204,613 matches
-
acela de interlocutor, dar și factor de lobby pe lângă instituțiile europene, în elaborarea și punerea în practică a politicilor comunitare. Se poate spune, de aceea, că volumul lui Radu Carp este o combinație de viziuni și abordări (filosofică, religioasă, politică, administrativă și antropologică), rezultatul fiind o excelentă monografie a rolului pe care trebuie să îl joace/trebuie să îl joace religia în spațiu comunitar. Ceea ce impresionează este în primul rând claritatea demonstrației și erudiția autorului, aproape fiecare afirmație a sa fiind
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
problemă: sunt fasciști, ba și elitiști pe deasupra! Tocmai de aceea, poate c-a sosit momentul să le reamintim că se află în eroare. Nu numai c-au greșit epoca - au greșit și eticheta. Pentru astfel de indivizi, părerile trebuie sancționate administrativ, iar libertatea de gândire sufocată urgent cu scârbosul căluș al corectitudinii politice. Dacă rezultatele sunt sub așteptări, mai inventezi și un Consiliu (neapărat!) Național pentru Combaterea Discriminării și împarți la amenzi până sufoci trezoreria -, iar apoi țipi ca din gură
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
termen grecesc, aproape identic ca formă (în transliterație paraggelia sau parangelia, pronunțat paranghelia), cuprins în dicționarele de greacă veche și ale lexicului din Noul Testament cu sensul "ordin", "anunț", "însărcinare" etc.; în greaca modernă (în limbajul standard și chiar în cel administrativ), sensurile de bază sînt în esență aceleași: "mandat, instrucțiune, ordin, comandă etc.". Semnificația de origine nu pare să se lege deloc de sensul românesc "petrecere". Am discutat cu cîțiva vorbitori nativi care nu știau ca în grecește termenul să aibă
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
colective și personale, operele prezente în colecțiile românești, sculptura de interior, sculptura funerară și ambientală, machetele,desenele și schițele, lucrările care au figurat în colecții sau în expoziții românești, piesele decorative și artizanale, alături de documente fotografice, facsimile, acte oficiale sau administrative, de numele colecționarilor, de locuințele lui Brâncuși din România și chiar de lucrările altor artiști care au, într-un fel sau altul, legătură cu Brâncuși. Acest sinoptic al prezenței brâncușiene în spațiul cultural românesc este, mai apoi, adîncit pînă la
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
dificultate tehnică, găsim "1925. Anul XVII", pauză cît fruntea foii, "Ianuar No. 1". Singurul indiciu, fiindcă, altminteri, nimic din cuprinsul înșirat la vedere nu trădează început de an și neașezare. Pe aceeași copertă încape adresa ieșeană a redacției, și precizări administrative: apare lunar cu cel puțin 160 de pagini, iar abonamentul în leii noștri de azi ar prețui aproape cît atunci. Și - se putea? - nelipsita greșeală de tipar: Nmărul 30 lei. Cam scump... Deschizînd revista, un portret. Nu de scriitor, ci
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
AFCN", tânărul autor caută mai întâi o echivalare de efect publicistic: "doar câteva ceasuri lipsă în transmiterea unor acte au șters, violent, 150 de ani de existență a revistei". După care, pe un ton tot mai înalt, sare de la contextul administrativ orădean la jugulara Centrului de decizie politică: "Toanele șefului de stat, apucăturile primu-lui-ministru nu trebuie (...) scoase la concurs. Pentru ele se găsesc întotdeauna bani. Nici o comisie nu le evaluează celor doi spaimele de budoar politic. Parlamentarii fac decontul nesimțirii. Miniștrii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
o altă formulă stilistică, spre admirația cititorilor și uimirea criticilor. Cu o inteligență narativă puțin comună, Mircea Horia Simionescu își surprinde mereu cititorii prin abordări deloc uzuale în tradiția prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după regulile stilului administrativ sau după principiul lexiconului. Ceea ce la nivelul formal de fond al construcției epice (hard-ul romanelor și prozelor scurte, dacă se poate vorbi de așa ceva) pare de un schematism dezarmant, se complică fundamental la nivelul stilului, al frazei propru-zise (soft
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
la care pot fi făcute comenzile) dobândește personalitate în acest context. Dacă FNSA imaginează să aibă rolul Fundației Regale din perioada interbelică, Editura FNSA preia sarcinile fostei Edituri Minerva de valorificare a moștenirii literare. Din păcate, editura nu are forța administrativă și profesională a Editurii Minerva (înființată în 1969), din perioada ei de glorie și maximă eficiență, când director era Aurel Martin, iar redactor-șef Teodor Vârgolici. Redacția pentru clasici avea buni profesioniști: Elisabeta Brâncuș, Aurelia Rusu, Margareta Feraru, Daciana Vlădoiu
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
