4,851 matches
-
personalității, ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
răspuns al persoanei la aceasta. Este vorba de modalitatea de a percepe situațiile vieții și de felul În care individul răspunde la acțiunea lor. Elementele care condiționează configurația și sensul situațiilor de viață sunt reprezentate prin surpriză, așteptare, amânare și abandon. Acestea au o valoare esențială, Întrucât de ele va depinde sensul și direcția pe care o vor lua conduitele și acțiunile persoanei. Trebuie să admitem faptul că nici o situație de viață nu este Întâmplătoare. În plus, ea apare sau se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și se dezvoltă În timp, pregătite sau care se produc doar după o anumită perioadă, sunt reprezentate prin așteptare. În mod egal, situațiile evitate sunt amânări, iar cele la care se renunță fără nici un fel de angajare sunt manifestări de abandon. Să le analizăm În continuare. 1. Surpriza Este o impresie, o modalitate particulară de a percepe o situație care apare brusc, neanunțată și neașteptată de individ. Ea, ca eveniment, surprinde persoana complet nepregătită și i se impune ca atare, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care individul le așteaptă ca să se producă. Primele vin ele către individ, În mod inevitabil. Către ultimele individul se Îndreaptă inevitabil, dar are posibilitatea fie de a le evita, fie de a le Întâlni Într-un moment favorabil lui. 4. Abandonul Abandonul este atitudinea prin care individul se desprinde de contactul cu situațiile sau evenimentele vieții. Este o atitudine autoimpusă, o decizie care-i aparține. Abandonul este refuzul persoanei de a se mai angaja În trăirea situațiilor vieții. Este un act
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individul le așteaptă ca să se producă. Primele vin ele către individ, În mod inevitabil. Către ultimele individul se Îndreaptă inevitabil, dar are posibilitatea fie de a le evita, fie de a le Întâlni Într-un moment favorabil lui. 4. Abandonul Abandonul este atitudinea prin care individul se desprinde de contactul cu situațiile sau evenimentele vieții. Este o atitudine autoimpusă, o decizie care-i aparține. Abandonul este refuzul persoanei de a se mai angaja În trăirea situațiilor vieții. Este un act de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a le evita, fie de a le Întâlni Într-un moment favorabil lui. 4. Abandonul Abandonul este atitudinea prin care individul se desprinde de contactul cu situațiile sau evenimentele vieții. Este o atitudine autoimpusă, o decizie care-i aparține. Abandonul este refuzul persoanei de a se mai angaja În trăirea situațiilor vieții. Este un act de retragere sau de renunțare directă, declarată. Prin aceasta, persoana refuză sau respinge lumea, parțial sau În totalitatea ei, ca fiind inacceptabilă, sau Își recunoaște
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
directă, declarată. Prin aceasta, persoana refuză sau respinge lumea, parțial sau În totalitatea ei, ca fiind inacceptabilă, sau Își recunoaște incapacitatea de a lupta cu viața. Ca și În cazul celorlalte situații de viață mai sus descrise, și În cazul abandonului avem de-a face cu două modalități de acțiune, cu două atitudini din partea individului: renunțarea sau ratarea, pierderea ocaziei celei mai favorabile. Renunțarea este atitudinea activă, voința manifestă a persoanei de a se retrage din competiția sau cursa vieții. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care Încarcă persoana, iar producerea lor este echivalentă cu descărcarea. Din perspectivă temporală, ele sunt Întoarceri În trecut, Întrucât vizează evenimente cunoscute, dar așteptate. Amânarea privește situațiile vieții În perspectiva producerii lor. Din aceste motive, ele sunt situate În viitor. Abandonul ne Întoarce la prezent. El exprimă refuzul acceptării de către individ a unor situații de viață sau a unor evenimente. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că situațiile vieții au pentru individ un caracter de complementaritate. Unele i
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un caracter de complementaritate. Unele i se impun individului: surpriza și așteptarea. Acestea au un caracter inevitabil și se vor produce indiferent de voința sau de refuzul individului de a le accepta. Altele Însă nu Îi sunt impuse: amânarea și abandonul. Producerea lor poate fi evitată de către individ. Aceste aspecte sunt foarte importante În Înțelegerea modalității de trăire a situațiilor de viață, Închise sau deschise pentru individ (vezi schema de mai josă. (Prezentul care se impuneă SURPRIZA (Trecutul asupra căruia nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modalității de trăire a situațiilor de viață, Închise sau deschise pentru individ (vezi schema de mai josă. (Prezentul care se impuneă SURPRIZA (Trecutul asupra căruia nu se mai poate acționaă AȘTEPTARE (Viitorul care poate fi evitată AMÂNAREA Trecut Prezent Viitor ABANDONUL (Prezentul care poate fi evitată Situațiile vieții și persoana Se poate desprinde din cele analizate până acum că există o corelație directă Între persoană și situațiile vieții, Între situațiile Închise și situațiile deschise. Orice persoană este un fel de „barometru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
