475,786 matches
-
meu personal, conturându-mi așa-zisa personalitate a artistului. Să preiau din experiențele altora ceea ce mi se părea că este esențial în artă și că mi se potrivește. Și... să-mi creez curentul meu propriu. - V-ați întors, apoi, în țară. - După ce m-am întors, mi-am zis: “Ei, acuma, băiete, pune-te pe treabă!”. Au urmat anii războiului, cu toate ororile lor. - Pe urmă, au venit comuniștii și a urmat o epocă de teroare și de domnie a urâtului. - Odată
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
războiului, cu toate ororile lor. - Pe urmă, au venit comuniștii și a urmat o epocă de teroare și de domnie a urâtului. - Odată, prin anii ’50, eram în străinătate și am discutat cu un român de acolo despre situația din țară. Mă întreba dacă ar fi putut să se întoarcă și eu l-am sfătuit să nu se grăbească, neștiind că din spatele unui ziar ne asculta un securist. Așa că, la întoarcerea în România, am fost ... invitat la Securitate ca să mă chestioneze
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
abstracție de politicul tot mai agresiv, să lucrați. Ați fost profesor, ați expus, ați și călătorit. - Am avut ocazia să fac un voiaj în Japonia, am fost și în America. Aici, în apropiere, prin Europa, am cotrobăit prin aproape toate țările, prin toate ascunzișurile lor mai interesante. Am rămas mai cu seamă legat de Franța, de Italia, de Spania și de Grecia. Și de Anglia, într-o măsură oarecare. - În ultimii ani, v-ați retras la Fălticeni. - Mă aflu acum într-
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
și se resemnează ca un creștin drept-credincios ce era: „Dacă bolșevicii ajung stăpâni ai orientului Europei este că așa a fost voia lui Dumnezeu”. „Monștrii” și „troglodiții” de ieri se transformă dintr-o dată în salvatori, mărinimoși, veniți să ne „higienizeze” țara și să ne învețe... democrația! Efectuând această piruetă subită, care nu prea era spre onoarea unei fețe bisericești, vechiul umanitarist și militant pentru un socialism creștin se iluziona că a sosit vremea împlinirii idealurilor sale din tinerețe. Naivitatea lui va
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
al Domnului, înclinăm să-l înțelegem, dar ca cetățean și ca român, e de mirare că fostul profesor de Teologie de la Chișinău a putut ignora crimele abominabile ale lui Stalin, de care parcă n-ar fi auzit, și însăși situația țării sale, pe care mai înainte o deplângea, cu ocazia Tratatului de pace amintit, ocupată de către armatele „Tătucului”. O închinăciune îi aduce și lui Sadoveanu, care în 1953 ar fi fost „tribunul dreptăților poporului”, adică al colectivizării forțate și al arestărilor
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
ei sunt simptomele metastazei care-a doborât România: pătrunderea politicului în cele mai intime cotloane ale vieții cotidiene. Fără-a fi identice, ele vorbesc despre condiționarea de tip mafiotic la care s-a ajuns în treisprezece ani de minciună politică. Țară săracă, România nu poate satisface toate orgoliile și ambițiile profesionale. Mereu vor fi învingători și învinși. Ceea ce e și rațional. Iraționale sunt criteriile după care unii ajung în fruntea piramidei iar alții sunt călcați în picioare fără milă. Deus ex
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
chiar va produce el însuși ceva de valoare. Pentru șmecherașul cu patalama de partid acestea sunt fleacuri. El „scurtcircuitează” cu aplomb reguli, cutume și ierarhii. El e protejat de ticăloși mai mari decât el, de bandiți care-au furat o țară, și nu un amărât de ghid medical, un grad universitar și-o funcție de director. Cine nu înțelege aceste lucruri — dar cine le înțelege, în țara în care omul cu ochelari de cal de la Cotroceni e firesc să nu vadă, din cauza
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
El e protejat de ticăloși mai mari decât el, de bandiți care-au furat o țară, și nu un amărât de ghid medical, un grad universitar și-o funcție de director. Cine nu înțelege aceste lucruri — dar cine le înțelege, în țara în care omul cu ochelari de cal de la Cotroceni e firesc să nu vadă, din cauza bârnei din ochiul propriu, paiul din ochiul celorlalți? — va continua să fie complicele celor care-au făcut din România pământul sterp care-i îngrozește pe
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
-n romane - personajele pozitive și negative ale istoriei noastre: I.C. Brătianu, Corneliu-Zelea Codreanu, Nicolae Titulescu, Iorga, generalul Ion Antonescu, regele Mihai I, Nicolae Ceaușescu, Corneliu Coposu, Corneliu Vadim Tudor. Nu lipsesc documente istorice precum Proclamația de la Islaz și Comunicatul către țară al C.F.S.N. din 22 decembrie 1989, precum și texte care nu țin de simplul militantism politic, aparținînd unor voci de autoritate, de la Mihai Eminescu (De ceea ce ne temem) la Andrei Pleșu (Unele nevroze răsăritene). Selecția este evident îndreptată spre schițarea unui
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
