4,105 matches
-
metode de testare a lui, softul poate, totuși, păstra anumite vicii ascunse, care să producă erori inimaginabile. Este cazul programelor foarte mari, de milioane de linii de cod, care, practic, sunt tot mai greu de controlat. Edificator este cazul unui academician rus care a demisionat dintr-o importantă funcție informatică din Ministerul Apărării, întrucât spunea că pericolul producerii unor grave incidente, cu efecte nebănuite asupra securității omenirii, devine tot mai mare, din cauza imposibilității controlului programelor. Multitudinea ramificațiilor din program poate să
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Chișinău, în calitate de colaborator științific și șef al sectorului de relații literare (din 1962). Doctor habilitat în filologie (1974), este profesor universitar (1988), membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1989), academician (1995). În 1991 devine director al Institutului Minorităților Naționale. Debutează cu monografia Motive sociale în poezia lui Eminescu (1963, în limba rusă). În centrul preocupărilor lui P. se află valorificarea literaturii clasice naționale și studierea relațiilor literare româno- ruso-ucrainene. Monografia
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
prezenței legi. Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea privind salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție și a aparatului acesteia și dispunem publicarea să în Monitorul Oficial
LEGEA nr. 14 din 7 august 1990 privind salarizarea membrilor Curţii Supreme de Justiţie şi a aparatului acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106805_a_108134]
-
autoritatea de romancier de succes, cedează unei dictaturi fără glorie precum cea a lui Carol al II-lea, conducându-i gazetele oficiale, pentru ca după război să se supună uneia de-a dreptul funeste, care, e drept, îl făcea în 1955 academician. În 1940 i se întâmplase ceva și mai cumplit: unicul său fiu, Aurel Teodor Petrescu, nemulțumit că P. nu e de acord cu căsătoria sa înainte de a-și termina studiile, își împușcă iubita și se sinucide, fără norocul de a
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
același an, cu traduceri. În 1887 e ales membru corespondent, iar în 1893 devine membru titular al Academiei Române. Discursul său de recepție, despre poezia română (1894), aduce, între altele, un reproș Academiei de a nu-l fi cooptat în rândurile academicienilor, la timpul potrivit, pe Mihai Eminescu. A fost înmormântat în cimitirul satului Cândești, din județul Neamț. Poetul Alexandru A. Naum este fiul său, iar filologul Teodor A. Naum i-a fost frate. Lirica lui N., mai ales cea cuprinsă în
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
, Alexandru A. (27.VIII.1884, Iași - ?), poet, estetician și traducător. Este fiul cel mai mare al Ecaterinei (n. Pandeli) și al lui Anton Naum, poet junimist, profesor universitar și academician. Părea la început sortit să-și egaleze părintele, dacă nu chiar să îl întreacă. Înclinația spre poezie, dragostea pentru frumosul clasic și voința de a-și însuși o cultură temeinică se manifestă lămurit către sfârșitul cursului secundar, urmat la Liceul
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
nr. 81/1990 privind Consiliul Provizoriu de Uniune Naționala și Decretul-lege nr. 8/1990 privind organizarea și funcționarea organelor locale ale administrației de stat. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 iulie 1990. PRE��EDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 18 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm
LEGEA nr. 5 din 19 iulie 1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor pînă la organizarea de alegeri locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106774_a_108103]
-
Articolul 4 Guvernul va elabora și prezența spre adoptare, pînă la data de 15 noiembrie 1990, proiectul noii reglementări privind fondul funciar. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința să din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința să din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a
LEGEA nr. 9 din 31 iulie 1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106788_a_108117]
-
activitatea economico-financiară a acestei organizații, cu reflectarea încasărilor și plăților în activitatea proprie a prestațiilor de servicii internaționale de poștă și telecomunicații. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința să din ziua de 26 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința să din ziua de 28 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a
LEGEA nr. 8 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti "INMARSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106785_a_108114]
-
