1,869 matches
-
Satu Mare, fapt realizat oficial la 31 mai 1983, la Alba Iulia, în prezența reprezentanților celor două episcopii. După decembrie 1989, noile autorități au permis funcționarea în fapt a episcopiilor catolice, printre care și cea de Oradea. La 14 martie 1990, abatele de Sâniob, József Tempfli, a fost numit de către Sf. Scaun ca al 81-lea episcop romano-catolic de Oradea Mare (Gran Varadino). A fost consacrat ca episcop romano-catolic la 26 aprilie 1990 de către cardinalul maghiar Dr. László Paskai, arhiepiscop de Esztergom-Budapesta
József Tempfli () [Corola-website/Science/308965_a_310294]
-
din 10 aprilie, se pronunță în favoarea abolirii progresive a sclaviei negrilor din colonii, după exemplul Danemarcei și al Marii Britanii. La 3 mai 1792, sprijină propunerea lui Beugnot care provoacă un decret de punere sub acuzare a lui Marat și a abatelui Royou, iar la 8 mai, în cadrul Adunării, se adresează iacobinilor în termenii următori: La 18 iunie, este ales membru al comisiei extraordinare a celor doisprezece, creată la propunerea lui Marant, însărcinată cu examinarea situației Franței și de a propune măsurile
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
Raymund Netzhammer a electrificat ceasul mănăstirii și clopotul. Existând niște probleme speciale cu privire la domeniul mănăstiresc, a studiat topografia și cartografia. Și-a publicat realizările științifice în periodicele tehnice ale vremii. Proaspăt întors de la Expoziția Mondială din Paris, în august 1900, abatele Columban l-a trimis la București ca profesor la Seminarul Arhidiecezan de acolo. Înaltul prelat catolic a fost numit ca director al Seminarului Catolic din București (1900-1902) și a studiat posibilitatea să înființeze mănăstiri benedictine în România. Dar problemele religioase
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
Arhidiecezan de acolo. Înaltul prelat catolic a fost numit ca director al Seminarului Catolic din București (1900-1902) și a studiat posibilitatea să înființeze mănăstiri benedictine în România. Dar problemele religioase din România l-au făcut să eșueze în demersul său. Abatele l-a trimis apoi în anul 1903 la Roma, unde a activat în cadrul Ordinului Benedictin Central ca profesor și director economic. La scurt timp a fost numit ca rector la Colegiului Pontifical Grec din Roma. Arhiepiscopul romano-catolic de București Francisc-Xaveriu
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
și fiu de pastor anglican din America, care mai apoi a intrat în comuniune deplină cu Biserica Romei. 1926 - Mișcarea catolică „Fede e Costituzione” (Credință și Constituțiune” începe publicarea „Sugestiilor pentru Octava de rugăciune pentru Unitatea Creștinilor”. 1935 - în Franța, abatele Paul Couturier, promovează „Săptămâna universală de rugăciune pentru unitatea creștinilor”; discursul său se baza pe rugăciunea pentru “unitate voită de Isus și cu mijloacele voite de El”. 1958 - Centrul “Unitatea creștină” din Lyon, Franța, începe pregătirea materialului pentru Săptămâna de
Octava de rugăciune pentru unirea creștinilor () [Corola-website/Science/305795_a_307124]
-
de pe bolta cerească, nu este și cea mai mare stea din Univers, ci o stea mijlocie. Ce se vede pe cer este diametrul aparent, unul dintre multele criterii pentru clasificarea stelelor. Între 1870 și 1880, unul dintre pionierii spectroscopiei stelare, Abatele Angelo Secchi a creat Scară Secchi spre a ordona spectrul observat. A dezvoltat inițial 4 clase de stele: În 1878 a adăugat o a cincea clasa: Spre sfârșitul anilor 1890, aceasta clasificare a fost înlocuită cu clasificarea Harvard. Soarele face
Clasificare stelară () [Corola-website/Science/301498_a_302827]
-
de Biserică: susținătorii săi au frecventat școlile bisericii. De-a lungul timpului, unele instituții catolice au alunecat spre corupție. Ignoranța clericală, abuzurile simoniei și pluralismului (deținerea mai multor funcții în același timp) au fost agresive. Unii episcopi, arhiepiscopi, stareți și abați au fost la fel de nemiloși în exploatarea supușilor lor precum prinții regionali. În plus față de vânzarea de iertări, au înființat case de rugăciune și au taxat în mod direct oamenii. Indignarea crescândă asupra corupției bisericii l-a condus pe călugărul Martin
Războiul Țărănesc German () [Corola-website/Science/313146_a_314475]
-
Ana de Austria. După ce în românul "Cei trei muschetari" cei patru prieteni se despart, Athos devine contele de La Fere, moștenește o moșie lângă Blois (moșia Bragelonne) și înfiază un copil pe care il crește - Raoul (vicontele de Bragelonne), Aramis devine abatele d`Herblay și are o mănăstire, Porthos își cumpără trei castele (din banii soției procurorului) și devine domnul Porthos Du Vallon de Bracieux de Pierrefonds, iar d`Artagnan devine locotenent de muschetari.
