7,853 matches
-
16 Radu Rosetti, op.cit., p.337. 17 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.69 - Studiul „Cercetări cu privire la robia iganilor din Moldova în veacurile XIV-XVI”, p.89-114 arată că în secolul al XVIlea mănăstirile și episcopiile din Moldova stăpâneau 336 sălașe de țigani cu 2.016 suflete, iar boierii (58 dintre ei) stăpâneau 696 sălașe de țigani. Numai Ștefan cel Mare a adus din țara Românească, după campania din 1471, 17.000 de sălașe de igani robi. Precizăm că, în timp, robii țigani s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cercetări cu privire la robia iganilor din Moldova în veacurile XIV-XVI”, p.89-114 arată că în secolul al XVIlea mănăstirile și episcopiile din Moldova stăpâneau 336 sălașe de țigani cu 2.016 suflete, iar boierii (58 dintre ei) stăpâneau 696 sălașe de țigani. Numai Ștefan cel Mare a adus din țara Românească, după campania din 1471, 17.000 de sălașe de igani robi. Precizăm că, în timp, robii țigani s-au amestecat cu robii tătari (8% din total), documente vorbind numai de robii țigani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de țigani cu 2.016 suflete, iar boierii (58 dintre ei) stăpâneau 696 sălașe de țigani. Numai Ștefan cel Mare a adus din țara Românească, după campania din 1471, 17.000 de sălașe de igani robi. Precizăm că, în timp, robii țigani s-au amestecat cu robii tătari (8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țigani. Numai Ștefan cel Mare a adus din țara Românească, după campania din 1471, 17.000 de sălașe de igani robi. Precizăm că, în timp, robii țigani s-au amestecat cu robii tătari (8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi Roset, căminarul, Vasile Roset, spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset, vorniceasa, de moșii, țigani, case părintești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi Roset, căminarul, Vasile Roset, spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset, vorniceasa, de moșii, țigani, case părintești din anul 1812, 11 februarie. 19 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.133-146. 20 Radu Rosetti, op.cit., p.395. 21 I.C. Filitti, Opere alese, Editura „Eminescu”, București, 1985, p.202; vezi și : Al. Andronic, Preocupări ale ocârmuirii Moldovei în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bogați foloseau și munca slugilor, argaților, țăranilor dependenți, pe cât vreme, pe moșia boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iași și dă drept călugărilor să instaleze și alte căldări de fiert borhotul. O velniță au avut și boierii Rosetti din Filipeni, iar rachiul obținut era vândut țăranilor din comună, în special pentru țăranii clăcași din Slobozia, Lunca și pentru țiganii robi, mai puțin pentru Fruntești, unde răzeșii își preparau singuri băutura. Cu siguranță că și locuitorii comunei Filipeni - satele Filipeni și Fruntești - știau să obțină rachiul din tescovină, drojdie și prune și alte fructe și nu era nevoie să-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind îndemânatici și harnici, și la solicitările consătenilor. Ei sunt cei care au prelucrat materialele aflate la îndemână: lutul, lemnul, piatra, pieile de animale și metalele. Meșteri specializați se aflau pe lângă curțile boierești și mănăstirești și erau proveniți din robi țigani, care, după ce au fost eliberați din robie, își câștigau pâinea mergând din sat în sat cu meșteșugul lor. Totuși, trebuie făcută precizarea, că românii nu s-au prea înghesuit la învățarea meșteșugurilor, decât foarte târziu, când și-au dat seama