după douăzeci de ani. Catastrofa de la Cernobîl, chiar dacă „nu a creat eroi sau povestiri impresionante”, „nu a dispărut din memoria cotidiană” a celor opt milioane de persoane afectate În Ucraina, dar și În Rusia sau Bielorusia (ediția a IV-a). Academicianul Vasili Nesterenko, unul dintre fondatorii institutului de radioprotecție numit „Belrad”, subliniază că „accidentul s-a produs În urma mai multor erori - șapte la număr - a căror coincidență s-a datorat unor Împrejurări inexplicabile” (p. 121). Alla Isarocinskaia, la rândul său, analizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și-n Peru unde, / mi-a spus un bun prieten, e un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de aur!/ La mine însumi nu pot eu pătrunde,/ mi-aține calea un bizon centaur.” SCRIERI: Academicianul, București, 1963; Apostolii (în colaborare cu Fănuș Neagu), București, 1966; Murgul lui Mantu, Timișoara, 1969; Mareșalii aerului. Expediția, București, 1973; Umbra. Fulgerul, București, 1975; Sonete, cu desene de Florin Pucă, București, 1979; Cursa cu obstacole, București, 1980; Poeme, București, 1998
ORNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
tarziu din sfera atomului s-au bazat pe studiile lui Mendeleev. Amintim că uneori, înaintea hidrogenului în sistemul lui Mendeleev sunt introduse particule elementare, neutronul, electronul, mezonul și altele. Astfel, Mendeleev lega de descoperirea legii periodicității și dezvoltarea noțiunilor chimice. Academicianul A.E. Fersman afirmă că: “legea periodicității a lui Mendeleev nu este o născocire ci rezultatul unor generalizări teoretice profunde, a unor fapte comparate într-o legătură spațială cronologică și una energetică și genetică. Lumea substanțelor care ne înconjoară este
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
la începutul anilor ’90, prioritatea convingerilor politice a declinat mereu această prioritate a ordinului etic față de orice epistemologie alternativă. Aspiram mai ușor, din convingere sau printr-o suită de convergențe, la titlul de „golan” mai degrabă decât la cel de „academician” - ambele revendicate glorios de Eugène Ionesco. Discuțiile avute la Asociația Foștilor Deținuți Politici au însemnat mai mult decât comentariile de manual la autori precum Eminescu, Caragiale sau Eliade. Numai agonisind porțiuni suficiente de luciditate poți sfida cultura democratică a mediocrității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
inocență și inteligență („fiți așadar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii” - Matei 10, 26). O viziune ortodoxă despre logos, cunoaștere și istorie nu mizează pe falsul conflict dintre „marea cultură” și micile continuități de provincie, dintre parcursul taciturn al academicienilor și efortul unor inimoși vulgarizatori 1. Cel puțin în tradiția ortodoxă, sistemul de segregare prin caste n-a fost ratificat, iar lucrarea celui mai neînsemnat mădular are mereu o indispensabilă valoare pentru vedetele răsfățate ale momentului. Modelul normativ pentru teologia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
strategie națională de reformă a învățământului juridic care să vizeze: • promovarea și coordonarea reformelor în domeniul justiției și al învățământului juridic; • eficientizarea colaborării interinstituționale în domeniul juridic; • eficientizarea colaborării dintre instituțiile implicate în realizarea justiției și asociațiile profesionale, ONG-uri, academicieni, prin organizarea de dezbateri periodice; • elaborarea și implementarea unor proceduri în vederea constituirii unui cadru adecvat de abordare a pregătirii juridice; • elaborarea și implementarea unui plan de învățământ juridic preuniversitar; • organizarea și desfășurarea la nivel național a unui concurs/test de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cu instituții internaționale; • încurajarea și sprijinirea înființării de programe de tip LLM (inexistente în prezent în România); • promovarea doctrinei juridice internaționale și a noilor direcții de cercetare juridică; • încurajarea apariției doctrinei juridice de calitate, la nivelul standardelor internaționale; • promovarea pregătirii academicienilor și cercetătorilor în domeniul legal writing conform cerințelor internaționale; • constituirea unei biblioteci de drept care să conțină carte juridică internațională și periodice de specialitate juridică; • încurajarea apariției revistelor de specialitate juridică acreditate și indexate în baze de date. Extrăgând din referințele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
anul bugetar 1949, un Fond de stat pentru Încurajarea creației artistice În domeniul plasticii și al muzicii. (Ă)”. „Ce cere Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român?” - se Întreabă G. CĂLINESCU 4 În ziarul său Națiunea, comentând printre primii justețea remunerării academicienilor și a stimulentelor financiare pentru artiști. Și continuă oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale a membrilor Academiei și a condițiilor de activitate științifică? Nu e acesta un soi de privilegiu? Academicienii de altă dată nu erau remunerați ca spre a sugera
