9,521 matches
-
puțin pentru viitorul apropiat, nu vom asista la abandonul costului istoric, ci la un model mixt de evaluare, caracterizat prin coabitarea dintre costul istoric Și valoarea actuală.” În plus, unii specialiști consideră că, în perioada de criză (de exemplu, scăderea accentuată a cursului bursier sau creșterea accentuată a dobânzii), valoarea justă nu trebuie să se determine pe baza valorii de piață, ci în funcție de estimările viitoare ale fluxurilor de numerar care vor fi generate de elementul respectiv. Experiența actuală privind căderea piețelor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
asista la abandonul costului istoric, ci la un model mixt de evaluare, caracterizat prin coabitarea dintre costul istoric Și valoarea actuală.” În plus, unii specialiști consideră că, în perioada de criză (de exemplu, scăderea accentuată a cursului bursier sau creșterea accentuată a dobânzii), valoarea justă nu trebuie să se determine pe baza valorii de piață, ci în funcție de estimările viitoare ale fluxurilor de numerar care vor fi generate de elementul respectiv. Experiența actuală privind căderea piețelor de capital a stopat, cel puțin
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în vedere, de evaluatori independenți sau personalul entității, Și alte metode de evaluare (de exemplu, metode bazate pe fluxuri de numerar). Entitățile amortizează imobilizările corporale, utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: a) amortizarea liniară; b) amortizarea degresivă; c) amortizarea accelerată; d) amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu. Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale. Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune Și până la recuperarea integrală
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
făcut și ele progrese serioase în acest domeniu. În timp ce în țările dezvoltate ratele brute de școlarizare s-au plafonat în jurul valorii maxime (100%), rata brută de școlarizare în învățământul primar din țările în curs de dezvoltare a crescut în ritm accelerat, fiind cuprinsă în prezent între 60 și 80%, rata corespunzătoare ciclului secundar crescând și ea constant în anii de după război. Între 1960 și 1990, rata de școlarizare în învățământul primar din țările Africii Subsahariene a sporit de la 39 la 73
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
propriile disidențe de stânga, precum și de spectaculoasele progrese economice și tehnologice realizate de țările occidentale în deceniile respective. În plan școlar, epoca e marcată de startul și de ascensiunea „revoluției școlare mondiale” (Cherkaoui, 1986). Progresul economic rapid, dezvoltarea tehnologică din ce în ce mai accentuată, creșterea nivelului de trai și a accesului la educație au produs încredere în sistemul politic și ideologic liberal al epocii, pe de o parte, și speranțe din ce în ce mai mari în iminenta democratizare totală a societății pe căi neviolente, prin accesul nediscriminatoriu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
industriale, în condiții de boom economic și tehnologic: - dezvoltarea resurselor umane ale unei națiuni industriale; - selecția și alocarea justă a acestor resurse; - realizarea coeziunii sociale prin transmiterea către noile generații a valorilor centrale ale respectivei societăți. Astfel, diviziunea tot mai accentuată a muncii în condițiile progresului tehnologic rapid cere o școală capabilă să facă față necesităților de forță de muncă calificată. Pe de altă parte, fiind deosebit de diversificate, societățile industriale au nevoie de mecanisme de selecție sofisticate pentru a alege indivizii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tehnofuncționaliste au fost erodate de neîncrederea din ce în ce mai acută manifestată de pe la mijlocul anilor ’60 în virtuțile modernizării, ale industrializării, precum și față de modul de organizare liberală a societății. Sociologii, și nu numai ei, reluând tema meritocrației, au criticat utopiile care prefigurau o accentuată democratizare a societății pe baza democratizării școlii, comentând chiar și funcțiile considerate evidente ale școlii, cum ar fi aceea de formare a forței de muncă calificate, sau chestionând presupoziția rentabilității sociale a investiției în educație. Pentru cei din școala acreditărilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nondiscriminarea, nonviolența, multiculturalismul etc. Școala, pe de altă parte, a avut și are încă un rol deosebit în educația sexuală a tinerilor, de pildă. Printr-o retragere din ce în ce mai puternică a statului din controlul politicilor educaționale și o influență tot mai accentuată a comunităților locale și a diferitelor grupuri de interese asupra școlilor, acestea devin un loc de întâlnire a mai multor sisteme culturale. Mai mult, prin educație se pot spori acceptarea schimbării sau chiar apetitul pentru aceasta, necesare dacă ne gândim
