6,323 matches
-
al Judecății de Apoi. Istoria este, în acest sens, arta cunoașterii lui Dumnezeu ori emoția transfigurată pe Muntele taborului și împlinită prin jertfa de pe Golgota [9] . Nicolae berdiaev explică foarte frumos acest sens al istoriei: „Istoria fără sfârșit ar fi absurdă. Și dacă o istorie de acest fel ar manifesta un program neîntrerupt, acest progres n-ar fi acceptabil, pentru că ar însemna o transformare a tot ce s-a trăit, a tot ce este viu și este chemat să trăiască în
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-am regăsit la început de vară plângeam întortocheatele vertebre le ascundeam cântai valsai cu fluturi de cuvinte în vălul tău des încurcat descoperisem glasul îngerului de sub mări iubirea continua dansul ei neîntrerupt absurd, orb și crud topind culorile înflăcărând stingerile suspendând felin mângâierile respingând apropierile dragostea.... veșnică auroră boreală! Te plictisea jocul nostru ireal ? Tu pe cine ai iubit în trecut? Eu doar trăiesc trăiesc o teamă indescriptibilă inoculată dureroasă răvășită cum poți
DEPENDENT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367294_a_368623]
-
Fondane. Rapt era titlul peliculei, o adaptare după romanul din 1922 a lui Charles Ferdinand Ramuz, La Séparation des races. Ansa nu o adaptare loială ficțiunii lui Ramuz, ci mai degrabă ideii pe care acesta o propagă: aceea a luptei absurde dintre două comunități conviețuitoare, an cazul de față, premonitoriul conflict interetnic antre comunitatea germană și cea franceză dintr-un sat elvețian, separate habitual, nu și administrativ, de un munte. Mâna lui Fondane recurge la o esențializare tipică esteticii avangardiste și
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
cea largă și luminoasă a Cernei, în sudul județului Vâlcea. Și locul nașterii și copilăria au jucat un rol extraordinar de important în formarea mea ca scriitor, în viața mea de ființă umană. Locul nașterii, copilăria și perioada istorică tragică, absurdă, grotescă, în care am trăit și am scris, m-au format ca scriitor. Tot universul acela de lumină antică, plină de suflet, de vrajă, de uimire, de povești, de sunete, de cântece de turturele, de pupeze, de privighetori, cântecul cucului
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
cea largă și luminoasă a Cernei, în sudul județului Vâlcea. Și locul nașterii și copilăria au jucat un rol extraordinar de important în formarea mea ca scriitor, în viața mea de ființă umană. Locul nașterii, copilăria și perioada istorică tragică, absurdă, grotescă, în care am trăit și am scris, m-au format ca scriitor. Tot universul acela de lumină antică, plină de suflet, de vrajă, de uimire, de povești, de sunete, de cântece de turturele, de pupeze, de privighetori, cântecul cucului
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
mai departe” (Isadorable, p. 16). Își pune întrebări „(Mă întreb dacă eu am visat visul meu, p. 77) și caută sensuri, „ochii mei de atunci/ întorceau prea albastrul bătrânului fluviu/ răscolind în același tablou milioane de pași/ conversații în cercuri absurde nisipul deșertul/ ca un uliu flămând cuibărit în viscere/ se roteau întrebările peste ultimul i sacadat” ( Imposibila uitare, p 51). Reușește cu vădită aplecare să deslușească rosturi „pariez doar pe alb/ știu gustul zăpezii dinspre nord vine frigul/ e târziu
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
pentru că / eu l-am făcut pe Dumnezeu. // Eu nu sunt nici bun nici rău / ci sunt, pur și simplu. Eu sunt cuvântul „sunt“ / Eu sunt urechea care aude cuvântul „sunt“ / Eu sunt spiritul care înțelege cuvântul „sunt“. // Eu sunt trupul absurd al lui „sunt“ / și literele lui. / Eu sunt locul în care există „sunt“ / și patul lui, în care doarme. (SOrd, I, 371). Spre a-l lăsa și mai „perplex“ pe Omul-Fantă, spre a-l deturna de pe a adevărului pistă, protagonistul
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
dependentă de Ungaria ci ca teritoriu valah redobândit legal când la Bizanț era un împărat pus de cruciații venenețieni, deci uns de papa de la Roma. Pretenția regelui ungur să-i dea lui tributul pe de-a gata, total nemeritat, era absurdă! Prin Ordinul Ioaniților, țara lui Seneslau din Cumania plătea hospitalierilor doar 25 ani. Gâlceava se lăsă totuși prost în 1273, prin uciderea lui Litovoi . Nu a existat voievodat fără niște reguli prestabilite sau voievodat fără funcții administrative, judecătorești, legisla¬tive
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
