1,908 matches
-
în mediul fluid. Se manifestă un fenomen de saturație, explicabil dacă ținem seama că adsorbția este un fenomen de suprafață. 1.1.2.2.2. Influența temperaturii Fenomenul de adsorbție depinde de temperatura la care are loc. Prin creșterea temperaturii, adsorbția scade, iar la o anumită temperatură se instalează reversibilitatea procesului de adsorbție - desorbția. În general, pentru o substanță dată, adsorbția fizică este mai rapidă iar chemosorbția mult mai lentă. De aceea, la temperaturi mici, viteza chemosorbției poate fi atât de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
seama că adsorbția este un fenomen de suprafață. 1.1.2.2.2. Influența temperaturii Fenomenul de adsorbție depinde de temperatura la care are loc. Prin creșterea temperaturii, adsorbția scade, iar la o anumită temperatură se instalează reversibilitatea procesului de adsorbție - desorbția. În general, pentru o substanță dată, adsorbția fizică este mai rapidă iar chemosorbția mult mai lentă. De aceea, la temperaturi mici, viteza chemosorbției poate fi atât de mică încât nu poate fi practic pusă în Fig. 1.5. Izoterma
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1.1.2.2.2. Influența temperaturii Fenomenul de adsorbție depinde de temperatura la care are loc. Prin creșterea temperaturii, adsorbția scade, iar la o anumită temperatură se instalează reversibilitatea procesului de adsorbție - desorbția. În general, pentru o substanță dată, adsorbția fizică este mai rapidă iar chemosorbția mult mai lentă. De aceea, la temperaturi mici, viteza chemosorbției poate fi atât de mică încât nu poate fi practic pusă în Fig. 1.5. Izoterma lui Freundlich 112 evidență. Odată cu ridicarea temperaturii însă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
poate fi atât de mică încât nu poate fi practic pusă în Fig. 1.5. Izoterma lui Freundlich 112 evidență. Odată cu ridicarea temperaturii însă, viteza chemosorbției se mărește pronunțat, respectiv cantitatea de gaz adsorbit crește rapid către valoarea de echilibru. Adsorbția fizică, nefiind influențată de temperatură, permite stabilirea echilibrului de adsorbție rapid, în 10 - 20 secunde, la temperaturi coborâte la care chemosorbția nu poate fi sesizată. Deoarece adsorbția fizică și chemosorbția se suprapun adesea într-un proces, fenomenul are un caracter
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pusă în Fig. 1.5. Izoterma lui Freundlich 112 evidență. Odată cu ridicarea temperaturii însă, viteza chemosorbției se mărește pronunțat, respectiv cantitatea de gaz adsorbit crește rapid către valoarea de echilibru. Adsorbția fizică, nefiind influențată de temperatură, permite stabilirea echilibrului de adsorbție rapid, în 10 - 20 secunde, la temperaturi coborâte la care chemosorbția nu poate fi sesizată. Deoarece adsorbția fizică și chemosorbția se suprapun adesea într-un proces, fenomenul are un caracter complex. Procesul de adsorbție este exoterm și se desfășoară în conformitate cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mărește pronunțat, respectiv cantitatea de gaz adsorbit crește rapid către valoarea de echilibru. Adsorbția fizică, nefiind influențată de temperatură, permite stabilirea echilibrului de adsorbție rapid, în 10 - 20 secunde, la temperaturi coborâte la care chemosorbția nu poate fi sesizată. Deoarece adsorbția fizică și chemosorbția se suprapun adesea într-un proces, fenomenul are un caracter complex. Procesul de adsorbție este exoterm și se desfășoară în conformitate cu principiul lui Le Châtelier. De aceea, la creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de temperatură, permite stabilirea echilibrului de adsorbție rapid, în 10 - 20 secunde, la temperaturi coborâte la care chemosorbția nu poate fi sesizată. Deoarece adsorbția fizică și chemosorbția se suprapun adesea într-un proces, fenomenul are un caracter complex. Procesul de adsorbție este exoterm și se desfășoară în conformitate cu principiul lui Le Châtelier. De aceea, la creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2.3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
