1,895 matches
-
pentru că era furios, ca să se amuze ori ca să se răzbune. Ia exemplul Aegyptus-ului, Augustus. Cleo, cea mai mare regină a noastră, a fost considerată o femeie de joasă speță de către romani. Misticul nostru Helikon zice - eu nu mă pricep - că Șoimul, Horus, și Sfinxul, și Șarpele, Ourobus, sunt simboluri ale unor idei spirituale atât de înalte, încât nu pot fi redate în cuvinte. Filosofii greci și senatorii romani au spus în schimb că Aegyptus-ul adoră animalele și că e un pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cînd l-ați alungat, interzicîndu-i să mai pună piciorul aici cît trăiți dumneavoastră, rectifică Marie. Toate astea pentru a ascunde amorul clandestin cu Yvonne Le Bihan, pe care ați lăsat-o Însărcinată. Bătrînul Își Întoarse spre ea profilul ascuțit de șoim. - Mama lui a murit de inimă rea din cauza lui. - Soția dumneavoastră s-a aruncat de pe faleză atunci cînd a descoperit Întreg adevărul, la puțin timp după așa-zisa moarte a lui Erwan În Algeria, replică ea sec. Privirea albastră a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vă sînt recunoscător. Bucuria lui Lupino era fără margini. În sfîrșit: greu, ezitant, depinzînd de alții, dar fără să-și piardă speranța în izbîndă, înainta. CAPITOLUL 10 Chemarea inimii N iciodată locurile n-au trepidat de mai multă agitație. Nici șoimii, din înaltul cerului privind, n-ar fi reușit să urmărească de la cap la coadă întortocheata deplasare a vreuneia dintre viețuitoare: căprioarele alergau în toate direcțiile, tăind pădurea în lung și-n lat, fără oprire; păsările comentau guralive, ducînd informațiile dintr-
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fierbinte Dormind vegheați de îngeri și zăpezi, în visul meu, să vii să înoptezi ... Te caut ... De-ai ști cât îmi este de dor De tine și cântecul tău, îți caut chipul pe apă și nor Și-n zborul de șoim ce cade în hău. Te caut pe gâtul viorii Ce plânge pe strune și acum, Pe arșița cruntă și-n dansul ninsorii, Drumeț pribeag, la capăt de drum. Citesc rugăciuni la icoane Și-n mesteceni însemn rugăciuni, Mi-e sufletul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ca Lea, dar mai slabă și mai puțin împlinită la picioare și la piept. Cu părul negru și tenul măsliniu, Lea și Zilpa semănau cu tatăl lor și aveau amândouă nasul familiei, ca și Iacob, de altfel - un cioc de șoim regal, care parcă se mărea atunci când zâmbeau. Amândouă gesticulau când vorbeau, cu degetul mare și arătătorul unite într-un oval al aroganței. Când soarele le intra în ochi, le apăreau riduri asemănătoare în colțurile ochilor. Dar în timp ce părul Leei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Erau multe nume ciudate în cântecul ei, iar melodia era cea mai tristă pe care o auzisem vreodată. Ne-a ținut pe toate fără să clipim, ca sub o vrajă. Era o poveste despre nașterea lumii, despre Copac și despre Șoim, care dăduseră naștere Lupului Roșu, care umpluse lumea cu ajutorul unui pântec uriaș din care ieșiseră numai oameni cu părul roșu, femei și bărbați. Era o poveste lungă, misterioasă, plină de plante și animale necunoscute. Totul se desfășura într-un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
care mi se citea pe față când am auzit invitația regelui trebuie să le fi pus pe gânduri, dar era deja prea târziu. Mi-au făcut și ele cu mâna, în timp ce coboram valea, și le simțeam întrebarea în spate. Un șoim s-a rotit de câteva ori deasupra noastră. Levi a zis că e semn bun, dar mesagerul scuipa ori de câte ori umbra păsării trecea peste poteca noastră. Fratele meu m-a lăsat la ușa lui Hamor, urându-mi cu o voce foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vadă ce vreau să spun și văzând doar aprobare, m-a luat de mână și m-a dus pe un coridor necunoscut înspre o cameră cu podeaua șlefuită și cu un pat care avea picioare în formă de gheare de șoim. Ne-am așezat pe pătura neagră de lână care mirosea dulce și ne-am găsit unul pe altul. N-am țipat când m-a pătruns pentru că, deși era foarte tânăr, iubitul meu nu se grăbea. După aceea, când Shalem stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
