1,700 matches
-
9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii. Fără să știe că un Abel Bonard numise havuzurile „suave ornamente ale tăcerii”10), el le caută pentru a se liniști în preajma
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în mod evident, catalizator al anxietății este aproape o certitudine în Tratamentul autoadministrat cu același sadism sinucigaș: "(întind mâna iau de pe calorifer o/ baterie veche de lanternă pun limba/ pe lame și mă gâdilă curentul slab// prind între degete o șuviță murdară// din părul încâlcit o pârlesc cu țigara// la rădăcină și apoi o arunc sub pat// când tușesc zvârcolindu-mă o pereche de/ ochi aprinși răsar o clipă din întuneric)". Doar în cutremurătorul text al lui Ion Mureșan Grup de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
menire de cosmocrator știe că, de fapt, nu e decât "stăpânul cuvintelor mele" (Apariții ciudate ale Aurorei. Eutanasie). Că doar arta îl salvează de propriul întuneric (de "întunericul din mine cu aripi și gură de lumină"!), prelungind "dincolo de mine câteva șuvițe de lumină, câteva umbre, atât doar, numai atât". Într-un cuvânt, certitudinea în "Creație, singura, adevărata mea viață, concluzia supraviețuitoare, lumina postumă a vieții de netăgăduit!". Dacă nu cumva această certitudine, exprimată, atenție!, de unul dintre alterii aruștieni în O
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sec. XX este lipit de suprafețele sale/ încep să urlu:/ creierul nu-mi folosește!/ picioarele nu-mi folosesc!/ pântecul nu-mi folosește!/ josnicia nu-mi folosește!/ mașina de tocat latră! //...// ieși sânge o dată prin această hârtie scârboasă și/ carnivoră; în șuvițe stranii prelins lasă pentru a/ doua zi (imprimat) capul unui dobitoc. (sângele =/ osatură a morții numai că a început să ricoșeze,/ spre țărmuri deosebind dezintegrarea, migrarea spre/ o altă formă:) în genunchi cu această hârtie/ scârboasă în față vă întreb
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cît este de minunat, dacă am merge mai aproape". Ei se apropie de tufiș. Marc șopti: "Locul este atît de deosebit, ascultă păsările care ciripesc, copacii care se ridică spre cer, cît este de romantic! Privește aceste ramuri răsfirate precum șuvițele din părul tău blond care-mi împresoară brațele, privește aceste mere verzi care mă duc cu gîndul la ochii tăi mari și migdalați. Să ne așezăm un pic". Rămaseră acolo preț de o oră și mai apoi plecară. Ieșind din
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
expresii de uimire. 6. Așa durdulie, ușor tresăltînd, ea se apropie. 7. Dreaptă, înaltă, cu ținuta îngrijită, cu pălărie pe cap, una obișnuită ca formă și stil, vine mereu în acest bar să își petreacă serile. 8. Își aranjă o șuviță rebelă. 9. Toată artileria sa de bijuterii începu să zdrăngăne pe ea, să sune și să scîrțîie. Scotea niște sunete atît de bizare încît ea toată părea o casă bîntuită. 10. Vocea țipătoare se auzea ca o sirenă pe o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rămas îngreunată." Frunza și cântecul, două elemente care induc starea de graviditate, contribuie aici la declanșarea acțiunii propriu-zise a basmului. Legenda râului Buzău prezintă o altă situație deosebită. O femeie săracă naște "un copil minunat", cu "părul de aur, desfăcut șuvițe lungi și strălucitoare, care-i acopereau întreg trupușorul". Vestea despre acesta se răspândi repede și mulți oameni au rugat femeia să le dea lor copilul ca să-l crească. Copilul, înțelegând parcă vorbele lor "că numai cum sta la sânul mamei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un om frumos, / și subțire, foarte palid!/ Printre ochii tăi curgea / un mănunchi de aripi albe. (N. Stănescu) - Versul aritmic are rimă și pauză finală, dar măsura și ritmul sunt variabile (poliritmie): Mă ridicam din somn ca din mare, / scuturândumi șuvițele căzute pe frunte, visele, / sprân cenele cristalizate de sare, / abisele. (N. Stănescu) - Versul liber este caracterizat prin ritm variabil, măsură inegală, absența rimei, având însă pauză la sfârșit de vers: Se ia o bucată de piatră / se cioplește cu o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aromat; * Folosirea untului pentru ornare: se confecționează un mic cornet din celofan cu vârful foarte ascuțit. Se umple cornetul cu unt moale și se strânge de sus, forțând în felul acesta untul să iasă prin vârful cornetului, sub forma unei șuvițe subțiri, cu care se fac