6,476 matches
-
oferi guvernului ocazia să interzică manifestația preconizată. În privința participării la primele alegeri libere și universale, țăranii au aflat că „sunt obligați să voteze”, însă alte detalii despre metodologia operațiunii nu aveau, după cum a constatat agentul nr. 5. Un alt agent acoperit al D.P.S.G. a primit sarcina să viziteze și să se documenteze în localitățile Băneasa, Tunari, Ștefănești, Otopeni, Fierbinți (toate în județul Ilfov), Pucheni, Brazi, Teleajen (toate în județul Prahova) și orașele Ploiești, Mizil și Buzău. Ca și colegul său din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Sulina, unde exista o celulă de spionaj compusă din Sava, mecanic la uzina electrică a orașului, și un oarecare Filat, din Chilia-Veche. Comisarul Rădulescu a continuat colaborarea în domeniul contraspionajului cu Divizia 10 Infanterie și a oferit, în continuare, agentului acoperit acte și documente cu aspect de autenticitate, în scopul aprofundării ramificațiilor spionajului sovietic în Dobrogea. Din păcate, la 25 mai 1927, datorită unui eveniment altminteri demn de laudă, acțiunea de intoxicare a comuniștilor a luat sfârșit. Compania de grăniceri Olănești
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
spre profesionalism și patriotism a celor dornici să activeze într-un domeniu atât de delicat și periculos cum este cel informativ. Pentru conspirativitate și compartimentare au fost introduse, pentru prima dată în România, munca sub acoperire (infiltrare), lucrul cu agenți acoperiți, și utilizarea numerelor pentru conspirarea agenților. Rezultatele muncii informative nu s-au lăsat mult așteptate, astfel că au apărut primele succese. Organizația revizionistă „Dobrogea Jună” a devenit „complet minată” de agenții români infiltrați în interiorul acesteia, chiar la Sofia, neutralizând toate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu capitole care au arătat scopul, organizarea și compunerea, atribuțiile și mijloacele, modul de efectuare a interogatoriilor prizonierilor, analiza documentelor și a presei, precum și întocmirea buletinului de informații. De asemenea, aceste instrucțiuni au conținut germenul de înființare a unei structuri acoperite, denumită Serviciul Secret, conduse direct de Marele Cartier General. Dovada că acest organ se afla doar în stadiul de proiect este atenționarea că „vor urma instrucțiuni speciale” pentru organizarea și funcționarea acestei structuri. Aceste Instrucțiuni... au fost urmate, la 15
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost introduse în sprijinul desfășurării activităților specifice. Baza de orientare sau tactica și tehnica serviciului informativ au prevăzut următoarele puncte: a) culegerea informațiilor, care variază după subiectul, obiectivul și mediul respectiv, se efectuează direct sau indirect, prin organe vizibile sau acoperite, regulate sau ocazionale; b) controlul sau verificarea informațiilor; c) recrutarea, controlul capacității și fidelitatea informatorilor; d) supravegherea și filajul persoanelor și evenimentelor, din punct de vedere polițienesc; e) valorificarea informațiilor, din punct de vedere al obiectivului urmărit. Fiecare autoritate polițienească
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Rezina, cu delegatul Partidului Comunist român din București, recunoașterea urmând a fi făcută pe baza unui anumit ziar, ținut sub brațul stâng. Întâlnirea a fost pregătită din timp de ofițerii de Poliție și Siguranță, care au împânzit zona cu agenți acoperiți, astfel încât atunci când curierii au predat delegatului banii primiți din U.R.S.S., au fost arestați în flagrant delict. Prin această acțiune a organelor de siguranță române, cel puțin o verigă din lanțul mișcării comuniste subversive, ce activa în ilegalitate, a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și măsurile contrainformative, cu următoarea organizare: Biroul 1 Siguranța de Stat, Informații, Presă; Biroul 