220,173 matches
-
celei de a doua ediții, Editura Nemira ar trebui să ia inițiativa traducerii D-ului într-o limbă de largă circulație, sugestie exprimată în revista noastră cînd, în urmă cu patru ani, am prezentat prima ediție a volumului supus discuției acum. Ținuta acestui D., veridic "portret"al evoluției lingvisticii pînă în stadiul actual, - odată remediate lipsurile semnalate - o impune! Dicționar de științe ale limbii, București, Ed. Nemira,2001, 606 pag
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
în final, de nașterea și de instaurarea unei ordini noi, într-o lume a fiilor. Ciclul romanelor care îi are ca eroi și ca pretext pe muschetari este expresia ficțională a unei civilizații și a unor mentalități. Chiar și eroii, acum în pragul senectuții, se referă astfel la faptele lor de la tinerețe și maturitate. La fel o fac și fiii lor.Vicontele de Bragelonne e, între altele, un roman al fiilor. Care vor eșua. (Nici chiar Louis XIV nu este, întru
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
basmul Tinerețea lui Pierrot. Adresantul scrisorii este "Dragii mei copii", iar semnatarul ei, "Alex. Dumas". Acesta pretinde că Basmul Tinerețea lui Pierrot a fost scris nu de el, ci de Aramis, pentru copiii ducesei de Longueville. Scrisoarea se încheie astfel" "Acum, dragi copii, sper că Aramis va reuși să vă amuze tot atît de tare, cu scrisul său, pe cît îi amuza pe tații și pe mamele voastre atunci cînd conspira, era îndrăgostit sau se lupta, în compania celor trei prieteni
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
posibile de 2+2 au fost epuizate. Așa cum s-au epuizat și combinațiile 3+1. În acest ultim sens, e semnificativă și fraza absolut finală a romanului: " Dintre cei patru viteji, a căror viață am povestit-o aici, mai rămînea acum un singur trup. Dumnezeu le luase la sine sufletele". Aramis nu poate trăi în absența celorlalți trei muschetari. Ciclul s-a terminat.
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
pesemne) de fericita sa viață. Cu unele deosebiri înnoitoare, care probează că în decembrie 1989 au avut totuși loc unele evenimente: românul nu se mai mulțumește să zburde printre arbori de carton sau printre case de muzeu; el își permite acum să-și afișeze preferința pentru un fel de cârciumă din poliestiren expandat. (Reamintesc că, până în 1989, cârciuma era un lăcaș rău famat). Iar universul poetic pe care îl conturează versurile folclorice s-a dispensat atât de boii strămoșești cât și
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
care nu fac altceva decât să promoveze aceleași tipuri de gogomănii. Ce părere are Consiliul Național al Audiovizualului? Mă gândesc că ar fi de datoria sa să aibă o părere, pe care să ne-o comunice și nouă, că până acum nu i-am prea auzit glasul pe marginea acestui subiect. (De fapt, eu cred că nu i-am prea auzit glasul deloc, motiv pentru care ignor poziția sa în legătură cu politica culturală a mediilor.) Ce părere au intelectualii responsabili, implicați sau
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
intens colorată (și uneori plină de umor) - care fac din aceste dezbateri o lectură aplicată și cu deosebire captivantă. La finalul dezbaterilor se va desprinde, ca o concluzie implicită, constatarea că în România toate aceste probleme au fost discutate până acum foarte sumar - sau de deloc. De fapt, așa cum observa Herta Müller, este semnificativ că simpozionul are loc (în București, dar) la Institutul Goethe. Ceea ce nu înseamnă totuși că problema delatorilor racolați în RDG (și chiar în RFG, în acea "zonă
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
300 de invitați, printre care Dave Gilmour, Stîng și Bill Clinton. Foarte interesant a fost să-i vadă la ceremonie pe cei trei copii ai lui Paul din altă căsătorie care (extraordinar!) renunțaseră a o mai boicota pe cea de acum. Pe alt canal, "Nasul" Radu Moraru face colecție din bărbați politici dispuși să comenteze (ce credeți?) prestațiile sexuale, mai mult ori mai puțin reale, ale Laurei Andreșan. Nu legea dreptului la replică, nici ordonanță care-i apară pe demnitarii din
Știri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15098_a_16423]
-
Gabriela Ursachi Dacă luăm de bun paradoxul călinescian că biografia unui artist nu începe, cum se spune, cu anul nașterii, ci cu acela al morții, e momentul a socoti acum, cînd se împlinesc 80 de ani de la dispariția lui Duiliu Zamfirescu (1858-1922), în ce măsură reușește autorul Vieții la țară să spargă "pereții sarcofagului de vremi". Partitura interpretativă se dovedește astăzi extrem de generoasă în tonalități și game, de la trîmbița elogiului macedonskian la
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
transforme în adversar de cursă lungă pe primul său atît de entuziast mentor. În paginile Convorbirilor literare își va publica nuvelele și, mai tîrziu, romanele, dînd adevărata măsură a înzestrării sale de fin analist al sufletelor "simple și adevărate". Tot acum, în 1884, începe lunga și "aristocratica" misiune diplomatică în Italia, și cîștigă totodată în Titu Maiorescu un valoros corespondent pentru minte, inimă și literatură. Ca "epistolier", Duiliu Zamfirescu beneficiază pînă în 1903 de sfaturile și îndreptările aceluia pe care P.
