7,108 matches
-
iar când un răgaz te-ncearcă apropii necuprinsul că doar când curmă vraja iubirile se sting vâltori de ape ninse își surpă-n noi abisul și zilele de nopți doar fluturii desprind la-ncheietura mâinii brățări de curcubee par zornăite șoapte cu picuri de alean îmbrobodiri alese, cenușă și-orhidee promisiuni de-a valma deșarte an de an mi-ai arăta la urmă semnul umilei cruci și drumurile-n viață pe care să apuci ... Referință Bibliografică: Îmbrobodiri alese / George Nicolae Podișor
ÎMBROBODIRI ALESE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361231_a_362560]
-
sunt un crater, cineva a început să sufle mai mult, dar când lava albastră a început să curgă, revărsând lumini și peste alții, nimic nu a mai priceput. Și viața mea rămâne în adâncul de jăratec, vorbind pentru toți în șoapte, sau poate pentru alte vremuri ... Între timp altcineva suflă sălbatic, și nici o scânteie nu-l trezește din neant, într-o natură cu ouă clocite nu poți decât în propria umbră să tremuri. Totul e să faci o introspecție, de vrei
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
ne vorbește, în felul ei, despre mistere, nedeslușite încă, incitând la cunoaștere. Atunci când am vizitat lăcașurile de cultură limassoniene mărturisesc că am trăit un sentiment aparte, cum la fel mi s-a întâmplat ratăcind printre ruine, așteptând parcă să aud șoaptele zeilor și miturilor lor. Limassolul este un important centru cultural, deținând instituții remarcabile (muzee, teatre, galerii de artă, etc) și fiind gazda a numeroase festivaluri tradiționale, naționale și internaționale. Muzeul Medieval din incinta Castelului Lemessos impresionează prin relicvele sale, obiecte
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
prima oară În amalgam de vise ce se-mpletesc spasmodic Când îmi atingi piciorul ieșit de sub veșmânt Îmi prinzi în brațe visul plăcerilor armonic Iar sevele astrale le-arunci din jurământ Nimic nu se mai vede-n tăcerea milenară Iar șoaptele-și vorbesc prin semnele virgine De-atâta reverie eu fug din mine-afară Dar tu mă prinzi de cerul păcatului cu tine Plutim apoteotic prin timpul fără nume Cu laurii pe frunte și germene fecund Noi suntem începutul iubirilor postume Trăind
GENEZĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360804_a_362133]
-
la masa de seara. Eu privesc tabloul acesta fermecător, al unei seri de toamnă la schitul Slănic. Cum crește înserarea, starețul se retrage spre chilia lui, cântând ușor, potolit, un cântec de preamărire lui Dumnezeu, cântul lui având ceva din șoaptele pădurii la strecurarea vântului dinspre Bratia. De acolo, se simt acum adierile reci de toamnă. În livada din spatele bisericii schitului, foșnește uscat frunzișul bătut de cea dintâi brumă a toamnei. Luna plutește în ceruri, printre vârfurile de brazi, ieșind dintre
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
beată,/ și-n piept ningea cu fulgi de cocor.// Nu m-ai strâns la piept, tată, nu mi-ai dat mâna/ (acest lucru e strict interzis)./ Dar s-a făcut o tăcere moale ca lâna,/ peste noi cădea cerul ucis.// Șoapta ți-a fremătat doar atât: - Măi băiete.../ Între noi, gardianul sever,/ lacrimi înalte, ani groși, și, ca un perete,/ osânda cu sârma de fier./ (...) Dincolo, erai tu: mâna ta veștedă, tată,/ ce-mi desena urși de gheață pe geam./ Obrazu-ți
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
DE LICURICI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului doină de licurici Într-un colț uitat de lume, undeva, nu știu anume, stelele-mi sclipesc în noapte și-n privire am prins șoapte dintr-un vrut, din neștiut, dintr-un vis uitat de mult.. Sunt o lacrimă de cer licurici pișcat de ger, că doritul ce-am dorit ieri în mine a murit... ieri în mine a murit. Doamne, nu ți-o fi
DOINĂ DE LICURICI de LEONID IACOB în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360892_a_362221]
-
mine, Curată, Însă nu pentru tine, Niciodată. Duc dorul de la cineva, Ascuns, De durere aș striga, De ajuns. Sufăr greutăți enorme, Nu mi-e greu, Nu admit intime reforme, Singur eu. Te chem pe tine deoparte, Îți vorbesc, În tainice șoapte, Te iubesc. 4 ianuarie 1966 Referință Bibliografică: 596 DECLARAȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII, 14 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
596 DECLARAȚIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360918_a_362247]
-