metafizice, Însingurarea autoimpusă este o atitudine metodică a conștiinței tale. Ea mă Împlinește, eliberându-mă de lume și mă deschide către orizontul ideilor și al valorilor morale pe care le trăiesc ca pe o existență personală autentică și satisfăcătoare. Singurătatea abandonului este o altă formă de singurătate. Am stabilit că omul nu este singur, nu poate fi singur. Din acest motiv, atât În plan extern, cât și În plan sufletesc interior, el aspiră permanent către un altul, către o altă persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
presupune o „vedere interioară” a celuilalt de către mine, dar și o reflectare a acestuia În persoana mea. Din aceste considerente, privirea atinge sfera conștiinței. Ea poate fi Înțeleasă ca mângâiere, consolare, Înțelegere, sprijin sau, dimpotrivă, poate Însemna mustrare, dispreț, dezgust, abandon, ironie, culpabilizare. Privirea este primul semn al Întâlnirii. Ajută și susține sau condamnă și pedepsește. De fiecare dată În cazul Întâlnirii, căutăm privirea celuilalt. O privire aprobatoare, consolatoare, care să ne dea siguranță, sprijin afectiv și moral. După cum, În mod
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conflict se construiește Întotdeauna pe o abatere de la normele morale. În cazul acesta, nebunia culturală are În centrul ei vinovăția tragică, complexul de culpabilitate. Tot În seria nebuniei culturale se Înscriu nebunia eroică, ilustrată de nebunia lui Ahile, și nebunia abandonului, reprezentată de sinuciderea Didonei. O formă intermediară, Între nebunia culturală și nebunia psihomorală, o reprezintă posesiunea demoniacă. Aceasta din urmă este legată de impresia de penetrație interioară și de posedare a individului de către diavol. Ea este un delir care apare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morții sau despre orgie) nu au mai fost Încheiate 2, deși la biblioteca Regenstein din Chicago e posibil să se afle Încă multe amănunte care, citite cu atenție și cu pricepere de un istoric al religiilor, pot lumina rădăcinile acestui abandon 3. Stoicismul sau resemnarea implicită din atitudinea lui conduc, freatic, la asumarea altor raporturi, vom vedea, cu anumite premise teozofice, și de aici la descoperirea fantasticului compus din personaje sau evenimente reale e un drum direct, pe care Eliade Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că ar avea un plan secret pentru a Înstrăina comori ale afganilor către Europa- chiar dacă ei nu știau mai nimic despre astfel de comori (probabil aur). Are o singură soluție pentru a continua și pentru a evita fuga, instrument al abandonului care nu-i era pe potrivă, din fața localnicilor. Și atunci are teribila inspirație de a se Îmbrăca (deghiza), pentru a fi un bun arheolog vorbind În persana deprinsă În lunile de la Bagdad - chiar un afgan. În fond, să te deghizezi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
necesare pentru a face din medicină o știință și o practică” (H. Sigerist). Pentru Cl. Herzlich, boala reprezintă un tablou complex și specific de suferințe, care pot fi sistematizate în trei grupe de manifestări: a) boala distructivă, caracterizată prin: inactivitate; abandonul rolului familial și profesional; apariția de greutăți financiare; excluderea din cadrul grupului social prin desocializarea bolnavului; sentimentul de izolare, inutilitate și angoasă; b) boala eliberatoare, caracterizată prin: abandonul responsabilităților; sentimentul de repaus; impresia bolnavului că nu mai depinde de nimeni; impresia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi sistematizate în trei grupe de manifestări: a) boala distructivă, caracterizată prin: inactivitate; abandonul rolului familial și profesional; apariția de greutăți financiare; excluderea din cadrul grupului social prin desocializarea bolnavului; sentimentul de izolare, inutilitate și angoasă; b) boala eliberatoare, caracterizată prin: abandonul responsabilităților; sentimentul de repaus; impresia bolnavului că nu mai depinde de nimeni; impresia eliberării; c) boala profesiune, caracterizată prin: obținerea de avantaje; adaptarea individului la boală și trăirea limitelor impuse de aceasta în scopul obținerii unor avantaje personale; acceptarea bolii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare directă la adresa stării de sănătate mintală a individului sau a grupului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