nu poate fi sesizată. Deoarece adsorbția fizică și chemosorbția se suprapun adesea într-un proces, fenomenul are un caracter complex. Procesul de adsorbție este exoterm și se desfășoară în conformitate cu principiul lui Le Châtelier. De aceea, la creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2.3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de adsorbție este exoterm și se desfășoară în conformitate cu principiul lui Le Châtelier. De aceea, la creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2.3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau mecanice ale suprafeței acestuia. Clasificarea adsorbanților se face după natura acestora: cărbuni activi (vegetali sau animali); argile, pământuri decolorante; geluri de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2.3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau mecanice ale suprafeței acestuia. Clasificarea adsorbanților se face după natura acestora: cărbuni activi (vegetali sau animali); argile, pământuri decolorante; geluri de silice; site moleculare (zeoliți sintetici); oxizi metalici activați. O altă clasificare urmează domeniul de utilizare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pori de diferite mărimi. Pentru a mări suprafața de contact dintre adsorbant și adsorbat, adsorbanții se folosesc sub formă de pulberi. Cei mai mulți dintre ei au o structură poroasă, cu numeroase capilare de forme și dimensiuni diferite. 1.1.2.3. Adsorbția din mediu omogen (soluții) Concentrarea substanțelor dintr-o soluție la suprafața ei de separare se deosebește calitativ de adsorbția din mediu eterogen (cu adsorbanți propriu-ziși). Stratul adsorbant (interfața) are în acest caz dimensiuni neglijabile comparativ cu dimensiunile sistemului. Teoria adsorbției
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de pulberi. Cei mai mulți dintre ei au o structură poroasă, cu numeroase capilare de forme și dimensiuni diferite. 1.1.2.3. Adsorbția din mediu omogen (soluții) Concentrarea substanțelor dintr-o soluție la suprafața ei de separare se deosebește calitativ de adsorbția din mediu eterogen (cu adsorbanți propriu-ziși). Stratul adsorbant (interfața) are în acest caz dimensiuni neglijabile comparativ cu dimensiunile sistemului. Teoria adsorbției soluțiilor este prima teorie generală a adsorbției, fiind elaborată pe baze termodinamice de J.W. Gibbs. Forma cea mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Adsorbția din mediu omogen (soluții) Concentrarea substanțelor dintr-o soluție la suprafața ei de separare se deosebește calitativ de adsorbția din mediu eterogen (cu adsorbanți propriu-ziși). Stratul adsorbant (interfața) are în acest caz dimensiuni neglijabile comparativ cu dimensiunile sistemului. Teoria adsorbției soluțiilor este prima teorie generală a adsorbției, fiind elaborată pe baze termodinamice de J.W. Gibbs. Forma cea mai cunoscută a ecuației Gibbs, numită și izoterma lui Gibbs, este: 113 Γ = (C /R·T ) · dσ / dC Această relație nu este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dintr-o soluție la suprafața ei de separare se deosebește calitativ de adsorbția din mediu eterogen (cu adsorbanți propriu-ziși). Stratul adsorbant (interfața) are în acest caz dimensiuni neglijabile comparativ cu dimensiunile sistemului. Teoria adsorbției soluțiilor este prima teorie generală a adsorbției, fiind elaborată pe baze termodinamice de J.W. Gibbs. Forma cea mai cunoscută a ecuației Gibbs, numită și izoterma lui Gibbs, este: 113 Γ = (C /R·T ) · dσ / dC Această relație nu este valabilă numai pentru soluții, ci pentru toate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
113 Γ = (C /R·T ) · dσ / dC Această relație nu este valabilă numai pentru soluții, ci pentru toate suprafețele. Micșorarea tensiunii superficiale nu se poate constata însă direct decât la soluții unde, în schimb, nu se poate măsura coeficientul de adsorbție Γ. Întrucât la soluții adsorbția ajunge repede la saturația corespunzătoare echilibrului final de adsorbție, ecuația anterioară se verifică experimental și tensiunea superficială a soluțiilor variază logaritmic. Forma izotermelor tensiunii superficiale variază însă mult de la o soluție la alta. În general
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dσ / dC Această relație nu este valabilă numai pentru soluții, ci pentru toate suprafețele. Micșorarea tensiunii superficiale nu se poate constata însă direct decât la soluții unde, în schimb, nu se poate măsura coeficientul de adsorbție Γ. Întrucât la soluții adsorbția ajunge repede la saturația corespunzătoare echilibrului final de adsorbție, ecuația anterioară se verifică experimental și tensiunea superficială a soluțiilor variază logaritmic. Forma izotermelor tensiunii superficiale variază însă mult de la o soluție la alta. În general, în funcție de forma izotermei, sistemele disperse
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