să mă ridic! Ascunde și sfântă-amintirea La care mă-nchin zi de zi Căci scumpă îmi este iubirea De tine și de a trăi! Și bucură-ți inima-n noapte, Când tandră îți voi răsări Și crede-n săruturi și șoapte, Balsam pentru-o nouă zi! Ascunde-mă-n sufletul tău, Să nu mă atingă nimic! Fii bun, ferește-mă de rău Și-ajută-mă, să mă ridic! Pentru noi Pentru noi, voi opri timpul în loc și ploaia voi aduce, în deșert dăruindu
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
2014 Toate Articolele Autorului Ador sunetul ploii, Mirosul ei umed și cald, Ascuns de noaptea fără de stele, Cambrat pe sufletu-mi fad... Ador ritmul din streșini, Numărând clipele arbitrar... Și calmul din gânduri hoinare, Criptat în lumini de felinar. Ador șoaptele frunzelor Când ploaia le sărută pasional... Ador răcoarea nopților, Compun adiacentul singular... Blue Mireille, 05.06.2014 Referință Bibliografică: Ador / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1252, Anul IV, 05 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mirela
ADOR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360952_a_362281]
-
-mă iubita mea Iartă-mă că te privesc... Iartă-mă că te iubesc, Iartă-mă că nu-ți pot da... Decât iubirea mea, Iartă-mă că îți sărut privirea... ce mă caută, Iartă-mă că îți dăruiesc...fericirea ca o șoaptă, Ca o măngăiere caldă. Iartă-mă că îți culeg... de pe buze... fructul fraged al iubirii, Ce se află... la liziera nemuririi. 25.06.2009 AsiIiVro Romeo - Nicolae Vol. Speranțele iubirii - 2010 Referință Bibliografică: Iartă-mă iubita mea / Romeo Nicolae Ștefănescu
IARTĂ-MĂ IUBITA MEA de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360942_a_362271]
-
poetică” nu se adună prin zgârcenie, ci se obține numai și numai prin risipire aidoma dragostei. Poezia Danei Borcea refuză spectacolul. E un „non-combat” pe toate fronturile, cuvintele nu iau în posesie lumea, doar se descarcă de ea ca să devină șoaptă, eventual grea „șoaptă de plumb” socială. Iar șoaptele se pierd apoi în vacarmul lumii. Viața e o nepotrivire de idealități, de aspirații, numai frica este cea care ne face asemănători. Autoarea a ales să iubească lumea, măsurând-o în cuvinte
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
adună prin zgârcenie, ci se obține numai și numai prin risipire aidoma dragostei. Poezia Danei Borcea refuză spectacolul. E un „non-combat” pe toate fronturile, cuvintele nu iau în posesie lumea, doar se descarcă de ea ca să devină șoaptă, eventual grea „șoaptă de plumb” socială. Iar șoaptele se pierd apoi în vacarmul lumii. Viața e o nepotrivire de idealități, de aspirații, numai frica este cea care ne face asemănători. Autoarea a ales să iubească lumea, măsurând-o în cuvinte. Uite, așa, o
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
obține numai și numai prin risipire aidoma dragostei. Poezia Danei Borcea refuză spectacolul. E un „non-combat” pe toate fronturile, cuvintele nu iau în posesie lumea, doar se descarcă de ea ca să devină șoaptă, eventual grea „șoaptă de plumb” socială. Iar șoaptele se pierd apoi în vacarmul lumii. Viața e o nepotrivire de idealități, de aspirații, numai frica este cea care ne face asemănători. Autoarea a ales să iubească lumea, măsurând-o în cuvinte. Uite, așa, o iei din aproape în aproape
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
N-a fost cu neputință. N-a fost greu./ Aseară am vorbit cu Dumnezeu./ La fel de clar, de simplu, de senin,/ Cum ai tăifăsui cu un vecin.../ E drept că El tăcea. Sau, mai curând,/ Iradia în fiecare gând,/ În fiecare șoaptă și impuls,/ În fiecare zbatere de puls./ Doar eu grăiam. Și iată că, treptat,/ Discursul în tăcere s-a mutat,/ Tăcerea s-a umplut de sens și țel,/ Tăcerea era drumul către El./ Așa-I vorbeam. Spunându-I tot, deschis
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
pustiite de perși. Și povestind, vărsa lacrimi de crocodil pentru a spori jalea și tristețea poveștii sale. Povesti cu de-amănuntul, felul în care reușise să treacă pe sub zidul cetății asediate. Regina chemă la ea un slujitor poruncindu-i, în șoaptă, să cerceteze dacă era adevărat că există o galerie prin care se poate ieși din cetate. Și, în timp ce slujitorul se dusese să verifice, regina îl descusea înainte pe Tragodas, punându-i fel de fel de întrebări. Dacă se dovedea că
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
