4,644 matches
-
consacrat în timpul campaniilor electorale, însă el trebuie aplicat permanent. Michel Bongrand definește marketingul politic în funcție de mai multe condiționări: marketingul electoral, în timpul campaniilor electorale, si marketingul de prezență sau marketingul politic "permanent", care constă în "campanii de imagine, de promovare, de adeziune, de subscriere"20, funcționând în afara campaniilor. Marketingul electoral nefiind decât "galopul final"21. Astăzi, ne confruntăm cu o generalizare a serviciilor de marketing, implicit a conceptului. Astfel, metodele utilizate în campaniile electorale au fost integrate în conceperea și punerea în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
funcționează tot timpul în afara campaniilor electorale, la care se face apel "sourtout en temps de paix"45, pentru ca, în timpul campaniilor electorale să fie acompaniat de marketingul electoral. Marketingul politic trebuie să acționeze permanent prin campanii de imagine, de promovare, de adeziune și de subscriere la anumite proiecte politice. Marketingul politic reprezintă un paradox, este, în același timp, atât modelul dominant al comunicării politice, cât și imaginea negativă a lui însuși. Legitimitatea să este în continuare, în opinia generală 46, insuficient constituită
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
contradicție cu democrația, deși se definește ca fiind "guvernarea în numele poporului", fiind legat de partidele de masă, nazist sau comunist. Actorii modelului propagandistic sunt în funcție de rolul și de ierarhia într-o societate discreționara. Caracteristicile receptorului propagandei constă în număr și adeziune necondiționată. Spațiul public al modelului propagandistic este continuu și omogen. Modelul propagandistic este modelul opozant celui de dialog, astăzi fiind considerat un model anacronic 49. Inițial, propagandă era identificată în conținut cu marketingul politic. Ultimul model este reprezentat de marketingul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
1991). Granulocitele și în special neutrofilele sunt considerate prima linie de apărare imună celulară împotriva diferiților germeni ce invadează uterul după parturiție ( ROMEO, L., OLINESCU, A., 1995). Recrutarea neutrofilelor la nivelul uterului postpartum implică acțiunea asociată a multiplelor molecule de adeziune, a citokinelor și chemoatractantelor. Aderarea neutrofilelor la endoteliul vascular prin intermediul moleculelor de adeziune βintegrina și lselectina constituie primul pas în activarea neutrofilelor (EUN-KYUNG LEE, 1998). Investigațiile au indicat o relație de interdependență între concentrația scăzută de l selectină la nivelul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
celulară împotriva diferiților germeni ce invadează uterul după parturiție ( ROMEO, L., OLINESCU, A., 1995). Recrutarea neutrofilelor la nivelul uterului postpartum implică acțiunea asociată a multiplelor molecule de adeziune, a citokinelor și chemoatractantelor. Aderarea neutrofilelor la endoteliul vascular prin intermediul moleculelor de adeziune βintegrina și lselectina constituie primul pas în activarea neutrofilelor (EUN-KYUNG LEE, 1998). Investigațiile au indicat o relație de interdependență între concentrația scăzută de l selectină la nivelul neutrofilelor la câteva ore de la parturiție (9 ore), leucocitoza, cu dublarea numărului neutrofilelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
2 4 URP), în timp ce rezistența pulmonară este mult mai mică, de numai ~0,14 URP. Curgerea cu debit constant printr-un tub lung cu pereți netezi este laminară și are un profil de viteză parabolic, datorită diferențelor dintre forțele de adeziune (ale lichidului la peretele vasului) și cele de coeziune (din interiorul lichidului). Mai ales la viteze mari, neregularitățile tubului determină curgere turbulentă, însoțită de creșterea rezistenței la curgere. Tendința de apariție a turbulenței se exprimă ca . Curgerea devine turbulentă chiar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aceasta"7. Spiritul polemic reprezintă, în esență, chiar spiritul uman surprins în ipostaza socializării lui și tocmai de aceea cercetarea resorturilor sale intime, a mecanismului care declanșează reacții spontane mentale și/sau viscerale, ofensive sau defensive, de respingere sau de adeziune ne dezvăluie dinamica evolutivă a relațiilor interumane. Orice confruntare presupune, mai întâi, conștientizarea alterității și, apoi, percepția unui anume grad de adversitate în raport cu aceasta. Fie că e vorba de pericol, fie că empatic există nesincronizări sau pur și simplu avem