2 Siguranța Publică; Biroul 3 Studii și Statistică. Alături de acestea mai funcționau compartimente pentru Radio și Cifru, respectiv pentru coordonarea echipelor volante compuse din agenți informatori acoperiți. La nivelul Inspectoratelor Regionale de Jandarmi și al Legiunilor de Jandarmi au fost înființate câte un Birou Jandarmerie, structurat pe trei componente: informații și contrainformații (siguranța statului; siguranța publică; studii); echipe volante; radio și cifru. În atribuțiile Serviciului Jandarmeriei s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Banat, Oltenia, Muntenia); Biroul 2 Informații, cu atribuții pe frontiera de sud-est (Bucovina, Moldova, Basarabia, Dobrogea); Biroul Sectoare Informative; Biroul Legiunea Motorizată. Pentru sarcini contrainformative a fost desemnat Biroul 2 Operativ din Secția I Tehnică, cea care coordona activitatea agenților acoperiți ai echipelor volante. Instrucțiunile pentru activitatea acestora au fost stabilite la 11 iulie 1935, tot printr-un Ordin Circular adresat inspectoratelor regionale și legiunilor teritoriale. Biroul 1 Siguranța de Stat a reprezentat structura care a avut misiunea să prevină și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de agenții I.G.J. s-a confruntat cu anumite piedici ridicate chiar de colegii în uniformă ai acestora. Unele cazuri au fost prezentate prin Ordinul Circular Confidențial nr. 10/24 august 1936, în care s-a arătat că echipele de agenți acoperiți au ca obiectiv „alături de uniformă, dar sub altă haină”, obținerea informațiilor necesare în legătură cu siguranța de stat și, uneori, cu cea publică. Lipsa de colaborare dintre jandarmii locali și colegii fără uniformă a avut drept consecințe compromiterea unor acțiuni informative aflate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
formațiune politică ilegală. Secundar, organele informative nu au neglijat nici alte aspecte sau fenomene sociale, cum ar fi problema studențească, cea muncitorească, proliferarea sectelor religioase, starea de spirit a minorităților, care trebuiau cunoscute, studiate și valorificate. Informațiile furnizate de personalul acoperit aflat pe teren erau centralizate și analizate la D.G.P.S.S., care trebuia să avizeze la declanșarea cercetărilor în cazuri sau problematici. Excepție de la această regulă au făcut datele cu exploatarea imediată - cazuri de spionaj, terorism, crime contra siguranței statului - care trebuiau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost conceput un plan de organizare a Serviciului de Informații, bazat pe două structuri convergente: 1. Aparatul Direcției Poliției de Siguranță, pregătit, îndrumat în întărit „la maximum” pentru a lucra eficient și a da randamentul scontat. 2. Aparatul informativ acoperit, care să penetreze prin infiltrare „în intimitatea” organizațiilor ilegale specializate în tulburarea ordinii și siguranței statului. Având în vedere rezultatele pozitive obținute de Corpul Detectivilor, s-a decis înființarea unor asemenea secțiuni la toate inspectoratele de poliție și siguranță din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vedere politic, cele mai mari șanse de reușită le-ar avea un cabinet condus de Alexandru Vaida-Voevod și Istrate Micescu, care să aibă un program antisemit și să transforme mișcarea legionară din una proscrisă într-una prodinastică. Structura informativă/contrainformativă acoperită a D.G.P. a aflat și părerile liderilor P.N.Ț. față de evenimentele din ultima perioadă, sursa obținând datele din cercul lui Mihai Popovici. Conform acestuia, percepția vizitei regelui în Occident „a întrecut orice așteptări”, iar întâlnirea cu Hitler a constituit „un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în România. Theodor Schnell, locțiitor al lui Arthur Konradi la conducerea N.S.D.A.P. - România și dr. Klaus Schickert, corespondent al agenției D.N.B., se ocupau de fișarea „cu tenacitate” a personalităților autohtone după un chestionar cu 24 de puncte. Structura informativă acoperită a D.G.P. a monitorizat cu atenție evoluția tensiunii dintre Germania și Polonia de-a lungul întregului an 1939. Agenții infiltrați în cercurile poloneze și germane din România au fost la curent cu intențiile celor două tabere, zvonurile lansate și acțiunile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
