37,136 matches
-
interpretării normelor juridice, ale ierarhiei normelor etc., iar în orice ipoteză în care ar aplica una dintre aceste hotărâri obligatorii contrară alteia (cu mențiunea că și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii) se găsește în situația de a comite o abatere disciplinară, ceea ce nu poate fi admis din perspectiva independenței sale și a previzibilității normelor juridice. ... 65. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate formulată. ... 66. Pe rol se află și soluționarea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alin. (2) din Constituție“ (Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010). Astfel, conform jurisprudenței Curții Constituționale, în speță ar fi fost încălcat conceptul juridic de „drepturi câștigate“ doar în situația în care sancțiunile disciplinare s-ar fi putut aplica pentru abateri disciplinare constatate înainte de intrarea în vigoare a legii supuse controlului de constituționalitate. ... 166. Cu privire la criticile aduse art. 188 alin. (4) din lege se invocă Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, prin care Curtea Constituțională a statuat
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
constatat că textul în redactarea anterioară era neconstituțional. ... 217. Autorii criticii susțin pe de o parte că nu ar trebui să existe sancțiunea contravențională drept criteriu de evaluare a bunei reputații. Însă, legiuitorul nu poate stabili exhaustiv toate contravențiile sau abaterile disciplinare pentru care o persoană este considerată că nu are bună reputație, însă instituie criterii în funcție de care aceasta se poate aprecia. ... 218. Autorii consideră că art. 45 alin. (1) din legea supusă controlului este contrar art. 1 alin.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
art. 126 alin. (3), ale art. 132 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție prin omisiunea de a reglementa răspunderea judecătorilor și a procurorilor pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale ÎCCJ. Se apreciază că reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
formulate prin raportare la acest text constituțional. ... 331. Examinând textul art. 271 din legea criticată, se constată că nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de ÎCCJ în soluționarea recursurilor în interesul legii nu a mai fost reglementată ca abatere disciplinară distinctă în cuprinsul textului de lege antereferit. Însă acest lucru nu înseamnă că nerespectarea acestora nu poate angaja răspunderea disciplinară a judecătorului sau a procurorului în măsura în care se demonstrează că și-a exercitat funcția cu rea-credință sau
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
primar, fie secundar. Constituția, la rândul său, este o lege, cuprinzând norme juridice, și prevede caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale [art. 147 alin. (4)]. Prin urmare, încălcarea cu rea-credință sau gravă neglijență a acestui text constituțional reprezintă o abatere disciplinară în sensul art. 271 lit. s) din legea criticată. Este adevărat că noua reglementare nu mai stabilește ca abatere disciplinară orice încălcare a deciziilor Curții Constituționale, ci numai pe acelea care sunt făcute cu rea-credință sau gravă neglijență. ... 334
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Curții Constituționale [art. 147 alin. (4)]. Prin urmare, încălcarea cu rea-credință sau gravă neglijență a acestui text constituțional reprezintă o abatere disciplinară în sensul art. 271 lit. s) din legea criticată. Este adevărat că noua reglementare nu mai stabilește ca abatere disciplinară orice încălcare a deciziilor Curții Constituționale, ci numai pe acelea care sunt făcute cu rea-credință sau gravă neglijență. ... 334. Aceleași aspecte trebuie reliefate și în privința deciziilor ÎCCJ pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii și a cererilor pentru
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
obligatorii pentru instanțele judecătorești [art. 517 alin. (4) și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, respectiv art. 474 alin. (4) și art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală]. Astfel, noua reglementare nu mai stabilește ca abatere disciplinară orice încălcare a acestor decizii ale ÎCCJ, ci numai pe acelea care sunt făcute cu rea-credință sau gravă neglijență. ... 335. Curtea mai observă că, potrivit art. 52 alin. (3) din Constituție, „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alin. (3) din Constituție, „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență“. Cu alte cuvinte, în privința abaterilor disciplinare ale judecătorilor, legiuitorul a corelat art. 126 alin. (3) și art. 147 alin. (4) din Constituție cu art. 52 alin. (3) din Constituție, rezultând că, fără a fi afectat caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale sau ale ÎCCJ, răspunderea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