de imixtiunile obraznice și neavenite ale politicului în pedagogie, faptic încă operează o bună rubedenie a acelui amestec, anume un fel de contorsionare (mergînd, vai, pînă la crasă subordonare!) a pedagogicului; acum nu provocată de domeniul politic, ci de acela administrativ.... Fiindcă idiosincrasiile față de birocrație îmi blochează priceperea, (mă) întreb: de ce e mai importantă o hîrtie predată la ora h - termenii de alint gen "fluturași" folosiți de managerii-femei de astăzi în locul acelora utilizați de directorii-zbiri de odinioară nu schimbă realitatea! - decît
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
ministrului. Articolul 4 Secretariatul general al Președinției, condus de un secretar general cu rang de prim-adjunct al ministrului, are în componență să: a) Direcția acte prezidențiale; ... b) Grupul de analize și investigații; relații cu publicul; ... c) Direcția economică și administrativă. Compartimentele din cadrul Secretariatului general sînt conduse de directori. Articolul 5 Cabinetul Președintelui este condus de un director general, ajutat de un director și doi șefi de cabinet. Articolul 6 Direcția de protocol este condusă de un șef de protocol, cu
LEGE nr. 1 din 30 iunie 1990 privind organizarea şi functionarea serviciilor Presedintiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106763_a_108092]
-
MIRELA CERKEZ este doctor în științe politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), cu o teza care abordează problematică selectării modelelor de evaluare. În prezent, este lector în cadrul Universității „Nicolae Titulescu” din București, cadru didactic asociat la SNSPA și membră a Asociației pentru Dezvoltarea Evaluării în România. Domenii de interes: evaluarea politicilor
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
a revendicărilor sociale (Polirom, 2010) și Competiția politică în România (în colaborare cu Adrian Miroiu, Polirom, 2013). MIHAELA COȘESCU este licențiata în științe politice în cadrul Universității din București și doctoranda în același domeniu la Scoala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Interese de cercetare: teoria acțiunii colective și guvernarea bunurilor comune, managementul fondurilor structurale, politicile educaționale și politicile egalității de șanse, politica agricolă comună și politica comparată. IRIS-PATRICIA GOLOPENȚA este doctoranda în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
și Administrative (SNSPA). Interese de cercetare: teoria acțiunii colective și guvernarea bunurilor comune, managementul fondurilor structurale, politicile educaționale și politicile egalității de șanse, politica agricolă comună și politica comparată. IRIS-PATRICIA GOLOPENȚA este doctoranda în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și studiază dezvoltarea durabilă din perspectiva problemelor de acțiune colectivă. Domenii de interes: teoria alegerii raționale, probleme de bunuri comune, acțiune colectivă, dezvoltare durabilă. A mai publicat: „The Instituțional Analysis and Development Framework: A Map for Understanding Institutions”, în
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
Ungureanu (ed.), Economic and Evolutionary Approaches în Social Sciences (Wolters Kluwer, 2014), „A Boundedly Rațional Analysis of Distributive Justice”, Politikon (în colaborare cu Alexandru Volacu, 2013). ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice în cadrul Școlii de Științe Politice și Studii Administrative (SNSPA), doctor în filosofie al Universității din București. Domenii de interes: teorie politică, politici publice, teoria alegerii sociale. A mai publicat: Filosofie fără haine de gală (ALL, 1998), Argumentul ontologic: o cercetare logico‑filosofică (ALL, 2002), Politici publice (Politeia, 2002
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
2009) sau „New Instituțional Analysis and the Study of Post Communist Transition”, Journal of East European and Asian Studies, vol. 2, nr. 1, februarie 2011. HORIA PAUL TERPE este doctor în științe politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). În perioada pregătirii doctoratului a beneficiat de un stagiu la Workshop în Political Theory and Policy Analysis, condus de Elinor și Vincent Ostrom la Universitatea Indiană. Este director executiv al Centrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională - Eleutheria, având o
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
Învățământului Superior (CNFIS). Este doctor în statistică și cibernetică economică al Academiei de Stiinte Economice din București. ALEXANDRU VOLACU este doctorand în științe politice și cadru didactic asociat la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). A fost vicepreședinte al Internațional Association for Political Science Students (IAPSS), iar din 2014 este editor al Romanian Journal of Society and Politics. Domenii de interes: filosofia politică, teoria jocurilor, teoria alegerii publice, analiza spațială a competiției electorale, etică
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
psihiatrie; consum de droguri și alcool spre centre speciale de terapie și dezintoxicare sau spre cabinete psihologice; probleme de sănătate spre cabinete medicale; probleme de vorbire spre cabinete de logopedie; alte categorii de situații sunt cele care vizează chestiuni juridice, administrative și financiare (p.45).