beneficiarilor legali, modul de întocmire a buletinelor informative și norme pentru elaborarea Planului de căutare informativă. Cel mai important obiectiv informativ - atât din punct de vedere numeric, dar și prin aderența extrem de largă - a fost mișcarea legionară. În 1938, agenții acoperiți nr. 90, 64, 101, 102, 103, 192, 151, 104 și 105 s-au infiltrat în mediile frecventate de legionari (sediul din str. Gutenberg nr. 3, biserica Sfântul Ilie-Gorgani etc.), au cules informații din zone publice și industriale ale Capitalei sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
refugiaților polonezi Legiunii de Jandarmi Ilfov, iar maiorul Moldoveanu a fost însărcinat „cu luarea în primire a celui în cauză, care l-a și primit cu proces-verbal” [sic!]. Paza a fost compusă din locotenent (r) Vasile Mihăilescu și 6 agenți acoperiți, detașați la postul de jandarmi Dobroșești. Aceștia erau plutonierii Șt. Bembea, Dt. Crăciunescu (din echipa Corpului de Jandarmi), D. Onofrei, I. Tică, sergenții majori N. Martinescu și I. Costin (din echipa Regimentului 2 Jandarmi „Bucegi”). De la 1 august 1940 însă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a început să lucreze la dezvoltarea cantitativă și calitativă a organizației, prin înființarea de noi nuclee și atragerea de aderenți. Planul a funcționat în conformitate cu directivele trasate, însă, în același timp, S.S.I. a monitorizat informativ aceste acțiuni, prin infiltrare de agenți acoperiți și atragerea la colaborare a unor membri, în vederea prevenirii și neutralizării acestora la momentul oportun. Factorii decizionali de la București nu au dorit mediatizarea cazului și nici pedepsirea exemplară a celor vinovați. Dimpotrivă, guvernul român a stabilit o înțelegere cu cabinetul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
S.S.I.-P.P.C.: urmărirea acțiunilor celor suspecți semnalați de S.S.I., în Capitală; S.S.I.-C.J.: urmărirea acțiunilor celor suspecți semnalați de S.S.I., în teritoriu. 3. Urmărirea activității reprezentanților diplomatici străini: D.G.P.: informează-supraveghează deplasările în țară; S.S.I.: informează, supraveghează, infiltrează agenți acoperiți; P.P.C.: informează; C.J.: supraveghează deplasările în teritoriu. Relații de colaborare: S.S.I.-D.G.P.: - urmărirea deplasărilor membrilor Corpului Diplomatic în țară; - evidența personalului consular și deplasărilor acestora în țară; S.S.I.-P.P.C.: - informează asupra personalului funcționar și de serviciu al legațiilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
supravegherea evidenței mișcărilor cu caracter social și politic, activitatea străinilor și a celor cunoscuți ca periculoși siguranței statului. Modul cum problemele de siguranță națională erau ținute sub control au fost asigurate prin ofițeri și agenți de poliție, rezidenți și informatori acoperiți. Din punct de vedere al Poliției de Siguranță, în Dumbrăveni existau patru probleme aflate în atenția autorităților: evreii, iredenta maghiară, legionarii și sașii. În localitate existau 69 de evrei „toți simpatizanți ai ideologiei așa-zisă democratică, recte iudeo-comunistă”, conduși de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atrocitățile maghiare contra românilor, mișcările de trupe ungare, schițe cu drumurile, podurile și bisericile minate de autoritățile guvernului de la Budapesta, precum și propaganda desfășurată de diferite organizații - bisericești, de într-ajutorare, culturale sau teroriste - venite din Ungaria sub diferire pretexte. Agenții acoperiți ai Detașamentului au identificat organizarea și