2,363 matches
-
grajduri goale în care mai stă gunoiul de vite... Plata muncitorilor întârzie cu săptămânile, ca pe urmă să le dea abia o rată neînsemnată, cu care nu pot să-și procure cele necesare vieții... Colhozurile, imense întreprinderi de exploatare a țărănimii de către stat... Iar pentru cei ce nu aderă la colhoz, glonțul e prea scump... Ei sunt sortiți să piară, undeva, în stepă, unde i-au mânat în pahod nagaicile tovarășilor din G.P.U.”... În Revista Bucovinei din august 1942, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Secera, revistă de ordine și doctrină politică a Partidului Național - Țărănesc, are în primul său număr lozincile: „Numai atunci este asigurat poporul unei țări când cei mai mulți, cei mai harnici și cei mai necăjiți au toate șansele valorificării muncii lor” și „Țărănimea îi dă țării hrana, munca și apărarea”, lozinci care „îi trasează perfect de bine linia ideologică” spune revista Viața Bucovinei nr.3/1935, carei anunța apariția. Printre colaboratorii noii reviste erau citați: dr. T. Cristureanu, dr. Pavel Pavel, V. Potârcă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a cărei influență se află. Acest punct de vedere ca singurul just și indicat a contribui la o schimbare a atitudinii de până acum a evreimii bucovinene față de ideea de stat român și de poporul român, apreciau cei de la Cuvântul Țărănimii, de pildă. * În Bucovina publicistica naționalităților a fost deosebit de bogată și divers exprimată, lucrarea noastră neocupându-se decât de presa română. * 1 Gh. Vierescu, fost revizor școlar al județului Vaslui, autor, alături de institutorul Gheorghe Rășcanu și inspector general școlar Editura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Partidul își încetează activitatea la 10 octombrie 1908 când o parte a lui fuzionează cu Partidul Apărărist, formând Partidul Creștin Social Român din Bucovina. PARTIDUL ȚĂRĂNESC DIN BUCOVINA Întemeiat la 11 iunie 1922, președinte Vasile Bodnărescu; organ de presă: Cuvântul țărănimii. Și-a încetat activitatea la 12 decembrie 1926, integrându-se organizatoric în Partidul Național Țărănesc. *** BUCOVINA MEA... Bucovina o privește fiecare în felul său. Unii îi admiră „Piciorul de deal”, crestele împădurite ori golașe”, „buza pădurii”, „verdele crud”, „aerul blând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urmărirea și sprijinirea tinerelor talente muncitorești de la orașe și sate inclusiv talentele din școli, cămine culturale, cluburi, biblioteci, atenee etc., D) Îndrumarea forțelor creatoare de care dispuneți spre temele clasei muncitoare ca: a) întărirea clasei muncitoare, b) întărirea alianței cu țărănimea muncitoare, c) întărirea luptei pentru pace prin cultivarea urii împotriva imperialismului ațîțător la război (se recomandă pe această temă schițe, poezii, nuvele, piese de teatru), d) industrializarea socialistă, e) depășirea planului de stat, f) noua atitudine față de muncă a omului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poporul, socialismul, pacea? Da, vom putea răspunde, asta este libertatea noastră, pe care n-am avut-o înainte. Pentru noi libertatea a început o dată cu eliberarea țării de fascism, de către armatele sovietice, o dată cu preluarea puterii de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare, sub îndrumarea partidului. Atunci au început să scrie, deschis, scriitorii ceea ce nu scriau decît pe ocolite altădată sau pur și simplu treceau sub tăcere. Noi am ajuns la libertatea în creație pe care unii din noi o visau, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
formă de muncă silită în deportare și, în același timp, România lupta alături de forțele aliate, împotriva armatelor fasciste. În 3-5 martie 1949 se decide, la plenara CC al PMR, prin glasul lui Dej, transformarea socialistă a agriculturii, în fapt desființarea țărănimii și a proprietății private la sat. Ministerul de Interne și Securitatea aveau puteri discreționare, puteau dispune dislocarea din centrele aglomerate a oricărei persoane care vădea atitudini dușmănoase contra regimului. Era suficientă o simplă notă sau o reclamație neverificată pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Ave Maria? A început să cînte Internaționala, și cardinalul a stat pe scenă, în loc să părăsească scena, a stat pe scenă și a ascultat Internaționala". O altă tragedie a fost colectivizarea (Colectivizarea în Vrancea), distrugerea practică a unei întregi clase, a țărănimii clasă care nu s-a mai refăcut după '89 și este sortită pieirii. Vom avea fermieri, dar nu țărani. Cea mai conservatoare, singura clasă care nu se abătea de la cutumele tradiției a fost spulberată de tăvălugul comunist. În anul 1962