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au dat seama cât au pierdut ținându-se numai de coada sapei și a vacii. Românul era prea mândru ca să poată pune mâna pe ciocan, nicovală, forjă, ca să-și ascută sapele, hârlețul, fierul de plug, toporul, fierăria era meserie pentru țigani. Tot așa, deși erau și între români talente și înclinații, era o rușine să cânți la un instrument, să înveți muzică, s-o cânți și s-o compui, fiind considerată tot o treabă lăsată pe seama țiganilor. Această situație s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fierăria era meserie pentru țigani. Tot așa, deși erau și între români talente și înclinații, era o rușine să cânți la un instrument, să înveți muzică, s-o cânți și s-o compui, fiind considerată tot o treabă lăsată pe seama țiganilor. Această situație s-a menținut în satele răzășești pânăă în prima jumătate a secolului al XX-lea. Nevoia i-a învățat pe unii dintre locuitori că, dacă plantezi vie și pomi, ai nevoie de vase mari de lemn, căzi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făceau fierul pentru legatul carelor și trăgeau șina de fier pe roată, făceau potcoave pentru boi și cai. Ei își preparau manganul, cărbunele de lemn, obținut prin ardere mocnită, în cuptoare speciale. Așa cum am mai spus, secole de-a rândul, țiganii au fost cei care au practicat meseria veche de când e fierul și țiganul. Nu-i cunoaștem pe meșterii care au lucrat 214 pe la curțile boierești, iar cei pe care-i știm, sunt din a doua jumătate a secolului al XIX
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
potcoave pentru boi și cai. Ei își preparau manganul, cărbunele de lemn, obținut prin ardere mocnită, în cuptoare speciale. Așa cum am mai spus, secole de-a rândul, țiganii au fost cei care au practicat meseria veche de când e fierul și țiganul. Nu-i cunoaștem pe meșterii care au lucrat 214 pe la curțile boierești, iar cei pe care-i știm, sunt din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În vechile documente despre satele răzășești Filipeni și Fruntești nu se face
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca meșteșug a apărut încă din neolitică fiind, așa după cum s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Diaconiță (văduvă după un diacon). Este de la sine înțelesă că 12 duhovnici de la curtea Mariei Rosetti îndeplineau toate slujbele la curte și la biserica din sat, dând asistență religioasă și altor locuitori de pe moșia Filipeni, bejenarilor bucovineni, dar și robilor țigani. în ce privește mutarea bisericii din Filipeni la Lunca în anul 1840, nu avem mărturii scrise, nu cunoaștem din relatări contemporane cum s-a ajunsă la acest aranjament. Putem bănui că satul Lunca concentrase majoritatea forței de muncă de pe moșia Filipeni a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din regulamentul Legii justiției din 28 martie 1904, acest pământ se cuvine școlii, cel puțin acum. Și pentru că d-l inginer parcelează moșia în loturi chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost înaintată de Revizorat prefectului județului Bacău în 4 mai 1919 cu nr. 2298. Prefectul trimite o adresă primarului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cult, dar sever și distant, n-a fost văzut zâmbind decât o singură dată, într-o întâmplare hazlie. Unul dintre elevi a găsit o cioară, răbegită de frig, aproape înghețată și a pus-o în pupitrul colegului Dudu Gh., singurul țigan din școală. În clasă, cioara s-a dezmorțit și la intrarea profesorului, cum era obiceiul, ridicau capacul pupitrului și scoteau cărțile și caietele. Cioara eliberată a zburat spre geam, spre uimirea și disperarea elevilor. Toți se așteptau ca profesorul să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și demografică a comunei Filipeni prin arondarea satelor Balaia, Brad și Mărăști care, până atunci, fusese comună aparte sau făcuseră comună cu Gloduri (Izvorul Berheciului) sau cu Obârșia. Rezultatele înregistrate în 1912 pot fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
creștere de la 7.250.000 locuitori la 14.280.729 locuitori. În 1930 populația României a fost de 18.057.028 locuitori. Recensământul din 1930 înregistreaz populația după neam (etnie), limba maternă și religie. Etnie Limba maternă Religie Total români țigani evrei română germa n rusă ortodox catolică iudaică/ protestant Filipeni 107 107 - - 107 - - 107Fruntești 882 879 - 3 879 - - 879 - 3 Lunca 1517 1516 1 - 1517 - - 1517Moara Conachi 68 68 - - 68 - - 68Pârlituri 72 72 - - 72 - - 72Slobozia 108 108 - - 108 - 108Valea Boțului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