cultural, se înțelege. În Steaua este o masă rotundă pe această temă, în Tribuna, o suită de articole. Concluziile principale sînt trei: există un număr considerabil de reviste culturale transilvănene, unele cu un profil bine stabilit și recunoscut în toată țara; este nevoie absolută de un săptămînal de cultură (publicațiile sînt, de regulă, mensuale); și n-ar strica tiraje mai mari, o circulație, adică, dincolo de cercul strîmt al literaților, în care se cam învîrtesc de la o vreme revistele culturale din Capitală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
în ce fel greșise. Întîmplarea ne-a revenit în minte deunăzi citind Academia Cațavencu din 16-22 septembrie. Aflăm că scriitorul Norman Manea relatează în recenta lui carte de memorii de la Polirom cum a trebuit să intervină, pe cînd locuia în țară, ca să fie aplicată „soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl, mama, fiica și acordeonul”, ultimul, evident, „liderul grupului”, după cum scrie pe același ton discriminator dl Manea, au fost luați pe sus și urcați într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
nu rezultă însă tocmai limpede din interviu. Dl Vladimir Tismăneanu comentează Filozofie și politică, 1957-1962, cartea de la Paideia a dlui Gh. Vlăduțescu. Iată, trebuie să vină dl Tismăneanu din SUA ca să ne spună că a apărut cartea. Recenzenți din toată țara, treziți-vă! Dl Mircea Iorgulescu își reia o preocupare mai veche, aceea pentru Panait Istrati, publicînd un excelent studiu despre Istrati în Elveția, fragmente din Celălalt Istrati în curs de apariție la neobosita Editură Polirom (unde, nu ne putem opri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
scos la bătaie, cu câteva luni mai devreme, pachetul cu bombonele pregătit pentru anul viitor. Doar așa se explică bâlbâiala punerii pe tapet a măsurilor fiscale și, apoi, penibila lor ascundere sub masă. Cunoscând câte ceva din perversitatea hămesiților din fruntea țării, nu m-ar mira ca facilitățile plimbate pe la nasul românului să fie un cadou otrăvit pentru viitoarea guvernare. Agitația din SRI, în care naivii descifrează punerea în aplicare a cerințelor NATO, ar putea fi răbufnirea luptei dintre două secțiuni înspăimântate
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
observării atente, „la vârful ierbii”, a nemulțumirii din societate. În aceste condiții, n-ar fi exclus ca pesedeii să abandoneze în dulap scheletul de plumb al unei fiscalități cu efecte sufocante asupra unei viitoare administrații dispuse la însănătoșirea economică a țării. E o simplă ipoteză, poate fantezistă. Dar câte aberații nu s-au dovedit, în societatea românească, adevăruri de neclintit?! Presat din toate părțile, la fel de hăituit ca triștii fazani și bietele vulpi luate în cătare, prim-ministrul comite greșeală după greșeală
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
Constantin Țoiu La Câmpina, vara, femeile în vârstă par mai cochete decât în alte orașe ale țării. Pălării de paie cu flori, rochii lungi de culoare deschisă, fețe rujate, pudrate... Ceva desuet; însă franțuzesc. Unele având aerul unor profesoare de mult ieșite la pensie. De altminteri, așezarea subcarpatică de pe stratul prahovean de petrol a avut întotdeauna ceva
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
Georgeta Drăghici Revenirea în țară a poetului Ilie Constantin coincide și cu o dorință de întoarcere la scrisul în limba română, după ce, timp de peste două decenii și-a adaptat gîndirea poetică și expresivitatea la alte rigori lingvistice. Interesant e că încercarea de refacere a legăturii
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
vremii. Absența confesiunii lirice, a dramei, echilibrul și înaintarea egală nemulțumeau într-o oarecare măsură. Toată lumea aștepta ruperi de ritm, inovație, schimbare de ton și tonalitate. De la debut (în 1960, alături de Nichita și Cezar Baltag) și pînă la plecarea din țară (1973) sursa exprimării poetice se afla în literatura citită. Căutarea eului, identificarea ființei în vagul lumii, nostalgia neînfăptuitului, a nenumitului, a mulțimii din propria interioritate rămîn nefinalizate, devenind expresia unei stagnări. Toate aceste discrete căutări erau efectul și se manifestau
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
Constantin, însă citind și variantele în franceză (cîteva, așezate în finalul antologiei) oricine își poate da seama că mai vechile trăsături sînt mult estompate. Antologia ne arată și fața nouă a poeziei lui Ilie Constantin: poemele scrise după întoarcerea în țară. Confesiunea, biograficul și chiar anecdoticul au luat locul abstracțiunilor. Mirările, uitarea, insomnia au dispărut, pacea și „netedul” sînt de-acum protagoniste, „vălul lui Isis” a pierit. Va fi altfel lirica lui Ilie Constantin? Judecînd după textele noi din Mulțimea singurătate
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
dornici de a depăși orizonturile culturii moderne. Anticii au avut adeseori iluminări culturale eterne... Dar cine să le cunoască? Nimeni nu a semnalat Nova Studia Classica, I, deși numele unora dintre colaboratorii volumului apar relativ frecvent în publicațiile actuale din țară.