dislocarea unităților militare maghiare aflate în Târgu-Mureș, Dej și Bistrița, transporturile și depozitele de muniții, trecerile clandestine de frontieră și „tot ceea ce a interesat siguranța noastră”. Au fost semnalate contrabandele din acest sector de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurarea unor acțiuni antinaționale. Trei posturi, aflate în puncte nevralgice, s-au ocupat exclusiv cu prinderea spionilor, contrabandiștilor și altor elemente periculoase siguranței de stat. Un serviciu de informații și contrainformații - compus dintr-un agent și trei agenți de informații acoperiți - a avut misiunea de a culege date de interes, atât din zona românească, dar și din teritoriul de dincolo de frontieră. În urma acțiunilor a fost descoperită o organizație iredentistă maghiară, în comuna Besineu, cu ramificații dincolo de frontieră, prin arestarea curierului Iosif
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contact cu elementul populației și cu toate izvoarele de informații”, care trebuiau exploatate. d) Agentura - „personalul care execută misiunile de căutare impuse și dirijate de organele de informații sau de căutare și ale căror elemente trebuie să rămână necunoscute (perfect acoperite)”. Un accent deosebit a fost îndreptat pe cultura generală și de specialitate a elementelor care lucrau în acest domeniu. Pregătirea de specialitate trebuia indusă și aplicată, în mod deosebit, la „elementul cel mai mic de execuție”, adică agentul de informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
feroviară, un detașament de frontieră să ocupă numai de situația de la graniță etc.). Al doilea capitol - Ierarhia organelor informative - a arătat care sunt cele trei ramuri ale acestei activități: 1. Agentura (agenții de informații ai unităților de poliție și informatorii acoperiți) care au misiunea de a culege informații și de a le raporta în forma în care le-au obținut. 2. Organele de căutare (detașamentele și comisariatele), care primesc rapoartele informative, le verifică și le prezintă eșaloanelor superioare. 3. Organele de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Informații din Marele Stat Major. I.G.J. a fost de acord cu o directivă unitară a acțiunii informativ/contrainformative, cu repartizarea și delimitarea „în mod precis” a sarcinilor specifice fiecărei structuri adiacente. Serviciul Jandarmeriei avea încadrați un număr de 150 agenți acoperiți, recrutați dintre subofițeri și organizați în echipe sau grupe, la care se adăugau agenții rezidenți, angajați din rândul populației și al organizațiilor ilegale/ subversive supravegheate. Necesitățile instituției au avut în vedere ca numărul de agenți jandarmi să fie ridicat până la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de manifeste aruncate de aviația sovietică (în perioada 22 iunie-15 august 1941) neînregistrându-se ,,nici un caz care să ne îndreptățească afirmarea vreunui rezultat pozitiv”. La începutul lunii iulie 1941 generalul Vasiliu și colonelul Tobescu au comunicat mărirea „misiei” pentru agenții acoperiți care se deplasează în teritoriu, de la 120 lei/zi la 160 lei/zi când misiunile sunt în comunele rurale și 200 lei/zi când agenții sunt trimiși în orașe, la care se adaugă și 2000 lei/lună alocație de hrană
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1939-1940. Din punct de vedere doctrinar, acest regulament a structurat obiectivele celor două laturi - informativă și contrainformativă - și a impus profesionalizarea personalului activant. De remarcat să unul din mijloacele de căutare a datelor a rămas Serviciul Secret, ca structură informativă acoperită, cu rolul de a desfășura acțiuni în spatele trupelor inamice. Acest Serviciu Secret a fost embrionul care, înființat în 1917, a ieșit de sub tutela Secției Informații în 1924, după care a evoluat la nivelul Marelui Stat Major, Ministerului Apărării Naționale și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]