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
fără alegeri libere, chiar fără Marea Adunare Națională. Justiția ei a fost un simulacru sîngeros. A utilizat pe Alexandru Petrescu și a băgat în pușcării zeci de mii de adversari. S-a dispensat și de justiția militară. A inventat pedeapsa administrativă, fără judecată, fără condamnare. La Sighet au murit 60 de foști miniștri. Mulți dintre ei nici măcar nu erau anti-comuniști, ca economistul Gheorghe Tașcă. Justiția este formă respectată, în prealabil așezată. Forma dat esse rei. Ceea ce au făcut Luca, Pauker și
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
un caracter privat și unul comunitar, dialectica individ/grup și privat/public lua o înfățișare cu totul particulară. în această lume în care individul era respectat în mod natural, iar colectivitatea era însuși garantul bunei funcționări a mecanismului social și administrativ, s-a născut în timp un umanism cu coordonate proprii. împăratul de la Viena, o abstracțiune, de bună seamă, însă una cu o enormă autoritate, garanta coerența simbolică și demnitatea supraindividuală, în timp ce rigoarea administrației, funcționarea firească a instituțiilor și a mecanismelor
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
bună seamă, însă una cu o enormă autoritate, garanta coerența simbolică și demnitatea supraindividuală, în timp ce rigoarea administrației, funcționarea firească a instituțiilor și a mecanismelor economice și sociale dădeau persoanei un sentiment de siguranță și de confort. Baba percepe destrămarea ordinii administrative și expierea simbolică a Imperiului, dar trăiește în continuare adevărul unei raportări demne la omul concret și la cel social. El poate observa încă, de la distanță și cu o întîrziere considerabilă, ca un martor cu o enormă capacitate vizuală, dinamica
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
scrisorilor către Liviu Rebreanu într-un prim volum, ce va cuprinde corespondenții cu numele situate alfabetic la literele A și B. Nici acest volum nu a apărut încă. Arhiva e imensă, dar ea deschide și redeschide teritoriul relațiilor politice, sociale, administrative, teatrale și literare ale scriitorului. Prin urmare, situarea lui în epocă va avea de câștigat în detalii, culise, dramatism și dedesubturi. Contextul politic și literar e o altă plăcută capcană întinsă documentaristului, exploratorului de ocazie, biografului sau istoricului literar de
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
a înscris la Facultatea de Drept din Varșovia, unde a activat în grupul revoluționar "Proletariatul". Avînd un rol secundar, a fost arestat, nu în 1885, cînd organizația a căzut, ci mai tîrziu, după un an de închisoare, fiind condamnat "pe cale administrativă" la cinci ani de deportare în Siberia. Eliberat, s-a stabilit în capitala Franței, înscriindu-se la Facultatea de Medicină, unde "a înregistrat izbînzi strălucite". Dar la Paris întîlnește un fost tovarăș, Handelsmann, zis Bronislawski, cunoscut între "siberieni" drept cel
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
cu L. A. Sawicki. Tovarășul de detenție al lui Vania Răutu la Minusinsk 12, ni se spune în capitolul XVI al volumului al V-lea (Nostalgii), era "fost student la Varșovia, arestat cu prilejul prăbușirii partidului polonez Proletariatul, și deportat, pe cale administrativă, în Siberia orientală". Sîntem, prin urmare, în drept să vorbim de un model real al acestui personaj, altul decît cel propus de Z. Ornea (urmat de alți exegeți), care susține că el "îl întruchipează pe viitorul mareșal Pilsudski"13. Totodată
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
unanim acceptate și preluarea tradiției. Organizarea modernă a statelor nu ar fi posibilă fără plagiatul economic (urmarea unor modele verificate), plagiatul legislativ (constituții și legi trec cu mici modificări sau adaptări, completări sau suprimări de la o națiune la alta), plagiatul administrativ etc. Plagiatul electronic (softuri și programe copiate) a devenit o practică incontrolabilă. Istoria umanității se conduce tehnic din două butoane: "copy" și "paste". După modelul istoriei colective merge și istoria individuală. Ontogeneza repetă (adică plagiază) filogeneza. Istoria culturii evidențiază reveniri
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
capabile să comunice conotații, precum și o pluralitate de sensuri ce depășesc intenția și voința compozitorului, ignorînd chiar programarea auctorială. Existența componistică presupune însă și altfel de "programări". Bunăoară, Remus Georgescu însuși a fost parcă planificat să ducă povara unor roluri administrative pe care nu le-a rîvnit, singura consolare fiindu-i compoziția. A fost ani de-a rîndul directorul Filarmonicii "Banatul" din Timișoara, instituție care, iată l-a omagiat vineri, 12 octombrie, în mod firesc, cu ocazia împlinirii vîrstei de șaptezeci și cinci
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]