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un estet al polemicii. Și pamfletul, și polemica se adresează unui anumit tip de cititor cu disponibilități selective, capabil să decodifice subtilități de fond și de formă, flexibil intelectual, într-un cuvânt inteligent. Polemistul, printr-un factum elaborat, mizează pe adeziunea publicului, la care se raportează ca la o instanță critică responsabilă și imparțială. În cazul pamfletului, principala finalitate este delectarea publicului; captivarea atenției prin stimularea laturii imaginare, creative, a disponibilității pentru joc, disimulare, afectare, improvizație, poză sau, dimpotrivă, violentare și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mult un mijloc de a atrage atenția, un suport auxiliar, un adjuvant, un apendice care concentrează, uneori lapidar, o perspectivă teoretică, lămuritoare asupra propriei arte poetice, iar nu un material disecabil, care să facă obiectul unei interpretări punctuale, de adâncime. Adeziunea spontană a unui grup cultural eterogen la "noua poezie" s-a concentrat în formule cu statut de axiomă, la care, într-un fel sau altul, toți comentatorii ulteriori s-au raportat; e vorba, în termeni sintetici, de: 1) paradoxul gazetăriei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să-l ignore și să prefigureze un viitor mutilant pentru tânăra națiune română. Gestul polemic pentru Eminescu nu e o poză; el nu e un cabotin al ideilor, ci un dialectician, în sensul antic al cuvântului. Miza discursului este obținerea adeziunii printr-un susținut spectacol deictic. De aici derivă modalitățile tehnice și strategice prin care discursul publicistic capătă conturul unui prețios poliedru. Geneza actului jurnalistic arghezian are cu totul alte resorturi, legate indisolubil de personalitatea și biografia autorului său. Format în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletarul-poet, care, recurgând la o falsă narațiune, transformă vulgaritatea nudă a faptului cotidian într-o poezie a evenimentului punctat imagistic"221. De aici, finalitățile distincte ale unui tip, în esență, comun de discurs (doxologic și agonal): primul caută să obțină adeziunea cititorului (în rol de jurat = instanță critică evaluativă) printr-o desfășurare amplă, logic articulată, susținută prin argumente de autoritate ad rem, ad locum, ad verecundiam, iar cel de-al doilea, eliberat de chingile retorico-formale, caută să încânte, deci să-și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
preopinentului o hipertrofiază strategic, cu atât culpa de a fi trunchiat adevărul este mai impardonabilă. Acest joc al simulărilor, prin imagini reflectate contrastant, mizează pe acroșarea afectivă a lectorului-jurat (activându-i complexul emoțional ambivalent simpatie/antipatie) și, implicit, pe obținerea adeziunii sale. Detenta din real în imaginar se produce, în finalul textului, prin atașarea unui scenariu ipotetic, în care victima, deja compromisă, este plasată în dimensiunea devalorizantă a extremismului ideologic: Dacă am fi în Rusia și dacă domnul Iorga ar fi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sau integrală) a obiectului vizează, în esență, latura emoțională a lectorului, stârnindu-i imaginația, lăsându-l perplex, invitându-l la meditație, angajându-l în dispută, urmărind să-i zdruncine letargia intelectuală. Eminescu, angajat într-un demers euristic, caută să obțină adeziunea cititorului prin infailibilul demonstrației. Elocința discursului său rezidă în combinația infailibilă dintre argumentația punctuală și exemplul edificator, o combinație construită arhitectural dintr-o informație pluridisciplinară. Textele sale polemice sunt în esență o pledoarie pentru dezbaterea ideatică de înaltă ținută (pentru că
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sau derapajul comic dintr-o situație serioasă "ne oferă de la bun început impresia unui joc de idei. Primul nostru impuls este să ne asociem acestui joc"236. Comunicarea empatică dintre enunțiator și receptorul său se discută, astfel, în termenii unei adeziuni totale (intelectuale și emoționale) din partea ultimului. De aceea orice discurs comic implică o indiscutabilă selecție a receptorilor în funcție de gradul de subtilitate, de încifrare sau de inventivitate imagistică pe care îl transmite. Cu aceste din urmă precizări, avem în vedere implicit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
câteva apar în discursul polemic arghezian, însă suferind, evident, o particularizare contextuală. De pildă, mărturia sau apelul la solidaritatea cititorului, în baza unor evidențe care exclud orice demonstrație, relevă, explicit, natura constructivă a relației autor-lector. Mai mult, această cerere de adeziune survine în momentul în care polemistul constată încălcarea unor principii fundamentale, iar aducerea publicului ca martor în favoarea sa este deplin justificată. La Arghezi, formulări de genul "vede cititorul", "poate oricine să-și dea seama", "înțelege oricine", "cititorul a constatat" etc.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemistului-artist, o dublă lectură. Cititorul fidel este vocea care tace, urechea care ascultă mărturia și mintea care judecă probele. Lui i se confesează și i se justifică autorul, îi aduce probe, căutând să-l persuadeze și deci să-i câștige adeziunea: Am afirmat că "polemistul" Iorga nu e un polemist decât în absență. Îndată ce are în față pe adversar, arcul i se înmoaie, săgeata se sfarmă ca o macaroană, iarba nu mai ia foc și fierul domniei sale de cauterizat oamenii cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca pe un spectacol de calitate. El, lectorul profan și capricios, văzut, din unghiul teoriei lecturii, ca o entitate non-conceptualizabilă317, este beneficiarul ipso facto al prozei jurnalistice, a cărei componentă argumentativă caută să-l persuadeze și deci să-i câștige adeziunea. Pentru că, înainte de orice, discursul jurnalistic presupune manifestarea acută a funcției teleologice, iar în jurul acestui concept se circumscrie receptarea publicisticii pamfletare de către cititorul de rând, căruia îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