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost pînă la urmă copleșită și Învinsă; deoarece „ei” și corifeii lor politici din țară sau de la Răsărit ar fi vrut - și, poate, au visat! - o literatură a clasei muncitoare, care să reflecte lupta de clasă, degenerescența burgheziei și a țărănimii demne, avute, și „victoria noii societăți”! Or, cum o spuneam și cum se știe, deja la finalul primului meu roman Francisca, care a primit premiul Academiei Române și s-a bucurat de o aproape unanimă critică pozitivă În presă, țăranul sărac
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
publicat texte penibile și ticăloase, În care Îi atacă pe cei Închiși la canal sau pe cei care luptau În munți, ofițeri și țărani care se Împotriveau ruloului compresor al așa-zisei „colectivizări”, de fapt a exproprierii brutale a Întregii țărănimi române, ax al națiunii și al tradiției! Acestea și altele despre prostie!... Cât despre nebunie și despre lipsa mea de „frică” sau de absența unei „jene” care multora li se pare firească În contact cu bolnavii psihotici, altă dată. Dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Întristează cei care regretă vremurile dictaturii și uită că, dincolo de abuzurile, selecția mereu anti-valorică, presiunea poliției de orice fel, ca și enormele lipsuri, noi, Românii, sub dictatură - sub dictaturi, deoarece au fost două, cea dejistă, care a distrus și mutilat țărănimea și clasa burgheză, și cea ceaușistă, care a creat amestecul barbar de populații și ne-a izolat Încă o dată de valorile europene, mințind și manipulând cu propriile noastre valori istorice -, am fost furați de ceea ce este poate În primul rând
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
precum și prin diversitatea religioasă, Transilvania semăna oarecum cu Elveția. Spre deosebire Însă de aceasta, zonele etnice nu erau precis delimitate, populația fiind amestecată. În plus, condițiile sociale nu fuseseră egale. Aristocrația era maghiară, burghezia În mare măsură germană, iar majoritatea țărănimii românească. Elveția s-a constituit din etnii juxtapuse (rezultatul fiind o combinație de solidaritate și indiferență), În timp ce amestecul inegalitar caracteristic Transilvaniei a generat frustrări (În ce-i privește pe români) și tensiuni. Rezultatul nu avea cum să fie o nouă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
domnitorul Gheorghe Bibescu a fost Înlăturat și s-a instituit un guvern provizoriu. Românii aveau multe de rezolvat, două obiective erau Însă prioritare: unul social, altul național. Societatea românească se Înfățișa sensibil polarizată Între boierii proprietari de pământ și o țărănime lipsită de pământ și Împovărată de obligații (creșterea rapidă a producției agricole, stimulată de export, nu făcuse decât să accentueze asuprirea țăranului). Clasa de mijloc era foarte subțire, ceea ce explică faptul că ideile reformatoare au fost purtate de boierimea liberală
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oferit popoarelor din Balcani) și ruinarea, până la urmă tot În favoarea Rusiei, a echilibrului de putere În Europa Răsăriteană. S-a decis să fie ascultați și românii. Au fost alese În cele două țări „adunări ad-hoc“, reprezentând toate straturile sociale, inclusiv țărănimea (1857). Răspunsul lor, adoptat aproape În unanimitate, a fost fără echivoc: românii cereau unirea Într-un singur stat cu numele de România și principe străin dintr-o familie domnitoare europeană. Principele străin ar fi pus capăt rivalităților interne pentru tron
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
corp aparte, a fost pur și simplu pulverizată (unii dintre membrii ei au plecat din țară, alții au trecut prin Închisori sau au coborât pe scara socială, alții, În sfârșit, s-au amestecat și s-au pierdut În „noua societate“). țărănimea, pe de altă parte, aproape a dispărut ca țărănime, dacă Îl definim pe țăran În raportul lui — material și sentimental — cu pământul. Colectivizarea l-a transformat În proletar agricol. În plus, industrializarea forțată a absorbit o masă rurală importantă, revărsând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dintre membrii ei au plecat din țară, alții au trecut prin Închisori sau au coborât pe scara socială, alții, În sfârșit, s-au amestecat și s-au pierdut În „noua societate“). țărănimea, pe de altă parte, aproape a dispărut ca țărănime, dacă Îl definim pe țăran În raportul lui — material și sentimental — cu pământul. Colectivizarea l-a transformat În proletar agricol. În plus, industrializarea forțată a absorbit o masă rurală importantă, revărsând-o În orașe. S-a creat o largă categorie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