departe, era mai înalt decât Nakht-re, vorbea foarte frumos și era foarte sigur pe el. Au adus de asemenea dovezi ale bunei lui educații - bucăți de ceramică acoperite cu scris. - Uite, a zis Nakht-re, arătându-mi o imagine cu un șoim. Uită-te ce puternici îi face umerii lui Horus. Și mi-au dăruit și mie o bucată din comoara făcută de mâinile fiului meu. M-am minunat uitându-mă la ea și i-am arătat-o și lui Meryt, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
umbră la amiază, ar fi o mare întinsă cu apă dulce; dar cine putea ști dacă era adevărat sau nu... Localnicii din Ta Kemet ziceau că Hapi vine de foarte departe, din niște munți stâncoși și pustii, păziți de un șoim și un uliu. Într-o peșteră de sub munte șade veșnic zeul Hapi, vărsând fără întrerupere din două ulcioare apa dătătoare de viață, care se scurge la vale prin gura îngustă a peșterii, strecurîndu-se între capul și coada unui șarpe uriaș
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
are și el limbaje, ritualuri amoroase, legături de familie și așa mai departe. Suficient de îndepărtate ca înfățișare pentru a oferi o analogie abstractă sigură, păsările ne sunt destul de asemănătoare pentru a deveni interesante. Gândește-te la ciocârlie. Sau la șoim. Sau la privighetoare. Sau la vultur. Numele sunt mai mult decât niște descrieri. Au devenit simboluri. Mai gândește-te și la abundența de zeitățipăsări din Antichitate. Phoenixul. Pasărea roc. Homa. Garuda. Bennu. Bar Yuchre. Hathilinga, cea cu puterea a șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
din Teheran, acoperită până la gură, se spune că era toată în alb, ca o porumbiță. Că avea un hijab ca spuma de mare, de sub care ochii ei cenușii, precum boaba de strugure, se făcuseră întunecați și tăiau ca privirea de șoim. Nu vărsase o lacrimă, doar se încruntase o clipă, când își luase pașaportul prin geam, cu viză cu tot. Ghazal, care povestea toate astea, zice că nu va uita niciodată: la aeroport, femeia cu armă, care o controlase, pipăind-o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
feri să adauge, cu un zâmbet de pirat în colțul gurii: — Bineînțeles, nici eu, nici însoțitorii mei nu vom cuteza să-i spunem lui Barbă Roșie că ai refuzat. Aveam tot atâta libertate de mișcare ca o păsăruică urmărită de șoim. Neputând dezvălui adevărata cauză a șovăielilor mele fără să trădez taina lui Nur, nu izbuteam să găsesc argumente. Când ar trebui să mă îmbarc? — Chiar în noaptea asta. Flota ne așteaptă în La Goulette. Am făcut un ocol ca să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de aur bufonilor lui? L-ai văzut la vânătoare, pe domeniul lui de la Magliana, încălțat cu cizme înalte din piele, gonind călare după câte un urs sau un mistreț, înconjurat de cei șaizeci și opt de câini? I-ai văzut șoimii și uliii aduși pe bani grei din Candia și Armenia? Îi înțelegeam emoția, dar procedeul adoptat mă exaspera: — Arată-mi mai degrabă monumentele Romei antice, cele despre care vorbesc Cicero și Titus Livius! Tânărul meu prieten avu un aer triumfător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
jos de greutatea medaliilor. În schimb, singurul semn al serviciului militar îndeplinit era șchiopătatul pronunțat al piciorului drept. Era în politică de aproape douăzeci de ani, dar gândea și acum ca un soldat. Presa îl descrisese mereu ca pe un șoim, întotdeauna sceptic la intrigile pacifiștilor. Dar lucrurile stăteau altfel acum, își spunea. Era o șansă. — Ne-am săturat, începu, întrerupând strigătele mulțimii. Ne-am săturat să luptăm în fiecare zi, ne-am săturat să purtăm uniforme de soldați, ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
fără trup așezat pe umărul lui Nour. Era posibil ca această fotografie să fi fost făcută chiar în fața bibliotecii pe care Maggie o văzuse luni seara chiar aici, la Ierusalim? Aparținea oare acest braț din jurul palestinianului nimănui altcuiva decât fiorosului șoim israelian, Shimon Guttman? Se întinse după telefonul mobil, fiind pe punctul de a-l suna pe Davis ca să-i relateze descoperirea ei. Sau să urce o treaptă ierarhică și să-l sune pe secretarul de stat adjunct, care o trimisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