legea supusă controlului prevede în continuare că nerespectarea deciziilor Curții Constituționale sau a celor ale ÎCCJ pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii și a cererilor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept constituie abatere disciplinară atunci când judecătorul/procurorul își exercită funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Prin urmare, art. 271 din lege nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 124 alin. (3), art. 126 alin. (3), art. 132 alin. (1) și art. 147 alin.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
sau destituit din funcție în mod aleatoriu/șicanator/după bunul plac al reprezentanților autorităților executive, legiuitoare sau judiciare, însă nu se poate susține că acest principiu constituțional îl apără pe magistrat de normativizarea unor sancțiuni disciplinare, aplicabile exclusiv în ipoteza constatării unor abateri disciplinare. Magistratul are garanția că aceste sancțiuni pot fi dispuse și aplicate numai în cadrul unei proceduri disciplinare, soluționate de Consiliul Superior al Magistraturii, și nu aleatoriu, ceea ce reprezintă chiar o expresie a acestui principiu, fiind aplicată cu temei
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Magistratul are garanția că aceste sancțiuni pot fi dispuse și aplicate numai în cadrul unei proceduri disciplinare, soluționate de Consiliul Superior al Magistraturii, și nu aleatoriu, ceea ce reprezintă chiar o expresie a acestui principiu, fiind aplicată cu temei legitim (abatere disciplinară) - (Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragraful 235). Dacă judecătorul a săvârșit o faptă care angajează răspunderea sa disciplinară, principiul inamovibilității nu poate împiedica aplicarea unei sancțiuni proporționale și disuasive în legătură cu fapta sa. Faptul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
sa. Faptul că retrogradarea în funcție nu este o sancțiune temporară este o chestiune de opțiune a legiuitorului, care a oferit CSM, instanță de judecată în materie disciplinară, posibilitatea de a aplica și o asemenea sancțiune în cazurile constatării unor abateri disciplinare grave (Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragraful 236). ... 339. În ceea ce privește judecătorul, Curtea constată că, în cazul săvârșirii unor abateri disciplinare și constatate ca atare, inamovibilitatea nu îl mai protejează pe judecător și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
disciplinară, posibilitatea de a aplica și o asemenea sancțiune în cazurile constatării unor abateri disciplinare grave (Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragraful 236). ... 339. În ceea ce privește judecătorul, Curtea constată că, în cazul săvârșirii unor abateri disciplinare și constatate ca atare, inamovibilitatea nu îl mai protejează pe judecător și poate fi opusă reglementării unor sancțiuni disciplinare corespunzătoare. De asemenea, Curtea observă că procurorul nu este inamovibil; de aceea, criticile ce privesc statutul său nu pot fi
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
1 alin. (4) și (5), art. 124 alin. (2) și (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție. ... 3. Cu privire la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 271 din lege, se observă că aceasta vizează eliminarea dintre cazurile de abatere disciplinară a situației în care judecătorii sau procurorii nu respectă deciziile Curții Constituționale și deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii (ori în dezlegarea unor chestiuni de drept), noua reglementare consacrând o
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
răspundere pentru judecători și procurori sub acest aspect. Astfel, noua reglementare nu preia soluția legislativă a textului în vigoare, respectiv art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Acest din urmă text stabilește că reprezintă abatere disciplinară nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii. Prin Decizia nr. 2/2012, Curtea Constituțională a reținut că aceste dispoziții dau expresie și eficiență prevederilor art. 126
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
slăbire a caracterului obligatoriu al deciziilor celor mai înalte jurisdicții în stat. În ceea ce privește incidența jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, invocată în cuprinsul Expunerii de motive, apreciem că aceasta nu este relevantă și nu justifică eliminarea abaterii disciplinare în discuție. Această eventuală contrarietate de jurisprudențe are loc în cazuri rare, însă, în cvasimajoritatea situațiilor nu există o astfel de contrarietate de jurisprudență. Și atunci, omisiunea de reglementare criticată, cu evidentă relevanță constituțională, afectează autoritatea deciziilor instanțelor supreme
