare mă temeam de război, deși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mici, bărbie zdravănă și cu sprâncene aproape invizibile, Streicher era o versiune mai palidă a lui Benito Mussolini. Vizibilul său spirit războinic era accentuat și mai mult de un bici enorm, care zăcea pe masă în fața lui ca un lung șarpe negru. Lovi masa cu pumnul, și toate paharele și vesela zăngăniră puternic: — Ce mama dracu’ tre’ să facă un om aici ca să fie servit? urlă el la chelner. Murim de sete. Își îndreptă degetul spre un alt chelner: — Tu! Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Ce înseamnă o viață împlinită? Evident, Heracle pleacă la braț cu Virtutea, cum altfel și-ar putea manifesta mai târziu calitățile care l-au făcut faimos: bravura, forța, hotărârea, curajul, inteligența, perspicacitatea, energia, eroismul? Să omori încă din leagăn niște șerpi sugrumându-i, să ucizi păsări mâncătoare de oameni, să răpui centauri, să abați cursul unor fluvii, să te lupți cu monștri, să capturezi fiare sălbatice înfuriate, dar și să-ți conduci cu iscusință carul de luptă, să tragi cu arcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu găteji. Chiondorâș Căta la cale; De pe șale, Când la deal și când la vale, Curgeau betele târâș. Iar din plosca ei de gușe De mătușe Un tăios, un aspru: hîrrși... Plâns prelung, cum scoate fiara, Plâns dogit, Când un șarpe-i mușcă ghiara, Muget aspru și lărgit De vuia din funduri seara... Mi-a fost frică, și-am fugit! II Toată noaptea viscoli... Încă bine n-ajunsesem, Că porni, duium, să vie O viforniță târzie De Păresimi. Vântura, stârnind gâlceavă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Văi agere, tăiați-mi o zi ca un ochean! Atlanticei sunt robul vibrat spre un mărgean, Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi, ce stau să pice, Din care alte ramuri, armate-n șerpi lemnoși, Bat apele, din baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. ORBITE Colo, dimineața mea, Viu altar îți miruia: Ca Islande caste, norii În, dorită, harta orii, Ageri, șerpii ce purtai, Șerpii roșii, scurși din rai, Și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să pice, Din care alte ramuri, armate-n șerpi lemnoși, Bat apele, din baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. ORBITE Colo, dimineața mea, Viu altar îți miruia: Ca Islande caste, norii În, dorită, harta orii, Ageri, șerpii ce purtai, Șerpii roșii, scurși din rai, Și, cules, albastrul benții De pe jerbele Juvenții. * Lăncile de iarbă mici Le păzea cățeaua Bitsh, Inimi mari dormeau pe țară. Munți, cu sângele afară... Cunoscut acelor zori În fântâni, în șerpi, în nori
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care alte ramuri, armate-n șerpi lemnoși, Bat apele, din baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. ORBITE Colo, dimineața mea, Viu altar îți miruia: Ca Islande caste, norii În, dorită, harta orii, Ageri, șerpii ce purtai, Șerpii roșii, scurși din rai, Și, cules, albastrul benții De pe jerbele Juvenții. * Lăncile de iarbă mici Le păzea cățeaua Bitsh, Inimi mari dormeau pe țară. Munți, cu sângele afară... Cunoscut acelor zori În fântâni, în șerpi, în nori. STATURĂ Să nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
orii, Ageri, șerpii ce purtai, Șerpii roșii, scurși din rai, Și, cules, albastrul benții De pe jerbele Juvenții. * Lăncile de iarbă mici Le păzea cățeaua Bitsh, Inimi mari dormeau pe țară. Munți, cu sângele afară... Cunoscut acelor zori În fântâni, în șerpi, în nori. STATURĂ Să nu prelingă, să nu pice Viu spiritul, robit în ea, La azimi albe să-l ridice: Sfiit pruncia ei trecea. Sori zilnici, grei, ardeau sub dungă, Ușor sunau în răsărit; Și nori ce nu știau s-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din ceasul ce nu bate - Din timp tăiat cu săbii reci. INCREAT Cu Treptele supui văditei gale Sfânt jocul în speranță, de pe sund, Treci pietrele apunerii egale Supt văile respinse, ce nu sunt. Ți-e inima la vârste viitoare Ca șarpele pe muzici înnodat, Rotit de două ori la mărul-soare, În minutare-aprins - și încrestat. IZBĂVITĂ ARDERE Curcanii au mutat pe soare șirul De gâturi cu, nestinși, cartofii roșii. La cerul lăcrămat și sfânt ca mirul Rotunzi se fac și joacă pîntecoșii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