ornamentele dorite. Dacă strângând cornetul, untul nu iese din el, atunci se taie foarte puțin la vârf. În cazul când șuvița de unt nu este suficient de subțire, atunci se face un alt cornet de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sus, forțând în felul acesta untul să iasă prin vârful cornetului, sub forma unei șuvițe subțiri, cu care se fac ornamentele dorite. Dacă strângând cornetul, untul nu iese din el, atunci se taie foarte puțin la vârf. În cazul când șuvița de unt nu este suficient de subțire, atunci se face un alt cornet de celofan, în care se introduce primul. Se strânge cu mâna cornetul de sus, iar cu celalaltă se conduce vârful, formând orice fel de ornamente sau litere
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
România" (Petric și Ioniță, 1983, p. 63). Datorită animozităților comune față de legionarism, Nicolae Iorga este inclus, prin ricoșeu, în clasa martirilor cinstiți de către Partid. O imagine tulburătoare, înfățișându-l pe "savantul Nicolae Iorga asasinat de legionari", cu fața brăzdată de șuvițe de sânge, stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de Istoria României din 1948, p. 264.) Până și Octavian Goga
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ce relevă de fapt rezerva și păstrarea distanței față de acesta); • gesturile tip ,,semnătură", tip ,,marcă" sau personale: pot fi normale, în sensul că indică simptome ale condițiilor interne (își șterge nasul, se scarpină pe obraz) și patologice/ticuri (răsucirea unei șuvițe de păr în mod repetat, clipitul foarte des); • gesturi expresive care dau sens stărilor emoționale ale profesorului și îndeplinesc o funcție comunicativă (zâmbetul profesorului poate exprima satisfacția profesională); • gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și ulterior s-au transformat în obiceiuri (de exemplu, profesorul care-și șterge ochelarii intens sau se uită frecvent la ceas este neliniștit). În ceea ce privește clasificarea adaptorilor, aceștia se împart în două categorii: manipulatori de obiecte și automanipulatori (de exemplu, răsucirea șuviței de păr, mișcarea ritmică a piciorului, roaderea unghilor). În cercetarea kinezică inițiată de Ray L. Birdwhistell (1952, 1970) sunt indicați ,,alter-adaptori" (gesturile muncilor manuale), ,,auto-adaptori" (mișcările pentru satisfacerea nevoilor biologice) și ,,adaptori obiectuali" (mișcări care fac uz de obiecte, dar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aromat; * Folosirea untului pentru ornare: se confecționează un mic cornet din celofan cu vârful foarte ascuțit. Se umple cornetul cu unt moale și se strânge de sus, forțând în felul acesta untul să iasă prin vârful cornetului, sub forma unei șuvițe subțiri, cu care se fac ornamentele dorite. Dacă strângând cornetul, untul nu iese din el, atunci se taie foarte puțin la vârf. În cazul când șuvița de unt nu este suficient de subțire, atunci se face un alt cornet de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sus, forțând în felul acesta untul să iasă prin vârful cornetului, sub forma unei șuvițe subțiri, cu care se fac ornamentele dorite. Dacă strângând cornetul, untul nu iese din el, atunci se taie foarte puțin la vârf. În cazul când șuvița de unt nu este suficient de subțire, atunci se face un alt cornet de celofan, în care se introduce primul. Se strânge cu mâna cornetul de sus, iar cu celalaltă se conduce vârful, formând orice fel de ornamente sau litere
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Maria Giurgea, pe scriitori i gălățeni Grigore Voja și Emil Maur, pe sculptorul Dimitriu Bârla d...” G.G. Ursu * „...Chipul lui Vlahuță sugerează calmul unei conștiințe care, spre apus, își face bilanțul vieții și simte că și‐a făcut datoria, iar șuvița de păr alunecată peste fruntea adânc brăzdată amintește de portretul ce i l‐ au făcut un Nicolae Iorga, 33 un Tudor Vianu. Acest sentiment al datoriei împlinite sculptat în bronz de Ion Dimitriu - Bârlad concordă cu versurile poetului de pe soclu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numerele caselor. Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un veșmânt militar, iar gulerul tare și foarte înalt și șapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc și elegant. Fața îi era însă juvenilă și prelungă, aproape feminină din pricina șuvițelor mari de păr ce-i cădeau de sub șapcă, dar coloarea măslinie a obrazului și tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă voluntară întâia impresie. Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume număr