colaboratorul meu loial), căruia Vă puteți adresa și D-voastră la nevoie, invocându-mi numele (Dr. Mihai Spiridon, Sf. Apostoli 59/II, ap. 6, Buc. VI, Tel. 139704). Ar fi bine să fie și acest brav luptător pentru Învățătorime și țărănime, cu lucrările sale, la Muzeu. Mi se pare că d-na Spiridon, fosta mea elevă, e la Flt. Cercetați-o! Din păcate fotografii din epoca studențească nu mai posed. Nu țineam deloc atunci la mutra mea. Să mai răscolesc și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
legiuitor și conducător de oameni, dar și cel ce a răspândit de fapt ideile Revoluției Franceze în Europa unor autocrații aspre, retrograde, și, mai ales, cel care a fluturat prin fața ochilor a mii și mii de tineri ce ieșeau din țărănimea așezată sau din mica burghezie, posibilitatea, pentru ei, de a sparge barierele rigide, seculare, ale avansării sociale, putând ocupa în sfârșit pósturi înalte în stat și biserică, rezervate cu strictețe aristocrației. Să fi fost aceste „simpatii aprinse de lector” pentru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prin minte: Învălit în mantă sumbră, cavalerul Don Paez. Contra asudării la subsuoară: Tinctură de beladonă 10 gr. Apă de Colonia 40 gr. Pudrează apoi cu: Ac. salicilic 2 gr. Ac. boric 10 gr. Amidon câte 50 gr. Talc [STAREA ȚĂRĂNIMII] La noi foametea e o stare de lucruri constantă (Sturdza). Azi, numărul fruntașilor țărani e de patru ori mai mic decât la 1864, anul împroprietăririi. Producția, în vagoane, a porumbului, după d. C. Stere (Foametea constantă) de la 1876 încoace socotită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o datorie cu primejdie. Conséquence. Voltaire, despre nebunii logici. Vol. 24, pag. 191. Numai geometrii și dihăniile nu se schimbă necontenit: unii din pricina demonstrațiilor, ceilalți din pricina instinctului. De par le Roi, défense à Dieu De faire miracle en ce lieu. Țărănimea în sec. 18 și 19. Le dernier degré de perversité c'était de faire servir les lois à l'injustice. L'histoire n'est autre chose que la liste de ceux qui se sont accommodés du bien d'autrui. Istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mult de viața orașului. Mobilă, băi, radio și cinematograf. Electricitatea va face să nu mai fie deosebire de trai între orășan și sătean. Țăranii trăiau viața întunecoasă și chinuită a strămoșilor, ca acum sute și sute de ani. Prin electrificare țărănimea intră în lumea nouă civilizată. La cabina luntrilor de la Barvih, o femeie care e de serviciu ne spune că duce o viață bună. Ea are un salariu de 800 ruble și soțul ei șofeur, care a făcut toată campania trecutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al poemului: Cavalerul cu pielea de panteră. Tașrukadè a scris în cinstea reginei Tamara un poem. Scriitori ai veacului XIX: Gheorghe Evistavi și A. Tagareli, dramaturgi; N. Baratașvili și Ilie Ciavciavadzè și Akaki Tereteli, poeți. Constituția 1936 Chestia națională Socializarea țărănimii Războiul contra hitlerismului Planurile cincinale Industria grea Colectivizarea agriculturii St. în fruntea luptei p. pace Biografie Iosif Visarionovici Djugașvili 1879, Dechembrie 21, la Gori în Georgia. Revoluționar de la vârsta de 15 ani (1894) "Am intrat în mișcarea revoluționară de la vârsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Într-o scrisoare din 8 iulie 1967, pe care Gh. N. Rădășanu a adresat-o lui V. Uglea, autor al unei monografii a școlii pedagogice ieșene, acesta se destăinuiește: "din școala normală am plecat cu planuri mari de ridicare a țărănimii din întuneric și din starea economică dezastruoasă". Timp de nouă ani Gh. Rădășanu a fost ucenic docil al lui Nicolae Stoleriu, un prețuit învățător din Baia și erou al primului război mondial, căzut la 1916 în Munții Călimani. "Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a solurilor, în creșterea producției atât cantitativ cât și calitativ. Întregul program haretist milita pentru formarea unor învățători, specialiști nu doar în pregătirea elevilor ci și buni îndrumători ai lumii rurale. Mulți dintre cei care erau preocupați de îmbunătățirea situației țărănimii începeau prin exemplul personal, cu gospodăria lor sau cu spațiile din jurul școlilor sau altor instituții rurale, oferind un model de gospodărie bine aranjată, diversificată, care să ofere suficiente resurse de trai. Ideea exemplului, lansată de Școala "Vasile Lupu" și devenită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și ce noi"83 sau "Cum știu dușmanii să ne dezbine"84 Gh. Rădășanu critică politicianismul și corupția vieții politice interbelice, nefiind deloc departe de avatarurile dezbaterii politice din epocă, cu puternice accente naționaliste. În afară de articole în care urmărea îndrumarea țărănimii pe calea unei gospodării temeinice și civilizate, Gh. Rădășanu a mai vizat și alte obiective. A țintit mai ales scopuri educative. A luptat prin scris atât împotriva beției, lenei, cerșetoriei, cât și pentru păstrarea și respectarea tuturor comorilor de artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]