După douăzeci de ani () [Corola-website/Science/313170_a_314499]
-
termen lung, a Institutului Arheologic German s-a finalizat în 1998. Cele mai recente săpături au descoperit un dormitor mare pentru pelerinii săraci, cu aripi separate pentru bărbați, femei și copii. Un complex de la sudul marii bazilici era probabil reședința abatelui. Săpăturile sugerează că este posibil ca marele xenodocheion, o zonă de primire pentru pelerini, să fi fost inițial un cimitir. De asemenea, au fost descoperite o serie de prese de vin, inclusiv locuri subterane pentru depozitare, care datează din secolele
Abu Mena () [Corola-website/Science/314719_a_316048]
-
, Marin Mersennus sau Abatele Mersenne (n. 8 septembrie 1588 - 1 septembrie 1648) a fost un călugăr francez, filosof, matematician și teoretician al muzicii, supranumit „părintele acusticii”. s-a născut într-o familie de țărani, lângă Oizé, pe valea râului Sarthe. A fost educat la
Marin Mersenne () [Corola-website/Science/313586_a_314915]
-
În timpul lui Provato se construiește un aqueduct de aproape 3 km. ce poartă apă la abație. Carol cel Mare, în călătoria spre Romă pentru a fi încoronat imperator în Biserică Sfanțul Petru, se oprește la Farfa și este ospitat de abate. Abate Sicardo (842) ce provine dintr-o nobilă familie înrudit cu dinastia Carolingiana, face o serie de construcții și de modificări, transformând abația într-un complex de mare interes arhitectonic. Farfa din nou se vede amenințată, de această data de către
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
lui Provato se construiește un aqueduct de aproape 3 km. ce poartă apă la abație. Carol cel Mare, în călătoria spre Romă pentru a fi încoronat imperator în Biserică Sfanțul Petru, se oprește la Farfa și este ospitat de abate. Abate Sicardo (842) ce provine dintr-o nobilă familie înrudit cu dinastia Carolingiana, face o serie de construcții și de modificări, transformând abația într-un complex de mare interes arhitectonic. Farfa din nou se vede amenințată, de această data de către Sarazini
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
Farfa din nou se vede amenințată, de această data de către Sarazini, ce vin din Sicilia și se răspândesc în întreaga peninsula. Abația nu se salvează , cedează după șapte anii de rezistență împotriva asediului. În acel timp abația era guvernată de către Abate Pietro. Călugări se refugiază , unii la Romă, alții la Rieti și prin teritoriul din Fermo (898). Sarazinii nu distrug nimic dar din complexul monastic își fac cartier general. Cand au abandonat abația, din neglijență, provoacă un incendiu ce distruge totul
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
lui Ratfredo în anul (936), Farfa se află din nou într-o stare foarte critică, spirituală și materială timp de aproape 60 de ani până când ajunge Abate Ugo I. La numai 25 de ani a fost ales în funcția de abate. Prima sa misiune a fost de restabilire a ordinii și disciplinei în mănăstire. După modelul abației Cluny din Burgundia, Farfa a cunoscut o perioadă de înflorire și a devenit un mic stat deținător chiar și de o armată, de școli
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
din Burgundia, Farfa a cunoscut o perioadă de înflorire și a devenit un mic stat deținător chiar și de o armată, de școli, ateliere, camere pentru a putea găzdui pelerinii veniți la Farfa, o farmacie care elibera medicamente gratis săracilor. Abatele Ugo I are ca oaspeți la Farfa pe papă Silvestru al II-lea și pe împăratul sfanțului imperiu român Otto al III-lea (septembrie 999, pe sfanțul Odilone di Cluny și pe sfanțul Guglielmo Abate de San Benigno di Digione
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
di Digione (999), precum și pe împăratul sfanțului imperiu român Henric al II-lea în anul 1022. Ugo I moare în anul 1038 la 65 de ani și lasă un gol în obștea mănăstirii. Doar în anul 1047 se gaseste un abate demn să poată continua opera lui Ugo I, Abate Berardo I. Berardo I a primit de două ori pe Papă Nicolae al II-lea în mănăstirea să, în anul 1059 și 1060. Farfa se gaseste din nou în plină splendoare
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
împărăteasa Agnese, mama lui Henric al IV-lea împăratul sfanțului imperiu român, a vizitat Farfa, oferind multe daruri prețioase. Berardo I moare în anul 1089. A fost un cronist din Farfa. De tânăr este adus la mănăstire pentru studi de către Abate Berardo. Tânărul Gregorio a început să studieze în special istoria, una dintre pasiunile sale , a început să scrie și opere în care povestește istoria mănăstirii. Rămân în urma sa opere importante și de mare valoare: îl Regesto di Farfa , îl Chronicon
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