plus mori și mici fabrici de prelucrare a produselor agricole. Conacul Corbenilor era, de fapt, un adevărat castel, cu zeci de Încăperi și de două-trei ori mai mulți slujitori, care făceau onorurile casei cu pricepere și rafinament. La vânătorile cu șoimi, câini și hăitași organizate de bătrânul Corbu luau parte, adesea, personalități importante din elita politică și din armata română, inclusiv obișnuiți ai casei regale. Petrecerile care Încheiau expedițiile cinegetice durau câte o săptămână și răspundeau gusturilor tuturor invitaților, care aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mă-nțelegeți, se face reportaj filmat în direct la televizor, ziceau că vine la opt, când își exprimă votul tovul primar, da’ uite că s-a răzgândit și ne-a telefonat că vine la deschiderea secției și ne trebuie și șoim. Luați-l dumneavoastră pe puștiu’ și, când intrați în sală, îi dați buletinul, îl aplecați și el bagă votul în urnă. Și zâmbitor, și cu entuziasm, cum e momentul, că se filmează. Ați priceput?“. Nici n-am mai spus da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
năpădească cine știe ce revoltă a stomacului tocmai la urnă. Afurisitul șut metafizic. Aerul rece mă chinuia în continuare în partea dreaptă. Mă gândeam dacă nu am probleme cu circulația. Nu s-a întâmplat nimic. Am intrat. Am votat în cabină cu șoimul în cârcă. Ajunși la urnă, copilul s-a aplecat cum trebuie, rămânând cu buletinele în mână, rânjind patriotic. Trei inși filmau de zor. O femeie de lângă urnă a dat să-l sărute pe copilaș. Înaintând spre noi, s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
urnă a dat să-l sărute pe copilaș. Înaintând spre noi, s-a oprit deodată locului și a rămas cu privirea țintuită pe șoldul meu drept. Instinctiv m-am uitat și eu într-acolo. În lumina orbitoare a reflectoarelor, în timp ce șoimul se chinuia să bage buletinul de vot în urnă, mi-am văzut chiloții. Unii negri, de sport. Tot cracul drept al pantalonilor era desfăcut, mult dincolo de genunchi. Am privit trist spre femeia care încă stătea țintuită locului, între masa de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
alte condiții, putea trece drept soția distinsă și bine educată a unui mare profesionist ori a unui diplomat, o femeie care cântă la pian Mozart și Schumann și pictează acuarele delicate. Râse încetișor. " În orice caz, olandezul are ochi de șoim. Sânt convins că a văzut în ea mai mult decât oricare muritor..." ― Ne e foarte frică, declară Melania Lupu încîrligîndu-și degetele fine. Chiar discutam cu Doru... ― Și domnul Matei e îngrijorat? ― Bineînțeles. ― Ținea mult la ea, am remarcat chiar din
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
năzdrăvană, (15) Da-mpăratul nici gândește să li dee - așa comoară, Ale casei lui mai mândre și mai trainice odoară. Da-ntr-o sară-n drum de țară cine dealul mi-l coboară? Trei feciori voinici de frunte ca trei șoimi voinici de munte, Vin în zale îmbrăcați, pe cai negri - ncălicați, (20) Spițelați, ușori ca vântul, de-o frumseță - ntunecoasă, Au venit să-i ceară, Doamne, fetele cele frumoase. Dar mai bine - ar fi să-i ceară tot bielșugul de pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
neagră de miel, Drag i-e codrului de el. Cum venea la vânătoare Purta arcul pe spinare, Cu lungi plete pân- pe spate Dar la frunte retezate, Copilaș în haine strâmte Ușurel mi se mai simte. De ochește-o căprioară Șoimul pe de-asupra-i sboară, De-și întinde mîna-n sus Șoimu-n palmă i s-a pus; Și tot vine chiuind Și din frunză tot pocnind, Și când prinde a cânta Codri - ncep a răsuna, Doina când o tragănă Frunza toată-o leagănă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
după copac " Toți de-odată se desfac. " Din stejar cu frunza deasă " Ese mândră - o - mpărăteasă Cu păr lung pân la călcîe " Și cu haine aurie, Mîndră-i este rochia Și o chiamă Dochia. " Din copaci fără de număr " Es copii cu șoimi pe umăr " Și copile multe ese Cu-a lor mânece sumese, Și pe umerele goale l0l {EminescuOpVI 102} Poartă donițe și oale. " Și pornește - atunci un sbucium, " Sun - un dulce glas de bucium, " Pe cărări fără de urme "Vin cerboaicele în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
păduri Mânăstiri cu - ntărituri; Vede târguri, vaduri, sate Pe câmpie presărate, Vede mândrele cetăți Stăpânind pustietăți, Vede turmele de oi Cu ciobanii dinapoi, Cu fluere și cimpoi, Iară ergheliile Petreceau câmpiile Și de-a lungul râurilor S-așterneau pustiurilor. Iară șoimul tinerel Pe asupra-i sboară el Și din gură-i cuvînta: Să trăiești Măria Ta! {EminescuOpVI 107} DRAGOȘ VODĂ CEL BĂTRÎN Dragoș Vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]