oaste lui Mihai și oastea lui Basta pornesc la Înlăturarea lui Sigismund. Lupta cu Sigismund s-a dat la Gurăslău (3 august 1601), lângă Zalău. Mihai era din nou domn, dar Basta dominat de ambiții proprii , fiind convins și de adeziunea curții imperiale care dorea Transilvania a pus la cale asasinarea lui Mihai, săvârșită la 19 august 1601, lângă Turda. Mihai Viteazul a fost una din marile personalități ale istoriei noastre din toate timpurile. Instituțiile statului medieval Cele mai importante instituții
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Începutul secolului al XVII lea Imperiul Otoman Își exercită autoritatea mai mult formal. În deceniul trei se constată o accentuare a dependenței politice și economice, pătrunderea elementelor grecești În țară și o sporire a exploatării turcești. Regimul dominației otomane are adeziunea marii boierimi care, văzând pericolul pașalâcului Înlăturat acceptă suzeranitatea otomană În schimbul exercitării propriei autorității. Există Însă și domnii autoritare care reușesc să stabilească un echilibru Între grupurile boierești sau să le domine cum s-a Întâmplat În timpul lui: Matei Basarab
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ucrainenii au refuzat să participe. Unirea Bucovinei cu România a fost consfințită de rege prin decretul lege din 18 dec. 1918. Transilvania Autonomia În Transilvania mișcarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. Ea s a bucurat de adeziunea unanimă a populației românești. În 1918, emigrația română din Transilvania, Bucovina și Regatul României și-a intensificat activitatea În vestul Europei. La 24 sept. 1918, s-a format, la Paris, Consiliul Național pentru Unitatea Românilor recunoscut de guvernele francez, englez
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
n-ar face din ea, la limită, decât un expedient recreativ, mnemotehnic și didactic, ea are darul capital de a suda comunitatea. Prin identificarea membrilor cu o imago centrală a grupului. Nu pot exista mase organizate fără suporturi vizuale ale adeziunii. Cruce, Păstor. Steag roșu, Marianne. Oriunde se adună mulțimi, în Occident, procesiunile, defilările, mitingurile pun în față icoana Sfântului sau portretul Conducătorului, Isus Christos sau Karl Marx. Unor clerici, fideli epistolei pierdute, revenirea superstițiilor primitive le dă fiori. Ei nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
existau dintotdeauna. Nu trebuia să ia locul altor divinități, mai vechi, mai populare sau mai bine acreditate. Isus este un nou venit. A stârnit un scandal. Nu era acceptat de la sine. Nimic material nu-l atesta. El este constituit prin adeziunea mea, fidelitatea mea, credința mea. Dacă acestea s-ar pierde, el ar dispărea. Aici chestiunea credinței este constitutivă, nu speculativă. Dar, cum nimic nu e hotărât dinainte, pentru a te converti și a converti a adera la o ipoteză -, trebuie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și bogați, au avut în cele din urmă acces la carte; toți, dominanți și dominați, au acum acces la imagine. Dar controlarea ei de facto de către studiourile și regiile de dincolo de Atlantic a modificat harta dominațiilor, a remodelat teritoriile de adeziune. Așa cum trecerea de la cultura orală la cultura scrisă a marcat o treaptă în unificarea națională a teritoriilor prin eliminarea dialectelor și graiurilor regionale, trecerea la noua cultură vizuală marchează o treaptă în unificarea mondială a privirilor, prin lichidarea industriilor naționale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
obscure pe un lanț narativ de mituri identificabile? Este sigur că relicva care vindecă, acel ex-voto care binecuvântează, trompe-l'œil-ul care reînsuflețește, Veronica, a cărei privire îl mântuiește pe păcătos, presupun și din partea privitorului un act de încredere, o adeziune prealabilă și neexprimată în cuvinte. Să nu uităm versiunile mai puțin fericite ale eficacității simbolice, care umplu gazetele. "Le Père Lebrun", astfel era numit în Haiti supliciul gulerului, practicat în timpul marilor revolte populare din 1990. De unde a venit ideea oribilă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sunt în mileniul trei, dar și teritorii în declin, în "evul mediu", cu câțiva locuitori, sate pe cale de dispariție...). Posibilitatea construcției competitivității lor ține de legătura dintre aspectele materiale și nemateriale, de resurse (materiale, financiare, umane), de identitatea culturală, de adeziunea locuitorilor la proiectele colective reușite, de parteneriatul interinstitutional, public-privat. Mai exact, competitivitatea economică a satelor depinde de: infrastructura și serviciile necesare producției locale, de activitățile productive existente, de tehnologiile existente, de folosirea adecvată a NTIC, de competențele umane implicate, de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]