remarcabil (de exemplu „Cartes Generales”, 1658). O parte din lucrările lui Sanson au fost continuate de ginerele acestuia, P. du Val. În anul 1668, ministrul Colbert a însărcinat Academia de Științe cu întocmirea hărții Franței. Misiunea a fost asumată de abatele Picard înpreună cu astronomii Jean-Dominique Cassini și la Hire. Harta este publicată în anul 1693 și rectifică considerabil perimetrul Franței desenat de Sanson. Alți cartografi francezi de seamă ai momentului au fost: Nicolas de Fer (“Atlas Royal”), H.A. Jaillot (discipol
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
Mare. Ioan Nepomuk (Jan Nepomucký, Johannes von Nepomuk) a trăit între anii 1345-1393, fiind vicar general al Arhiepiscopiei romano-catolice de Praga. Intrat în conflict cu regele Wenceslaus al IV-lea al Boemiei ca urmare a opoziției sale față de numirea unui abate propus de rege, el a fost arestat, torturat și apoi aruncat de pe Podul Carol în râul Vltava. A fost beatificat la 31 mai 1721 și canonizat la 19 martie 1729 de către Papa Benedict al XIII-lea, fiind considerat martir al
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
începutul secolului al XI-lea, ordinul clunisian cuprindea aproximativ 1.200 de așezăminte religioase din Franța, Anglia, Italia, Spania, Sfântul Imperiu Roman și Europa Centrală, toate sub conducerea abației Cluny. Puterea și influența abației era atât de mare încât, în timpul abatelui Odilon (962-1048), papalitatea a oferit abaților de la Cluny puterea de a excomunica, rezervată până atunci doar episcopilor. Toate aceste acțiuni ale abației au fost intitulate "Reforma de la Cluny" ce urmărea să purifice Biserica de influențele laice și să revitalizeze concepția
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
clunisian cuprindea aproximativ 1.200 de așezăminte religioase din Franța, Anglia, Italia, Spania, Sfântul Imperiu Roman și Europa Centrală, toate sub conducerea abației Cluny. Puterea și influența abației era atât de mare încât, în timpul abatelui Odilon (962-1048), papalitatea a oferit abaților de la Cluny puterea de a excomunica, rezervată până atunci doar episcopilor. Toate aceste acțiuni ale abației au fost intitulate "Reforma de la Cluny" ce urmărea să purifice Biserica de influențele laice și să revitalizeze concepția monahismului în creștinătatea apuseană. Punctul culminant
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
asculte ceremoniile grandioase efectuate de călugări. Cluny a devenit foarte bogată pe urma acestor pelerinaje dar și a donațiilor anuale cum ar fi cea a lui Henric I, regele Angliei. Biserică abațială de la Cluny a fost construită de Berno, primul abate. Între anii 955-981, a fost construită o nouă biserică de mari dimensiuni, numită Cluny II, pentru a arâta puterea și influența ordinului. Biserica a fost însă demolată în secolul al XI-lea de către abatele din aceea vreme pentru a construi
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
a fost construită de Berno, primul abate. Între anii 955-981, a fost construită o nouă biserică de mari dimensiuni, numită Cluny II, pentru a arâta puterea și influența ordinului. Biserica a fost însă demolată în secolul al XI-lea de către abatele din aceea vreme pentru a construi cea mai mare biserică a creștinătății apusene. Biserica, numită Cluny III, este biserica actuală, care a fost realizată între anii 1088-1230 în stil romanic cu influențe gotice. Zidirea bisericii a costat extrem de mult și
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
perioadă, Kogălniceanu și-a dezvoltat o pasiune pentru istorie, cercetând vechile cronici moldave. Ajutat și de prințul Sturdza, Kogălniceanu și-a continuat studiile în străinătate, inițial în orașul francez Lunéville (unde a fost îngrijit de fostul tutore al lui Sturdza, abatele Lhommé) și mai târziu la Universitatea Humboldt din Berlin. Unul dintre colegii săi a fost și viitorul filozof Grigore Sturdza, fiul domnitorului. Șederea să în Lunéville a fost întreruptă de intervenția oficialităților ruse, care implementaseră în Moldova "Regulamentul Organic" și
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
o povara mare, ridicându-se numai până la a 50-a parte din recolta, dar în Bretania, era de un sfert. Dijma asigura întreținerea preoților și localului bisericii, sprijinul săracilor, dar cea mai mare parte din ea ajungea la episcopi și abați, stârnind nemulțumiri în rândul clerului inferior și țăranilor. Clerul avea multe privilegii, fiind scutit de impozite. În locul impozitelor, Adunarea clerului, dominată de episcopi, a convenit cu regele să plătească anual coroanei o sumă de "don gratuit" (dar gratuit), situându-se
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]