efectului și a consecințelor pozitive sau benefice a prezenței și existenței icoanelor în casele noastre, abordând toate laturile și aspectele folositoare și sfințitoare ale acestora, pentru noi oamenii!... Remarcăm și constatăm cu indignare și stupoare că este invocată adeseori, filozofia absurdului, și că se urmărește chiar impunerea unei evidențe și a unei realități a absurdului, până la ajungerea tocmai la culmile acestuia!... Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde și oricum, ne-am obișnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
noastre, abordând toate laturile și aspectele folositoare și sfințitoare ale acestora, pentru noi oamenii!... Remarcăm și constatăm cu indignare și stupoare că este invocată adeseori, filozofia absurdului, și că se urmărește chiar impunerea unei evidențe și a unei realități a absurdului, până la ajungerea tocmai la culmile acestuia!... Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde și oricum, ne-am obișnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am putea acomoda și cu absurdul ca fiind o normă și o componență firească și
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
în primul rând testăm limitele logice ale acesteia. Pozitivul acestei metode de raționa¬ment prin absurd este că se poate demonstra adevărul unei judecăți, prin falsitatea contra¬riului ei. Absurditatea condiției umane nu este o temă nouă. Filosofia contemporană a absurdului, dezvoltând această accep¬țiune a sa, este ultima expresie a crizei antiraționaliste care de mai bine de un secol frământă gândirea filosofică. Scriitori, eseiști, poeți din ultimele decenii ai veacului trecut au proclamat falimentul rațiunii. În opinia lor rațiunea pură
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
și lume, dintre om și oameni, dintre om și el însuși. S-a crezut în puterea rațiunii, după exemplul structurii raționale a universului. Tot ce era real, se considera a fi și rațional. Au venit iraționaliștii cu ideile lor, scriitorii absurdului care au negat această raționalitate a lumii. Rațiunea fiind inutilă, s-a reliefat suferința dezacordului cu lumea și care a carac¬terizat mentalitatea absurdă. Mulți au început să creadă în absurditate și ideea absurdului și-a făcut drum în conștiința
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
ce era real, se considera a fi și rațional. Au venit iraționaliștii cu ideile lor, scriitorii absurdului care au negat această raționalitate a lumii. Rațiunea fiind inutilă, s-a reliefat suferința dezacordului cu lumea și care a carac¬terizat mentalitatea absurdă. Mulți au început să creadă în absurditate și ideea absurdului și-a făcut drum în conștiința contemporană. Andrei Malraux totuși atrăgea atenția: „Poți trăi acceptând absurdul, dar nu poți trăi în absurd”. În ideea absurdului raporturile afective sunt pasagere sau
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
venit iraționaliștii cu ideile lor, scriitorii absurdului care au negat această raționalitate a lumii. Rațiunea fiind inutilă, s-a reliefat suferința dezacordului cu lumea și care a carac¬terizat mentalitatea absurdă. Mulți au început să creadă în absurditate și ideea absurdului și-a făcut drum în conștiința contemporană. Andrei Malraux totuși atrăgea atenția: „Poți trăi acceptând absurdul, dar nu poți trăi în absurd”. În ideea absurdului raporturile afective sunt pasagere sau iluzorii, comunicarea reală este imposibilă, familia și societatea oprimă individul
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
care a carac¬terizat mentalitatea absurdă. Mulți au început să creadă în absurditate și ideea absurdului și-a făcut drum în conștiința contemporană. Andrei Malraux totuși atrăgea atenția: „Poți trăi acceptând absurdul, dar nu poți trăi în absurd”. În ideea absurdului raporturile afective sunt pasagere sau iluzorii, comunicarea reală este imposibilă, familia și societatea oprimă individul. Lupta continuă a omului cu lumea în care trăiește, care-l sufocă, îl comprimă pană în punctul în care nu mai poate stabili identitatea cu
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
absurdul a reprezentat fenomenul teatral cel mai important al secolului XX. La mijlocul secolului, scena pariziană, de exemplu, prezenta piesele românului Eugen Ionesco care trăia pe atunci dilematic, paradoxal „sfâșiat între oroarea de a trăi și oroarea de a muri”, ideea absurdă a sfârșitului vieții îngrozindu-l. Personajele lui Eugen Ionesco pivotează între singurătate, cuplu, familie, prietenie, societate - pentru a-și face propria existență „mai puțin insuportabilă”. În Regele nu moare Ionesco exprimă: „Am să mor când am să vreau eu, sunt
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