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
toaleta unor adolescenți. E adevărat că în afară de prozele din tinerețe, opera lui Dan Petrescu mai numără doar două volume de eseuri, unul de dialoguri și cîteva traduceri. E adevărat și că volumele de eseuri (în răspăr, 2000 și cel de acum) sînt compuse din articole de ziar, e adevărat că nu simple articole, ci unele adevărate studii, foarte multe în regim de serial, dar totuși articole. Spre deosebire de atîtea alte cărți compuse din articole (adică majoritatea covîrșitoare a cărților de critică, eseu
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
pentru exterminarea intelectualilor sub comuniști, atît de repede uitată." Aranjamentul de ansamblu al volumului e în sine o metodă de deconstrucție, chiar și citirea sumarului intrigă. Probabil că cititorii își amintesc "cărțile enervante" din volumul trecut. Capitolul (rubrica) se numește acum "cărți greșite" și se ocupă mai ales de cărți cu probleme de ideologie sau de istorie a ultimilor 50 de ani. Autorul a devenit cumva mai serios, mai grav. De la voioșia estetică a cărților enervante, la amarul cărților greșite, e
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
cineva, că suntem bolnavi, sau că vom muri odată. Vreau să spun că, dincolo de toate realitățile virtuale, noi trăim și cu adevăruri certe care ne sunt altoite în trup și suflet; eu le numesc "verkörperte Wahrheiten" (adevăruri întrupate). Vă adresez acum o întrebare naivă, ca și cum aș întreba un oracol: au nevoie oamenii din Estul Europei de mai mult adevăr decît cei din Occident? Popoarele est-europene, care abia de vreo zece ani au revenit într-o societate deschisă, au nevoie în primul
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
avut-o și aici, în Germania, în timpul războiului din Balcani, din Kosovo. În acea perioadă intelectualii de la noi s-au grăbit să se amestece, fără a cunoaște situația reală de acolo și acest fapt a constituit desigur o greșeală. Iar acum? Acum suntem cu toții ceva mai isteți și încercăm să cugetăm mai mult înainte de a da sentințe. Oricum tematica este deosebit de vastă. Iată pe scurt, ce cred: în vremurile noastre, intelectualii ar trebui să încerce să cugete mai intens asupra unor
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
-o și aici, în Germania, în timpul războiului din Balcani, din Kosovo. În acea perioadă intelectualii de la noi s-au grăbit să se amestece, fără a cunoaște situația reală de acolo și acest fapt a constituit desigur o greșeală. Iar acum? Acum suntem cu toții ceva mai isteți și încercăm să cugetăm mai mult înainte de a da sentințe. Oricum tematica este deosebit de vastă. Iată pe scurt, ce cred: în vremurile noastre, intelectualii ar trebui să încerce să cugete mai intens asupra unor fenomene
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
falsă, iar "poezia realității imediate, necenzurate, foarte dureroasă" e de găsit doar în versurile rock și hip-hop. În ce măsură Pizdeț e cartea unei generații? E evident faptul că tinerii de azi nu mai au prea multe în comun cu cei de acum douzăeci de ani. Al. Vakulovski încearcă să traseze câteva repere culturale definitorii pentru "generația O", cum o numește el. Nu doar Rushdie, Federman, Miller, Ionesco și Urmuz, dar și Limp Bizkit, Cypress Hill, Marylin Manson, Eminem... E clar faptul că
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
Carmen Firan Carmen Firan: Dialogul nostru se poartă, iată, la doar câteva zile de la moartea lui Ștefan Aug. Doinaș, urmat în lumea umbrelor de soția sa Irinel. "Ne mor poeții" mari - Gellu Naum, acum Doinaș. I. D. Sârbu avea și el destinul legat de întâlnirea cu Doinaș. I-ai cunoscut pe amândoi, ai fost cu amândoi în corespondență. Poate ar fi interesant să vorbești despre relația ta intelectuală cu Doinaș și Sârbu. Virgil Nemoianu: Am
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