locuințe, scăderea puterii economice a populației, șomajul, migrațiile de populație, scăderea coeziunii sociale etc.); creșterea ratei suicidului, a violenței, a tulburărilor de comportament, a dificultăților de adaptare/integrare socială; creșterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri, vagabondajul, prostituția, delincvența juvenilă, abandonul familial și profesional etc.; creșterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări depresive, anxioase, afecțiuni psihosomatice etc. Cele mai sus menționate reprezintă aspectul general al obiectivelor oricărei acțiuni de igienă mintală. Vom analiza în continuare aspectele legate de particularitățile unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosociale, reprezentate prin: încredere-neîncredere, autonomie/ îndoială/teamă, inițiativă/vinovăție, valorizare/inferioritate, identitate/confuzia rolului; modelul propus de A.T. Jersild și F.B. Holmes, având în vedere stadiile formării și maturizării afective ale individului: frica (de întuneric, singurătate, locuri străine, zgomote, abandon), separarea/părăsirea, imaginile de personaje fantastice; animale, teama (de eșecuri școlare, ridiculizare, desfigurare, boală, moarte), sentimentul penibil de a fi diferit (fizic, social, intelectual, sexual etc.). Fiecăreia dintre etapele de creștere și dezvoltare mai sus descrise îi corespund tulburări specifice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin profesiune și calificare. În orice caz, ea trebuie să aibă drepturi egale cu bărbatul, în profesiune ca și în societate. 7. Psihologia și psihopatologia adolescenței Fiecare vârstă are specificul ei. După G. Robin, adolescența este prin excelență vârsta discordanței: abandonul ideilor și al sentimentelor, perpetua devenire, eterna schimbare, totul presupune contradicția. Este vârsta veleităților și a decepțiilor. Pesimismul alternează cu entuziasmul pentru o idee nouă sau pentru o cauză nobilă. De aici rezultă o altă trăsătură a adolescenței: ambivalența afectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se desfășoare într-un climat de încredere, care implică două reguli stricte: să nu fie niciodată mințit bolnavul; să nu i se spună niciodată că „nu se mai poate face nimic pentru el”, întrucât aceasta ar fi un act de abandon terapeutic generator de angoasă și disperare. Chiar dacă nu este posibilă vindecarea, se impune ca bolnavul să primească îngrijiri medicale de ordin paleativ. Se cuvine să precizăm că a-i ascunde individului perspectiva realității conduce la fenomene de regresie a acestuia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să precizăm că a-i ascunde individului perspectiva realității conduce la fenomene de regresie a acestuia, cu pierderea sau diminuarea capacităților de adaptare la evoluția bolii. În mod egal, „a-i spune totul” este la fel de periculos, reprezentând un început de abandon din partea medicului și un factor de angoasă pentru bolnav, care se va simți părăsit. În acest sens trebuie ținut seama de studiile descrise de E. Kübler-Ross. Ceea ce este esențial este menținerea speranței, dar nu prin minciună sau tranchilizarea individului prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în fața unor „situații-limită”, o formă de suicid. Ea este expresia unei incapacități de a se mai suporta pe sine însuși într-o asemenea situație. Este conștiința sfâșiată a propriei degradări biologice, psihologice și sociale. Dar ea este și sentimentul unui abandon moral și spiritual. În cazul eutanasiei, omul se erijează în „principiul absolutului”, în cel care „face legea” vieții. În creștinism, îndurarea suferinței este condiția și promisiunea garantării mântuirii. Speranța și credința sunt legile care exprimă absolutul și care fac ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tensiune, acte de violență ce fac imposibilă continuarea vieții de familie, ducând, după caz, la separarea sau divorțul partenerilor cuplului marital cu dezorganizarea familiei respective; familia dezorganizată sau grupul de familie incomplet, caracterizat prin dispariția unuia dintre membrii cuplului marital (abandon, divorț, deces); aceasta este constituită din părintele rămas și din copiii; în unele situații, se lărgește cu rude sau prieteni; concubinajul, care, deși nu reprezintă din punct de vedere juridic, moral și religios o structură familială recunoscută și acceptată, este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]