degradată, Brută ce desfaci pripită Grupul simplu din orbită, Veneră, Inimă În undire minimă: Aphelic ( ) Perihelic ( ) Cojunctiv (dodo) Oponent (adio!) II Paj al Venerii, Oral Papagal! În cristalul tău negat, Spre acel fumegat Fra Mercur De pur augur, Peste îngeri, șerpi și rai Sună vechi: I-ro-la-hai, Mercur, astră aurită, Cu peri doi împodobită Lungi Cu pungi Pe bomba mare, Oarbă, de cercetătoare, O, Mercur, Frate pur Conceput din viu mister Și Fecioara Lucifer, Înclinat pe ape caste În sfruntări iconoclaste, Cap
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
gropi, printre căsoaie, Când prin ghimpi, când prin urzici, Iederă de zdrențe, soaie, Mână tot către Apus! El te schimbă-n humă verde, El milos de lin și-a pus Mîna-i verde Să-ți dezmierde Și grumajii tăi umflați (Ca șerpi tari, cocliți de bale, Mai cocliți ca șerpii frați Din fântâni municipale) Și picioarele în coji, Numai noduri, numai dâre, Unde ani și ger, răboj Încrustară: cu satîre! d) Sună noaptea, fund de tuci. Tu ajungi, încaleci zidul, Scoți din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pomenii în fața stingherului din luncă, Sălbatecului arbor întrezărit prin geam. Părea trudit și vârstnic... Un noduros mărgean Încununat cu alge, un trup răpus de muncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi ce stau să pice Din care ramuri hâde - năprasnici șerpi lemnoși Zbucnesc, ca sus în baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. III Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită. Mă tolănii în voie pe caldul gliei sân Și îmi lipii obrazul și tâmpla obosită
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > POEM DE 3 IANUARIE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului cum se îndreaptă viscolul spre vise zăpezile spre soare în haine dalbe n-au loc șerpii și noaptea între sărbători ca între rugăciuni viața gustă din tării de sus noi din flori de dincolo de timp dacă tot trăim în exil dacă tot călătorim cu lacrimă de azi ne zăvorâm definitiv în sărbătoare. Referință Bibliografică: Poem de
POEM DE 3 IANUARIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364309_a_365638]
-
care o duseră pe drumul acesta plin de prăpăstii și gropi. Căzuse de multe ori dar se cățărase și ieșise din toate prăpăstiile. O dată alunecase într-o groapă și simțise mirosul morții dar reușise să scape. Se târâse ca un șarpe, se agățase cu unghile de marginea gropii și încet, încet a ieșit la suprafață. Acum nu știa ce i se întâmpă și fugea ca o bezmetică. I se părea straniu că o urmăreau niște pietre care îi strigau: -Nu poți
VIAŢA CA UN ZID de SILVIA KATZ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364441_a_365770]
-
Creatie > ALEGERE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012 Toate Articolele Autorului sculptat între a fi și a nu fi, aleg așchia iubirii, urletul fiarei în spirala de aer. tâmpla pulsândă a inimii valorilor. șarpe de foc ucide frigul. sărut geometria sufletului. tac. corb pe fila de nisip, pasul mi-l frâng, pentru zborul amânat. Referință Bibliografică: alegere / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 423, Anul II, 27 februarie 2012. Drepturi de
ALEGERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364479_a_365808]
-
Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Plânge tăcerea în negre petale Ochii îmi tac zămislind cataracte Au împietrit în tăcerile goale Unde doar moartea semnează contracte... Șoapte perfide din gură de șarpe Se înmulțesc pe la colțuri de stradă Fuge sărmana, sensibila harpă Nu vrea parada minciunii să vadă... A coborât peste mine tot Iadul Liniștea , știți că ucide-uneori Nu se aude balada, nici bardul Au amuțit amintiri și viori... Plânge tăcerea și