soluții, ci pentru toate suprafețele. Micșorarea tensiunii superficiale nu se poate constata însă direct decât la soluții unde, în schimb, nu se poate măsura coeficientul de adsorbție Γ. Întrucât la soluții adsorbția ajunge repede la saturația corespunzătoare echilibrului final de adsorbție, ecuația anterioară se verifică experimental și tensiunea superficială a soluțiilor variază logaritmic. Forma izotermelor tensiunii superficiale variază însă mult de la o soluție la alta. În general, în funcție de forma izotermei, sistemele disperse se pot împărți în trei categorii (fig. 1.6
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care se adsorb negativ (se desorb), cum sunt unele soluții de electroliți și neelectroliți. Cel mai interesant și important caz este cel al substanțelor tensioactive, care se adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de izotermă). 1.1.2.4. Adsorbția gazelor pe suprafețe solide Suprafața solidelor adsorbante este formată, în principiu, din particule ale rețelelor cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este cel al substanțelor tensioactive, care se adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de izotermă). 1.1.2.4. Adsorbția gazelor pe suprafețe solide Suprafața solidelor adsorbante este formată, în principiu, din particule ale rețelelor cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant în atmosfera gazului sau a vaporilor respectivi, numită și adsorbție statică. Adsorbția gazelor se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de izotermă). 1.1.2.4. Adsorbția gazelor pe suprafețe solide Suprafața solidelor adsorbante este formată, în principiu, din particule ale rețelelor cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant în atmosfera gazului sau a vaporilor respectivi, numită și adsorbție statică. Adsorbția gazelor se mai poate efectua și antrenând gazul sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2.4. Adsorbția gazelor pe suprafețe solide Suprafața solidelor adsorbante este formată, în principiu, din particule ale rețelelor cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant în atmosfera gazului sau a vaporilor respectivi, numită și adsorbție statică. Adsorbția gazelor se mai poate efectua și antrenând gazul sau vaporii printr-o coloană de adsorbant, acest tip numindu-se adsorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant în atmosfera gazului sau a vaporilor respectivi, numită și adsorbție statică. Adsorbția gazelor se mai poate efectua și antrenând gazul sau vaporii printr-o coloană de adsorbant, acest tip numindu-se adsorbție dinamică. Acest procedeu depinde de condițiile de antrenare ale gazului Fig. 1.6. Diagramă tensiune superficială concentrație & + 2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția gazelor mai depinde și de modul cum este efectuată. Există adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant în atmosfera gazului sau a vaporilor respectivi, numită și adsorbție statică. Adsorbția gazelor se mai poate efectua și antrenând gazul sau vaporii printr-o coloană de adsorbant, acest tip numindu-se adsorbție dinamică. Acest procedeu depinde de condițiile de antrenare ale gazului Fig. 1.6. Diagramă tensiune superficială concentrație & + 2 & + 2 62
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbție simplă, care are loc la introducerea unui adsorbant în atmosfera gazului sau a vaporilor respectivi, numită și adsorbție statică. Adsorbția gazelor se mai poate efectua și antrenând gazul sau vaporii printr-o coloană de adsorbant, acest tip numindu-se adsorbție dinamică. Acest procedeu depinde de condițiile de antrenare ale gazului Fig. 1.6. Diagramă tensiune superficială concentrație & + 2 & + 2 62 . 114 precum și de caracteristicile coloanei de adsorbant: lungime, secțiune, granulozitate, porozitate etc. Deoarece adsorbția dinamică poate fi totală față de punctul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de adsorbant, acest tip numindu-se adsorbție dinamică. Acest procedeu depinde de condițiile de antrenare ale gazului Fig. 1.6. Diagramă tensiune superficială concentrație & + 2 & + 2 62 . 114 precum și de caracteristicile coloanei de adsorbant: lungime, secțiune, granulozitate, porozitate etc. Deoarece adsorbția dinamică poate fi totală față de punctul de ieșire al amestecului de gaze, ea se mai definește prin: capacitate sau timp de rezistență; capacitate de retenție (retentivitate). Este important și modul în care se comportă sistemul în procesul invers, de desorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]