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin agregarea sporului de prosperitate la nivel individual, la creșterea prosperității la nivel de societate este greșită. Această predicție are la bază ideea că un nivel de instrucție mai ridicat înseamnă o productivitate mai mare și deci o creștere economică accelerată. Analizele lui Denison și Becker pe date din SUA și alte țări occidentale dezvoltate au arătat că o parte importantă (în jur de 25%) din creșterea economică din secolul XX a acestor țări se poate explica prin creșterea nivelului de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studii medii (79,1%). Celelalte categorii au, în mod corespunzător, ponderi diferite de la o generație la alta. Aceste schimbări (care pot fi explicate, de pildă, prin politicile educaționale, sociale și economice ale regimului comunist, ce au dus la o modernizare accelerată a societății românești, cel puțin din anumite puncte de vedere) au „forțat” trecerea multor indivizi la o treaptă de instrucție superioară. Tipul respectiv de mobilitate poartă numele de mobilitate structurală. El nu semnifică permeabilitatea straturilor sociale, ci mobilitatea determinată de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
niveluri de instrucție care le erau până atunci inaccesibile. Indicii Yasuda din grafic reflectă mobilitatea pură. La aceasta trebuie adăugată mobilitatea structurală impresionantă din perioada comunistă, ce s-a datorat modificărilor masive din structura socială a țării, impuse de industrializarea accelerată și de transformarea structurii ocupaționale dintr-una predominant agrară, slab educată, într-una industrială, cu instrucție medie. Toate acestea arată caracterul spectaculos al transformărilor pe care le-a suferit structura socială românească în cei 45 de ani de regim comunist
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca părinții să investească mai mult în educația băieților date fiind ratele de revenire mai mari ale acestora în comparație cu ale fetelor (Becker, 1997). Pe de altă parte, în anumite culturi, cum sunt cele asiatice, preferința pentru băieți este încă foarte accentuată. Datele empirice din țările industrializate tind să contrazică teoria capitalului uman. De exemplu, unul dintre studiile consultate găsește că fetele americane primesc un sprijin mai mare pentru intrarea la facultate decât băieții (Steelman, Powell, 1991). Diferite explicații au fost formulate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu un grad avansat de centralizare prezintă un proces decizional de tip rațional, deliberat, proactiv, iar limitările sale sunt generate de stilul cognitiv al managerilor. Formalizara arată măsura în care organizațiile utilizează reguli și proceduri de comportament. O formalizare mai accentuată a procesului decizional înseamnă standardizarea procesului și adoptarea unei schimbări incrementale dominate de mijloace, adică de proceduri. Prin alegerea procedurilor, se fixează de facto și limitele lor de utilizare. Declanșarea procesului apare ca reacție la variația unor indicatori de stare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
implice în competiții pentru contracte cu comanditari privați. Aceștia pot fi inclusiv contractori generali ai unor lucrări publice, finanțate într-o formulă oarecare de program european - SAPARD, ISPA etc. Din punct de vedere economic, există premise favorabile dezvoltării afacerilor grupului, accentuate, în mod paradoxal, de lipsa de coerență a politicilor guvernamentale privind patrimoniul industrial public sau privat al statului. Există pe piață o cerere pentru spații industriale și comerciale. Cele pe care statul încă le mai poate gestiona sunt de slabă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cazul câtorva produse originare din România, din familia Fanta. Produsul și marca Fanta se pare că au avut o istorie de succes în România, chiar după introducerea variantei cu portocale în 1993. După anul 2000, procesul de diversificare dobândește o accentuată tentă locală, fiind dezvoltate mai multe variante cu specific zonal și național, însoțite de campanii de publicitate adresate în special tinerilor. În 2001, a fost lansată Fanta - Fructe de pădure, aleasă de adolescenții români dintre alte opt arome. Apoi, în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
eliminarea măsurilor anticiclice de politică fiscală, cu accent pe deregularizarea piețelor, liberalizarea cursului de schimb și privatizare. În perioada actuală, un rol important Îl are Pactul de Creștere și Stabilitate. Marea luptă se duce acum pe salvarea Țărilor cu deficite accentuate, măsurile luate generând o serie de dispute la nivelul UE. Deocamdată, la nivel teoretic și strategic, nu s-a găsit formula de aplanare a dihotomiei dintre disciplina fiscală impusă prin austeritate și materializată În stagnare economică, pe de-o parte
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