PLÂNGE TĂCEREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361461_a_362790]
-
se apropie de final și ecoul întâmplărilor nașterii ei se pierde încet aerul își cântă geometriile în piatra de sub saltul picăturii de apă mergi mergi înainte șoptesc umbrele râului prin aer știu știu umbre că mă urmăriți în gaură de șarpe dacă mă strâng încolăcindu-mi gândul ca o sabie vor străluci prezentul și strigătul păsării din covrigul în care mă transform mai lasă-mi secunda fugară în iriși și-apoi te voi legăna umbră prizonieră trecutului până când nu voi mai
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
ca o statuie vie. Doar ochii îi scânteiau, ochii aceia care văzuseră mulțime de oameni copleșiți de necazuri, învinși în lupta vieții, păcăliți, nedreptățiți, la un pas de a-și pierde credința. Spre cămările inimii lui blânde își făcură drum șerpii urii. Când odaia se umplu de tăcere, tuși îndelung, de parcă ar fi vrut să-și scoată afară pe gât otrava dușmăniei. - Părerea mea personală, am să ți-o spun la urmă. Deocamdată, vei știi că după halacha trădarea e o
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
scotocind baladind și nemurind din scaieți în păpădii floarea raiului sădii colindând întru dincòlo la curți domnești în tremòlo în răspăr de ierni răzbim raza rimei o găsim tulburare-aș tulbura maluri de somn aș isca și păsări de eghipet șerpi de lună - ghem secret crai de ierni - mânii de vânt scumpul acoperământ dinspre minte spre inìmă dinspre vrajbă către crimă se stârnesc duh și vecìi pustiind povești pustii din scheletele de stele vestesc știme - bocesc iele fântânile sparg oglinzi numai
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
de-mpărătească bucurie - pe cel fără an - pe cel mai luminat sărman - străjuind el între vinluminare și vie și tot ei dau iarăși zori-de-ziuă ochilor asfințiți istovirii - spre a pătrunde - cu foc de pace-ntru harpe - tainele cerului - păsărilor și înțelept subpământului șarpe ei sunt magii - harnici meșterii înaltului și întregului - acolo unde - pe la încheieturile casei - au început să dumice căpătâiele și să-mbăloreze frâiele - să surpe și să sâsâie sfruntat - limbile josului - înjosirii - ale frământului și frângerii firii - acolo unde vipera singurătății a
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
toată ceara TĂRÂM copacii - pe-un tărâm haìn și nins cu făclìi de promoroacă s-au aprins iar câinii gerului din làturi mușcă paznicu-n ceruri a mai tras o dușcă palat de gheață și colibi de frig încremenit-au preajmă șarpelui covrig răzbit de vise - nu se-nalță glas iar dinspre-ocnìța zării zeii nu fac pas din pușcăria albă nu-i scăpare unde-au fost chipuri - orbii-au dat cu vare e-un vălmășag de nevăzut și frică nici pasăre nici
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
ritmic un ritual de tobe descântat de incantațiile unui șaman uitat de vremuri... îi zărești spectrul în aburul ploii ... te cheamă prin vorbe doar de voi înțelese.. un fulger furios spintecă pământul lângă piciorul tău, strecurăndu-se ca un pui de șarpe în adâncuri.. șoaptele bătrânului se pierd, imaginea se estompează.. ți-a încredințat secretul veacurilor ... privești în jurul tău... timpul s-a oprit, șamanul e spiritul ințelepților, spiritul tău... plouă...mărunt, în rafale ... ploaia purifică. Camelia Constantin Iunie 2013 Referință Bibliografică: Plouă
PLOUĂ.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363872_a_365201]
-
în apă până la glezne. Nu i-a prea păsat când maică-sa l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la scosul peștelui din apă. A intrat în
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]