jocurile de cuvinte, inocența și nonsensul de limbaj provoacă ilaritate și creează revelații, poate chiar o revoltă în suflet, dincolo de absurdul care poate îngenunchea ființa umană. Îmbinând cuvântul cu jocul scenic, piesa dezvăluie clar intenția autorului de a îmbrățișa teoria absurdului, dar el este pătruns și de romantismul tradițional. Spre exemplificare voi reda un fragment al piesei: Bătrâna: Hai, spune-mi poveste, știi tu, povestea aia: Atunci am râs ... Bătrânul: Iarăși ... M-am săturat ... Atunci am râs? tot asta. Îmi ceri
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
cine o să aibă grija de mine? Bătrâna: Sunt aici, Puiule! Între comic-tragicul dialog al celor doi soți, atât de absurd, atât de irațional, nu poți să nu reflectezi asupra sentimentului de teamă în fața inevitabilei văduvii - o absență nedorită și temută, absurdă, inevitabilă a vieții. Și nu poți să nu reflectezi la răspunsul lui Ionesco când a fost întrebat de ce scaunele trebuie să rămână goale pe scenă: „Goale fiindcă nu este nimeni. Lumea nu există cu adevărat, tema piesei a fost neantul
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
magii vise, Iar stelele împart explozii de culoare, Luceferi despletesc dorințe interzise, Colibrii jucăuși trec vămi de așteptare. Am dezlegat cu-albastru vâltoarea depărtării Și în cuibarul clipei am adunat speranțe, O salba de lumină a-nveselit cocorii Desferecând minute de-absurde disonante. Pătrar de luna albă din lacrimi mari de perle A construit podețuri și punți de răi promis, Să poți călători în care de mărgele, Iubind fără opreliști ce doar în vis ți-e scris. Grăbit se-ntorc serafii, cu
TE VOI LĂSA SĂ CREZI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349561_a_350890]
-
ultima, fiecare tânăr învăța, în școlile tragice ale existenței, că viața nu e joc amuzant, ci un joc cu moartea. O nouă lecție li se preda soldaților-învățăcei de către maestrul nevăzut al Întunericului: că existența întregii omeniri e o cumplită și absurdă întrecere între Rău și Bine, între Tiranie și Libertate. Dar ei știau că trebuie să-și păstreze credința într-un adevăr sublim: Răul triumfă la început, dar finalul aparține victoriei Binelui. Pentru ridicarea moralului, soldaților li se trimiteau pe front
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
de frățietate britanico-germano-franceză, când armatele, trăindu-și fiecare clipă gata să izbucnească o înfruntare, acum, prin reciprică înțelegere, deveniseră prietene, acel moment - spun - s-a sublimat într-o solidaritate unică în istoria omenirii. Obligați să fie inamici într-un război absurd, omenescul din ei și-a dat mâna de Crăciun, dovedind, de fapt, că ei, oamenii, nu își sunt dușmani. Creând un astfel de moment de cea mai profundă umanitate, ostașii au fost mai nobili decât cei care au hotărât declanșarea
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
scenă hârci superbe! toți sunt nebuni - tot sângele-i afară e-un teatru de fantome-n zdrumicare: face toți banii și chiar o fanfară această agonie în stil mare! ...de v-au plăcut nebunii - poftiți și astă-seară: va fi - fără absurdă pauză - moarte-amară! *** LUCIFERISM întind - spre mine - uscatele bețe copacii toți - milogi - incompetenți! nici norii nu-și sculptează albe fețe...: pe toți - Hristos ne lasă repetenți! an după an și viață după viață ratăm - și toată bezna vine-n față! multlăudatul
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
oricine. Nu-i drept și cuminte să ne lăsăm înșelați, batjocoriți și exploatați de ne-oameni. Bunătatea și mărinimia nu se confundă cu orbirea, prostia și naivitatea. Niciodată bunătatea și mărinimia nu trebuie să se prefacă în acea jalnică și absurdă slăbiciune care să îngăduie ne-oamenilor să calce în picioare cele sfinte și mărgăritarele. (24) Îl slăvim pe Domnul poftind la cină pe cei desconsiderați, nu numai pe cei sărmani ci în general pe cei care nu se bucură de
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
răspuns, pe nerăsuflate: ”Înalte Ji Yan, voi fi sincer. Teroarea pe care a adus-o Hira în Galaxie este fără seamăn. Distruge, ucide, rade de pe suprafața pământului tot ce îi stă în cale, tot ce se ridică împotriva planurilor sale absurde de mărire și dominare totală. Își folosește puterile magice în cele mai abjecte și distrugătoare moduri cu putință, deși ar fi trebuit cândva să depună un jurământ de onestitate. Suntem disperați. Un bun prieten și-a pierdut viața din cauza ei
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Absurdă. Brutală. Năucitoare. Aceasta este lumea în care am ales să trăiesc. Copii desfigurați de schije, bătrâni care nu-și mai doresc decât moartea, Satana luând înfățișarea cordială și bonomă a omului politic. Am ales, am spus, dar oare eu am
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]