îl implică existența și coexistența reală a unor oameni laolată. Nu este atunci de mirare că având parte și de o geneză trupească, Kallipolis-ul existent în fapt intră într-o dinamică a mutațiilor care va duce la o degenerare din ce în ce mai accentuată. Or, tocmai o problemă de „genetică”, adică una ce nu mai ține doar de structura sufletului, ci și de cea trupului, vine să ofere explicația declinului ereditar al constituției drepte factuale. (În paranteză fie spus, s-ar putea foarte bine
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în cetate, trebuie sa fie ele însele supuse grilei procustiene a artei măsurii. Arhitectura este modelul paradigmatic pe care Platon îl are în vedere. Celelalte arte sunt privite ca științe aplicate ori diverse tehnici supuse în diferite grade unei matematizări accentuate. Măsura este criteriu de valoare. Cel care stăpânește măsura justă este politician. Această măsură nu stă însă în vorbe. Nu se pune aici în nici un fel problema de a trece sub tăcere importanța talentului oratoric al conducătorului. El trebuie însă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru altul, pentru tine care ești în stare să vorbești și să convingi mulțimile”. A avea putere la nivelul lumii noastre, înseamnă a face oamenii să vadă lumea prin ochii tăi. Cuvântul, așa cum îl concepe Platon, are o vocație figurativă accentuată. El produce o categorie geometrizată de imagine. „Cette géométrisation de l’image, constitutive de schéma, fait l’objet de remarques platoniciennes incidentes mais fondamentales; elles contribuent à fixer le langage et l’outillage d’une science géométrique nouvelle.” Platon păstrează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Aptitudinile de grup și aptitudinile complexe 76 4. Copiii dotați intelectual și caracteristicile lor 80 4.1. Încercări de definire 81 4.2. Identificarea copiilor dotați în școală 82 4.3. Caracteristicile elevilor dotați și talentați 84 4.4. Instrucția accelerată: pro și contra 85 4.5. Recomandări pentru profesori 86 Capitolul IV Metode de cunoaștere a elevilor Ă Cornel Havârneanu 88 1. Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilor 88 2. Metode de cunoaștere 91 3. De la evaluarea psihometrică la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
3.3. Etapa de vârstă 16-18 anitc "3.3. Etapa de vârst\ 16‑18 ani" 3.3.1. Încadrare generaltc "3.3.1. Încadrare general\" Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzie. În structurarea identității personale, proces intrat într-o fază accelerată, palierele identității de sex și vocaționale sunt acum pe același plan. Devin vizibile diferențele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea formală. Consolidarea abilităților de operare mentală complexă cu conținuturi abstracte. Stadiul dezvoltării morale: moralitatea cooperării convenționale. Crește tendința
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că, față de palierul de vârstă 9-12 ani, când băieții ridicau mai multe probleme, fetele sunt acum mai prezente în topul dezordinilor emoționale. Încercând o explicație a fenomenului, în contextul culturii americane, Rutter (1980) avansează următoarele interpretări: femeile au o mai accentuată tendință de a-și exprima problemele emoționale prin stări depresive; acestea sunt potențate de atributele statutului dezavantajos al femeii în societate, fapt pe care tânăra începe să-l conștientizeze; apariția ideii că de fapt controlul ei asupra aspectelor esențiale ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chiar ironic, oferind impresia că sunt necooperanți. Să ne amintim că două dintre geniile omenirii, A. Einstein și T.A. Edison, au fost considerați elevi foarte slabi de către profesorii lor. 4.4. Instrucția acceleratăă: pro și contratc "4.4. Instrucția accelerat\\: pro [i contra" Copiii dotați și talentați, fie ei divergenți sau convergenți din punct de vedere al gândirii, reprezintă o probă de foc pentru capacitatea și ingeniozitatea profesorului. Deși trebuie să abordeze clasa ca un întreg, el se află în fața
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru capacitatea și ingeniozitatea profesorului. Deși trebuie să abordeze clasa ca un întreg, el se află în fața necesității de a oferi materiale din ce în ce mai interesante și avansate pentru un singur elev. Soluția care a fost propusă adesea este cea a instrucției accelerate. Pentru mulți această expresie înseamnă ca elevul să „sară”, pur și simplu, una sau două clase. Există însă cel puțin alte trei moduri de a realiza același obiectiv: Ă curriculum-ul școlar poate fi comprimat, permițându-i elevului dotat să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate fi comprimat, permițându-i elevului dotat să studieze materia pentru doi ani într-unul singur; Ă anul școlar se poate extinde prin cursuri de vară; Ă elevul poate să urmeze cursuri universitare deși este încă în liceu. Problema instrucției accelerate a generat însă numeroase dispute. Cercetătorii și profesorii favorabili acestei idei aduc de obicei următoarele argumente: 1. Munca alături de elevi mai mari, la fel de performanți, în sarcini comune evită plictiseala și delăsarea. 2. O materie de studiu potrivită capacităților elevului favorizează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]