Autorului UNDE AU FUGIT COPACII? „Unde au fugit copacii? Unde au fugit, săracii, Fără frunze, fără crengi, Fără sunet de tălăngi, Fără flori și rădăcină, Fără zumzet de albină, Fără fragii de la poale, Fără cântece pe vale, Fără foșnete și șoapte, Fără stelele din noapte? Unde au fugit copacii? Unde au fugit, săracii, De-au rămas culmile goale, De le bate în rafale Vântul rece, nemilos? Unde-i codrul rămuros? Cine-a ascuțit securea, De a doborât pădurea?” Se întreabă un
UNDE AU FUGIT COPACII? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364150_a_365479]
-
de dragoste terapie ziceau ei (externare de urgență să nu învăț cum se pliază ace pe inimă) al doilea avea invazie de fluturi fantastic am exclamat când unul mi s-a așezat în palmă de cum am venit (se vorbea în șoaptă m-aș fi înrolat în semiliniștea existenței ba chiar îmi rezervasem un loc lângă un alt nebun) la ultimul se făceau ședințe foto orbilor privește aici îi îndemna fotograful (și el orb ) atunci am văzut cel mai tandru surâs din
NEBUNUL ERAI TU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364154_a_365483]
-
amieze, Fără grija mea că mâine, Sau spre orele de seară, Nu va fi ultima oară Când te văd și când întâi ne Vom fi despărțit o noapte Cât o eră planetară Până-n următoarea seară Când ecou vei fi, din șoapte, Când eu rană lângă rană Peste cerul fără ceruri Voi muri în mii de feluri Doar clipind geană pe geană. Voi muri clipă de clipă Și de zeci de ori pe oră În clepsidra ce devoră Fir cu fir lumi
VOI MURI ÎN MII DE FELURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364191_a_365520]
-
la telefon, Pe jar mi-a pus de-aseară inimioara Când ne-am și cunoscut, eu sunt Ion, Și-un ochi nu am închis întreaga noapte La ea gândind și iată, azi e Luni, Aș vrea să îi aud câteva șoapte ... .. Dar nu vă cred! E casa de nebuni?! Naive-s azi femeile, măi frate! De prima dată când ne-am cunoscut I-am declarat că după ea, din toate, Eu sunt nebun, și ea ... m-a și crezut! Valeriu Cercel
NAIVITATE FEMININĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364199_a_365528]
-
Cu tine? Ești nebună. - Cu nepotul meu. Madame opri căruciorul chiar lângă picioarele Avei. - Adica. să fiu damă de companie? În nici un caz. - Sunt sigură că îți va face plăcere. Jake e un băiat drăguț. Înclină capul, conspirativ, vorbind în șoaptă: - ... îți cam place de el ... Totul se succedă prea rapid. Jake era nepotul Madamei. Nu-i spusese nimic. Intrând în încăperea pregătită, rămase o clipă, nemișcata. Era cameră visurilor ei. Îhmm visurile se îndeplinesc, dar cu ce preț oare? De unde
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
Se jucau cu tunu' Unul s-a pitit în țeavă Și a ramas doar unu'. Un sas întru-n sac, A zăcut un pic... A băut un ceai de tei Și n-are nimic CELE ȘAPTE MUZE (Recitați poezia în șoaptă pe două respirații) Cele șapte muze Cu priviri difuze Scriu să se amuze Versuri andaluze. Băieții n-au scuze Când vor să acuze Fete fără bluze Că ar fi farfuze. Babele mofluze Fără dinți și buze Trag turte pe spuze
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
clauze Șefii de ecluze Nu pot să refuze Șlepuri călăuze. Pe-o navă-n cambuze Lovite de obuze Zac autobuze Cu defect la diuze. În mare, meduze, Geometrii confuze, Cu unghiuri obtuze Și ipotenuze. ULA, ULA ! (Recitați poezia incepând de la șoaptă la voce tare și invers) Un cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o zi, vecinul Bulă, Comandant de caraulă, Cel cu mintea minusculă A venit la
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
ciorbă de VITĂ Și sarmale-n foi de VIȚĂ Iar la felul trei alVIȚĂ Vin, bere și șliboVIȚĂ Și orchestra lui IoVIȚĂ Pe-o vreme cu lapoVIȚĂ... (C)RIME Motto: „Si metrum non habet, non est poema” (recitați poezia în șoaptă cât de repede puteți) După război, fețe noi, de eroi, necunoscuți! Păcălici, Bolșevici, Oameni mici și incluți! Comuniști, tromboniști, activiști de partid! Crezul lor: Incolor, Inodor, Insipid! Sovietizare, pauperizare, colectivizare forțată! Tiranie, Barbarie, Mojicie, Armată! Re Pe Re, Pe Me
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA ULTIMUL CART Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului la ultimul cart Mai sunt azi cuvinte ce-și murmur-acorduri spre șoapta ce încă noi nu am rostit, iubirea săpat-a în inimi fiorduri în care pluti-vom mereu spre zenit. Eu sunt timonierul ce marea scrutează, chiar dacă eu țărmul visat nu-l zăresc, rămân sa-mi fac cartul de ultimă strajă
LA ULTIMUL CART de LEONID IACOB în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364238_a_365567]