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
4 În ziarul său Națiunea, comentând printre primii justețea remunerării academicienilor și a stimulentelor financiare pentru artiști. Și continuă oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale a membrilor Academiei și a condițiilor de activitate științifică? Nu e acesta un soi de privilegiu? Academicienii de altă dată nu erau remunerați ca spre a sugera gratuitatea științelor și artelor. Foarte rău. De fapt, academicienii, În special cei de secție mai mult ori mai puțin științifică Își agoniseau un rost prin anume instituții particulare sau de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale a membrilor Academiei și a condițiilor de activitate științifică? Nu e acesta un soi de privilegiu? Academicienii de altă dată nu erau remunerați ca spre a sugera gratuitatea științelor și artelor. Foarte rău. De fapt, academicienii, În special cei de secție mai mult ori mai puțin științifică Își agoniseau un rost prin anume instituții particulare sau de stat. Astfel, În loc să-și vadă de știință și de arta lor, intrau În slujba unui capitalist. Afară de asta erau
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru rezolvarea practică a acestei probleme. 15 premii anuale, a câte 200 mii lei, purtând numele reprezentanților proeminenți ai luptei sociale, științei și culturii din țara noastră, vor răsplăti cele mai bune realizări din toate ramurile științei, literaturii și artei. Academicienii noștri, muncitori cu mintea În marele front al construcției socialiste, vor avea condițiile de existență și de activitate Îmbunătățite, familiile lor fiind și ele asigurate din punct de vedere material, pentru ca Întregul efort al acestor fruntași ai științei și culturii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este culeasă În vreo mie de șpalturi cu o cheltuială notabilă din partea EPLA, paginată În bună parte. Cred că anul care duce la Împlinirea centenarului lui M.Eminescu, membru al Academiei RPR, va grăbi și scoaterea la iveală a muncii academicienilor progresiști din generațiile următoare lui”. Ion Vitner. „Exegeza eminesciană de după Gherea suferă În cea mai mare parte de un viciu fundamental: stă pe cap, În loc să se sprijine, cum e firesc, pe picioare (Ă). Exegeții burghezi au plecat invariabil de la conștiința
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ieri dimineață a avut loc deschiderea festivă a Conferinței pe țară a Scriitorilor din RPR (Ă). S-au adunat cu acest prilej 250 de scriitori și - pentru Întâia oară În istoria țării - scriitori români laolaltă cu scriitorii naționalităților conlocuitoare. (Ă). Academicianul A. Toma deschide Conferința subliniind În cuvinte pline de Înflăcărare sarcinile mari pe care le pune clasa muncitoare și Partidul, creatorilor de literatură din țara noastră. Alegerea prezidiului conferinței: A fost ales, apoi, prezidiul activ al Conferinței alcătuit din următorii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
număr din „Viața Românească” (nr. 3-4, n.n.), revista Uniunii Scriitorilor din RPR. Narațiunea lui Petru Dumitriu «Bijuterii de familie» Își fixează ca obiectiv evocarea răscoalelor din 1907 Într-un sat de pe malul Dunării. Trebuie să remarcăm că lucrările Întreprise de academicianul Mihail Roller, care a făcut să apară prețioase documente, În legătură cu istoricul răscoalelor țărănești, au stimulat În mod concret activitatea scriitorilor noștri. Noutatea nuvelei lui Petru Dumitriu e surprinzătoare. De la Început autorul se preocupă de aspecte inedite, care n-au fost
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și putrede a oligarhiei financiare din America. Adevărată «sfântă alianță» a lingvisticii reacționare! (Ă). Colaboratorii Buletinului ignorează vădit opera științifică a ilustrului lingvist sovietic N.I. Marr, care a studiat problemele limbii În lumina materialismului istoric, ca și pe aceea a academicianului I.I. Meșcianinov, Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Stalin, care a continuat și dezvoltat cu succes rodnica teorie a lui Marr. Neînțelegând că vechea lingvistică burgheză și În general știința idealistă Înseamnă sterilitate, neînțelegând valoarea imensă și fecunditatea științei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clasă, comună și unică pentru societate? • Care sunt trăsăturile caracteristice ale limbii? • A procedat just Pravda deschizând discuție liberă În problema lingvisticii? • Aș dori să știu În ce constă (Ă) formalismul În lingvistică și cum poate fi el Învins?”, ș.a. Academicieni, lingviști, critici literari susțin răspunsurile afirmative ale lui Stalin la aceste Întrebări. Menționăm În note84 câteva intervenții ale unora dintre aceștia, pentru ca aici să reținem o sinteză În versuri a „genialei Învățături staliniste despre limbă”, intitulată Examenul: „A doua zi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]