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bunică bună la nepoțelul mic. Pe-atunci știam că-i vie; azi nu mai știu nimic: Apăs cu nepăsare de om pe-a ușii clampă. Sub coperișul care îi sta ca un bonet, Glicina ce pe tâmple cădea ca o șuviță. Și, mirosind a floare de tei, a lămâiță, A cantalup, a lissă de chitră, a șerbet, În fiece odaie dezvăluiam cu frică Alt gând din al ei suflet curat și românesc... Ce nu-mi cuprinde mintea, deși îmbătrînesc, Pe-atunci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nou este aceea de a uni frânturi și părți ale genurilor vechi o activitatea care n-ar produce efecte noi interesante dacă genurile vechi n-ar fi atât de distincte pe cât am crezut întotdeauna că sunt. Una este a împleti șuvițe colorate diferit în speranța de a produce ceva nou și alta a crede că "filosofia" a "demonstrat" că culorile sunt realmente "nedeterminate" și "ambivalente""317 (s. a.). Și pentru teoriile literare situația s-a pus în termeni similari. Astfel, discursul literar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
albă ce se forma la botul său masiv, hulă ce semăna cu aceea stîrnită în locul unde se întîlnesc doi curenți contrari. Avea un jet scurt, lent și chinuit, care țîșnea cu un fel de geamăt înăbușit și se spulbera în șuvițe zdrențuite, fiind urmat de niște convulsii ciudate ce păreau să-și găsească o ieșire la cealaltă extremitate a monstrului, cea aflată sub apă, căci în locul acela apa clocotea. Ă Are careva vreun purgativ? întrebă Stubb. Mă tem c-o doare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în vîrf un ciocan, pe semne ca să zboare creierii cuiva, căci odată a încercat să mi-i zboare chiar mie. Da, cîteodată îl apucă pandaliile, ceva de speriat! Vedeți despicătura asta, domnule? își, scoțîndu-și pălăria, își dădu la o parte șuvițele de păr și dezvălui o scobitură adîncă în creștet, care nu vădea însă prin nimic c-ar fi fost vreodată o rană). Ei bine, domnule, căpitanul o să vă spună cum de-a ajuns gaura asta în capul meu, căci știe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
putem lucra noi, fierarii! Ă Știu, bătrîne. Caielele astea se topesc aidoma cleiului din oasele unor ucigași... Hai, repede, forjează-mi harponul! Forjează-mi, mai întîi, douăsprezece tije. împletește-le apoi, răsucește-le și ciocănește-le, ca să stea împreună ca șuvițele unei parîme de remorcare. Repede! Suflu eu în foc. După ce fură gata cele douăsprezece tije, Ahab le încercă pe fiecare, încolăcindu-le în jurul unui drug lung și masiv. Ă Asta e crăpată! strigă el, aruncînd-o pe cea din urmă. Forjeaz-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cabestan și întinsă la maximum. Punîndu-și piciorul pe saula întinsă, pînă ce aceasta vibră ca o strună de harfă, Ahab se aplecă peste ea și, văzînd că nici o fibră nu se rupsese, exclamă: Ă Strașnic! Și acum, legăturile! Oamenii desfăcură șuvițele de la un capăt al saulei, le întinseră și le împletiră pe fiecare în parte în jurul căușului de fier al harponului, în care înfipseră apoi prăjina; capătul de jos al saulei fu întins în lungul prăjinii, pînă la jumatatea ei și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cursul căruia marinarii sînt de serviciu. CAVALET - suport de lemn folosit la fixarea pe punte a diferite obiecte. CAVILĂ - piesă de lemn sau de metal pentru legarea manevrelor unui velier. CAVILĂ DE MATISIT - piesă de lemn conică, folosită la desfacerea șuvițelor în operația de matisire. CHILĂ - element principal din structura longitudinală a unei nave, constituit dintr-o grindă metalică sau o filă de tablă groasă, instalată de la prova la pupa, în planul diametral, pe fundul navei. COCA - partea principală a navei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sta vertical în apă; de panoul acesta e prinsă o saulă specială. MANELĂ - baston rotund de lemn folosit ca pîrghie pentru rotirea unui cabestan. MATISI îa) - a îmbina două capete de parîmă de aceeași grosime printr-o împletire specifică a șuvițelor, pe o lungime determinată. MĂR-CĂLĂUZĂ - piesă rotundă și plată, din lemn de esență tare, cu unul sau mai multe orificii circulare, care servește la ghidarea unor manevre curente îparîme). MĂRUL CATARGULUI - partea superioară a unui arbore. MOL - construcție hidrotehnică într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]