Primarul Capitalei i-a sfătuit de curînd pe locuitorii cartierelor Militari și Drumul Taberei să învețe să zboare, pînă va fi gata inepția care se cheamă metrou ușor. Părintele Constituției a lovit de curînd pe cineva cu mașina și umblă acum să-l scoată vinovat tot pe nefericitul pe care era să-l trimită în lumea drepților. Mai nou se zvonește că prin licee vor fi instalate camere de luat vederi ascunse, ca să nu copieze elevii la examenul de bacalaureat. Nu știu ce
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
s-au aflat reprezentanții partidelor democratice, nu s-a suflat o vorbă despre comportamentul profund ilegal al S.R.I. Nu îndrăznesc să-mi duc gândul până la capăt, căci l-am supărat prea mult pe dl. Constantinescu pentru a-l mai amărî acum, când face eforturi disperate de a ne convinge cât de eroic s-a comportat și ce viitor glorios ne-ar aștepta dacă l-am vota din nou... Încă mai trist e că așa-zisa "societate civilă" rămâne inertă în fața acestor
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
bine mersi, povara cea mai mare fiind doar aceea pe care i-a pus-o în cîrcă deplina cîștigare a libertății. Dacă pînă mai ieri artistul plastic lucra direct doar cu statul și cu încă vreo doi-trei medici sau avocați, acum el și-a diversificat atît activitățile , cît și spațiul de atac. Cel care produce obișnuit, cu mijloace cunoscute și clasicizate, urmează un traseu absolut banal și garantat eficient: investește în materiale, lucrează la comandă sau fără, livrează la termen sau
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
negustoria, muzeul, spațiile consacrate și mitologiile țepene. Dacă părinții luau de mînă estetismul și fugeau împreună în atelier și în sala de expoziție ca să nu-i prindă din urmă implicarea în istorie, ideologiile impuse și crampoanele realismului socialist, copiii coboară acum în stradă, se iau de piept cu istoria, abhoră estetismul și muzeul, recuperează militantismul pierdut și ideologiile corespunzătoare. Prin expresiile alternative, de la happening la performance , de la instalație la arta video și de la intervenție în peisaj la body art, ei devin
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
nu de mult! P.S. O variantă a acestui text a fost scrisă, cu vreo doi-trei ani în urmă, pentru revista Dilema. Sau poate pentru puiul său Vineri! Cam așa se vedea atunci artistul și se întrezărea piața de artă. Și acum este exact la fel în ceea ce privește relația artei cu mediul economic, însă cu mica diferență că instrumentele pieței s-au diversificat și s-au multiplicat. Doar într-un an de zile au apărut, numai în București, vreo șase magazine de artă
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
un glas din mulțime; numai că această mulțime cuprinde de fapt boierimea mijlocie, și în speță, cea atașată domnului. Mai remarcăm și faptul că acest grup social, cu un cuvânt important de spus mai ales în viitor, are încă de acum schițată o "conștiință națională", deși încă rudimentară: poporul român cată să se facă națiune. În acest sens este de semnalat că deși autorul este la curent cu tot ce se întâmplă mai însemnat pentru țară pe plan internațional, nimic din
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
timp, o plasare într-o eternitate radioasă - basm curat - foarte departe de ambițiile și frământările secolului. După cum s-a observat, nostalgia "paradisului pierdut" apare cu pregnanță în cronicile moldovene; muntenii, mai activi, sunt însă hotărâți să-l regăsească aici și acum. Consecințele vor fi considerabile, căci, fiind vorba de momentul când românii cătau să se facă națiune, această "proiecție evazionistă" va deveni și una din cele mai importante mărci identitare: noi suntem cei care știm să gustăm clipa care a încremenit
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
avea o limită: respectul de sine. Este tot ceea ce rămâne din fervoarea creștină a strămoșului Neagoe - o "turcire" ar fi însemnat o discreditare totală a urmașilor, o desființare identitară de neconceput. Iată dar care pare să fi fost "visul român" acum trei veacuri. Să se fi schimbat el în cursul istoriei? Literatura ce avea să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate, hanuri, cafenele, casa bunicilor, "mânăstire maici"... și întotdeauna mecanismul norocului înșelător se
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]