catolică iudaică/ protestant Filipeni 107 107 - - 107 - - 107Fruntești 882 879 - 3 879 - - 879 - 3 Lunca 1517 1516 1 - 1517 - - 1517Moara Conachi 68 68 - - 68 - - 68Pârlituri 72 72 - - 72 - - 72Slobozia 108 108 - - 108 - 108Valea Boțului 190 190 - - 190 - - 190încă din 1930, țiganii din Pârlituri și din Valea Boțului s-au declarat sau au fost înscriși la etnicii români. Aveau ca limbă maternă româna și ca religie ortodoxia. Atunci, cu siguranță, mai erau vorbitori de limbă țigănească. deși comunicarea se făcea, în societate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
religie ortodoxia. Atunci, cu siguranță, mai erau vorbitori de limbă țigănească. deși comunicarea se făcea, în societate, în limba română. Interesantă este și concepția încetățenită că cei care se ocupă cu agricultura sunt oameni ai țării, sunt români, iar singurul țigan înscrisă ca atare era fierarul din Lunca. Comuna Filipeni, jud. Bacău, plasa Siret Nu a mai fost înregistrat cătunul Pârlituri, considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu românii, au același port, au participat alături de toți ceilalți la apărarea patriei comune, au muncit alături de români, sunt integrați societății românești. În timp, căsătoriile mixte, accesul la învățătură, la piața muncii, la informare, au dusă la ștergerea deosebirilor, ei, țiganii, topindu-se în masa mare românească. Fenomenul nu este singular și nu-i de dat recentă, de după revoluție sau din timpul regimului comunist. Și în perioadele mai vechi, țiganii, îndeosebi cei stabili, legați de agricultură și creșterea vitelor s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la piața muncii, la informare, au dusă la ștergerea deosebirilor, ei, țiganii, topindu-se în masa mare românească. Fenomenul nu este singular și nu-i de dat recentă, de după revoluție sau din timpul regimului comunist. Și în perioadele mai vechi, țiganii, îndeosebi cei stabili, legați de agricultură și creșterea vitelor s-au declarat români și toți de religie ortodoxă. Cum la noi religia (cultul)ortodoxă se confundă cu etnia (dacă ești ortodox, ești obligatoriu român!) e încă un motiv ca iganii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la hram unii la alții, răzeșii se țineau la distanță de clăcași. În satele de răzeși, veneau și cântau lăutarii renumiți ai locurilor, care erau toți țigani. Alții, tot din aceeași etnie, veneau la cerșit, dar asta nu afecta buna dispoziție. La sărbători se bea mult, mai mut vin decât rachiu, care se bea în păhărele mici (cât degetarul!), mai mult pentru deschiderea poftei de mâncare. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nu luăm în discuție doar pe luncași, care sau identificat cu „dornenii”, ci și pe locuitorii din Slobozia care sunt veniți din multe părți ale țării, inclusiv din Ardeal. În măsura în care foștii robi ai boierilor Rosetti și ai altora mai vechi, țiganii noștri, au adaptat limba, portul și obiceiurile românilor, trebuie să ne referim și la aceșștia. în ce privește portul răzeșilor, putem spune să este deosebit de al țăranilor obișnuiți, lucrători ai pământurilor, cum îi numește Dimitrie Cantemir, care consideră că „țăranii”, în sensul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Fruntești și de la clăcașii din Slobozia - Filipeni. Vălăretul pornea a doua zi de Paști și mergea pe la toate casele unde erau fete de măritat și flăcăi de însurat. Muzica era asigurată de o cobză, țambal și vioară - instrumentiștii erau țigani. Se aplicau penalizări celor care nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire a familiei, de „socializare” cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]