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
exemplare ale cărții au fost însoțite de „o piatră pictată“ de Adrian Mănescu. O carte-obiect așadar, cum au mai apărut cîteva în România. Noutatea vine din faptul că aceasta e prima ediție anastatică a unui manuscris publicată la noi în țară. Calitatea hîrtiei de tipar, eleganța literelor și a paginării compun un volum care se adresează privirii. Dar sînt acestea calități suficiente pentru a alcătui o carte-obiect? În ultimă instanță tot conținutul cărții e condiția necesară, iar volumul de la Cluj reușește
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
unic de 23 %. Președintele e adeptul impozitului progresiv - birul pe bogăție, cum s-ar zice - ignorând că peste tot în lume impozitele mari sînt o invitație la declarații de venit mincinoase. Dl Iliescu nu concepe se pare că într-o țară în care fiscalitatea se aplică numai fraierilor, impozitul unic i-ar putea face să-și declare adevăratele venituri și pe cei care azi încalcă legea fiindcă se simt pedepsiți de impozitele de până la 40 %. Dacă dl Iliescu tot crede însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
cufundă în nămolul verde/ al covorului. în dreptul sexului amplu al flăcărilor din cămin/ haiku-ul pîntecului ei pulsează. toate obiectele plutesc/ dansează ca în interiorul unei lacrimi. o carte-i poposește/ între buze. o gustă. biblioteca/ o tabacheră cu tutun din Țările de Jos/ toate o amețesc și o fac mai ușoară. cînd/ își ridică privirea pe unul din rafturi/ într-un borcan cu ploaie o mică făptură aidoma ei/ dar nu mai mare decît un ciorchine de strugure./ cornul încă moale
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
viața universului răsfrîntă în verb, potențată prin substanța lui germinală specifică. E o întîlnire a primordiilor sacrale cu tehnica suprarealistă care țintește nobila lor restituție: „dacă atingerea e o apă stătătoare/ mîngîierea e o apă curgătoare/ inima ta e o țară bogată în ape/ de șes și de munte/ are ieșire la fluviu la mare/ inima ta e o țară cu un singur locuitor/ iubito/ inima ta e o patrie/ sunt patriot” (ibidem). Ion Mircea captează nerăbdarea înfățișărilor lumii fenomenale de-
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
suprarealistă care țintește nobila lor restituție: „dacă atingerea e o apă stătătoare/ mîngîierea e o apă curgătoare/ inima ta e o țară bogată în ape/ de șes și de munte/ are ieșire la fluviu la mare/ inima ta e o țară cu un singur locuitor/ iubito/ inima ta e o patrie/ sunt patriot” (ibidem). Ion Mircea captează nerăbdarea înfățișărilor lumii fenomenale de-a se schimba, presiunea lor lăuntrică doritoare de-a fixa mișcarea pură, aidoma acelor imagini cinematografice care surprind în
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
a trimis pe teren o echipă “rodată”, ci o întîmplare fericită. Ca dovadă - pe atacul din final, ai noștri au lăsat liber în careu jucătorul cu mingea, care a marcat liniștit. Aici tot Urs Meier a fost de vină ? O țară întreagă s-a lăsat isterizată de cei doi comentatori de la TVR, care i-au făcut în permanență proces de intenție arbitrului, acuzîndu-l că-i favorizează pe danezi. Dacă veți avea răbdare să revedeți meciul fără sonor, veți remarca faptul că
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]