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a Uniunii Europene din 18 mai 2021 (Cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C291/19, C-355/19 și C-397/19) și din 22 februarie 2022 (Cauza C-430/21) nu pun probleme în momentul de față, se repudiază o garanție a coerenței sistemului de drept național - abaterea disciplinară constând în nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Faptul că, prin decizia la care facem prezenta opinie separată, s-a arătat că în continuare se menține caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
prin decizia la care facem prezenta opinie separată, s-a arătat că în continuare se menține caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar fapta judecătorului/procurorului de ignorare a acestora este în continuare abatere disciplinară dacă este săvârșită cu gravă neglijență sau rea-credință nu demonstrează altceva decât că acestor decizii li s-a știrbit autoritatea jurisdicțională supremă pe care, teoretic, ar trebui să o aibă într-un sistem de drept. Rezultă o insecuritate juridică
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
electrice. ... (2) În înțelesul prezentei norme tehnice, termenii utilizați au următoarea semnificație: a) componenta de regim tranzitoriu a curentului de defect - curent injectat de o instalație de stocare a energiei electrice, în regim de generare, în timpul și după o abatere de tensiune provocată de un defect electric, cu scopul de a facilita acționarea sistemelor de protecție a rețelei în etapa inițială a defectului, de a contribui la menținerea tensiunii în sistem într-o etapă ulterioară a defectului și de a
NORMĂ TEHNICĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264042]
-
sub formă de energie electrică și, după caz, evacuată în rețea; ... i) reglaj de frecvență - capabilitatea unei instalații de stocare a energiei electrice de a-și ajusta evacuarea de putere activă, respectiv absorbția de putere activă ca reacție la o abatere a frecvenței sistemului față de o valoare de referință, în scopul stabilizării frecvenței sistemului; ... j) reglaj de frecvență activ limitat la creșterea frecvenței - modul de funcționare a unei instalații de stocare a energiei electrice care are drept rezultat reducerea puterii
NORMĂ TEHNICĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264042]
-
funcționare a unei instalații de stocare a energiei electrice care are drept rezultat creșterea puterii active injectate, respectiv reducerea puterii absorbite ca răspuns la o scădere a frecvenței sistemului sub o anumită valoare; ... l) reglaj de frecvență activ răspuns la abaterile de frecvență - modul de funcționare al unei instalații de stocare a energiei electrice în care producția, respectiv consumul de putere activă se modifică ca reacție la abaterea frecvenței sistemului, astfel încât aceasta să contribuie la restabilirea frecvenței la valoarea de
NORMĂ TEHNICĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264042]
-
frecvenței sistemului sub o anumită valoare; ... l) reglaj de frecvență activ răspuns la abaterile de frecvență - modul de funcționare al unei instalații de stocare a energiei electrice în care producția, respectiv consumul de putere activă se modifică ca reacție la abaterea frecvenței sistemului, astfel încât aceasta să contribuie la restabilirea frecvenței la valoarea de referință. ... (3) În cuprinsul prezentei norme tehnice se utilizează următoarele abrevieri: a) ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei; ... b) ATR - aviz tehnic de racordare; ... c
NORMĂ TEHNICĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264042]
-
funcțiune; ... v) PSS - stabilizator de oscilații de putere interzonale; ... w) RAR - reanclanșare automată rapidă; ... x) RAT - regulator automat de tensiune; ... y) RET - rețea electrică de transport; ... z) RED - rețea electrică de distribuție; ... aa) RFA - reglaj de frecvență activ răspuns la abaterile de frecvență; ... bb) RFA-CR - reglaj de frecvență activ limitat la creșterea frecvenței; ... cc) RFA-SC - reglaj de frecvență activ limitat la scăderea frecvenței; ... dd) SCADA - sistem informatic de monitorizare, comandă și achiziție de date aferent unui proces tehnologic sau unei instalații
NORMĂ TEHNICĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264042]
-
inclusiv trecerea în regim de consum, prevalează asupra oricărei referințe a puterii active. – ΔP este variația puterii active produse de IS; ... – P_max este referința de putere activă față de care se stabilește ΔP, și anume Pmax a IS; ... – Δf este abaterea frecvenței în rețea; ... – f_n este frecvența nominală (50 Hz) în rețea; ... – s_2 este valoarea statismului setat. Fig. 1.*) Capabilitatea de răspuns în putere activă la abaterile de frecvență în modul RFA-CR pentru IS funcționând în regim de producere de energie
NORMĂ TEHNICĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264042]