3,869 matches
-
întrupări și localizări, de impurități și de mixaje corporale, mintale și societale. Aflată sub semnul vitalității nomade, identitatea la interfață face coaliție cu alteritatea, relaxându-și și negociindu-și granițele, cu riscul asumat al pierderii siguranței și stabilității. Își caută afinități și vecinătăți în cele mai îndepărtate zone existențiale și tehnoculturale și în cele mai tribulante situații, fiind tolerantă și permeabilă cu străinătatea, deși se situează contextual și temporar în oricare dintre toposurile în care poposește. Avataritatea se ipostaziază astfel sub
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și samariteni să existe o anumită înțelegere 2. Însă, întrucât saducheii erau reprezentanții preoției iudaice, este limpede că între cele două grupări existau disensiuni pe marginea legitimității marelui arhiereu din Ierusalim. În această privință, ne putem aștepta la o anumită afinitate între samariteni și esenieni, din moment ce și aceștia din urmă îi socoteau nelegitimi pe preoții de la Ierusalim. Esenienii nu respingeau legitimitatea pretenției sadochite la funcția de mare arhiereu, ci numai pretențiile preoților contemporani de a sluji. Alături de alte comunități iudaice din
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
loc: „La mine, scepticismul e visceral înainte de a fi intelectual. Este produsul chimismului meu cel mai intim, e purtătorul de cuvânt al organelor mele” (II, 318). Altundeva (II, 321), scepticismul său i se pare de natură religioasă, de aici decurgând afinitățile cu Pascal sau cu Dostoievski. În alt loc, afirmând că „firea lui e a unui sceptic”, Cioran completează: „sau mai degrabă a unui eretic al scepticismului” (II, 330). De ce eretic al scepticismului? Explicațiile care urmează constituie un portret elocvent al
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
demonul demenței. Sunt momentele pe care le numește de „epilepsie” (I, 35) Ă pune el însuși cuvântul între ghilimele Ă, când se simte „supărător de aproape de sfântul Pavel” (idem). E, firește, un nou prilej de a se nega pe sine: „Afinitățile mele cu înverșunații, cu toți cei pe care-i detest. Cine a semănat cu dușmanii săi mai mult decât mine?”. Apoi, generalizează: „Pătimașii, înverșunații sunt în general niște prizăriți, niște «stârpituri». Pentru că trăiesc într-o veșnică ardere, pe socoteala trupului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
generației de creație". Spre deosebire de Al. Piru. care adoptă sensul biologic al termenului de generație, E. Simion, mai prudent, în "Scriitori români de azi", evită utilizarea conceptului de generație urmărind în schimb, grupaje de autori, reuniți în serii, pe baza unor afinități de structură. Este evident că termenul de generație dă naștere unor ierarhii diferite în funcție de sensul cu care este aplicat. Fără a fi false, aceste ierarhii și grupaje rămân însă insuficiente, accentul fiind deplasat, după cum am văzut, asupra uneia sau alteia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
condiția poetului, a precarității existenței lui în realitatea prozaică 2. Trimiteri se pot face și la M. Eminescu: "De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și." Gheorghe Grigurcu îl consideră macedonskian. Se poate vorbi de o asimilare a poeților citați, de afinități cu un anume "conținut sufletesc" de aceeași apartenență existențială. "La Nisa" este "ecoul modernizat, nevrozat al îndemnului către Mecca". "La Nisa, în Nisa în avioane/ sirenele negre aleargă după Ulise/ urechile nu mai aud o ziduri adio/ ochiul albastru mă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poartă în el "zarea crinului". Ileana Mălăncioiu riscă să ajungă la manierism. Ioana Diaconescu "Furăm trandafiri", E. P. L., 1967; "Jumătate zeu", Eminescu, 1970; "Adagio", poeme, Eminescu, 1973. Se pare că Ioana Diaconescu este eleva Anei Blandiana în sensul că descoperim afinități și aceleași trăiri, aceeași explozie vitală, precum și inspirația livrescă. Îi lipsește poetei respirația largă, cuprinzătoare a Anei Blandiana. Cu volumul "Adagio" (1973) îi descoperim Ioanei Diaconescu și note proprii: "Adagio pietrelor și mărăcinilor,/ Adagio fiului; și-a maicii sale vină
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de dezvoltare, care corespund cu nivelul NUTS II din organizarea Uniunii Europene. Cele opt regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov au fost gândite ca o asociere dintre județele României și au avut criterii de afinitate geografică, economică, socială și culturală. La înființarea lor s-a remarcat o mare discrepanță între dezvoltarea acestor regiuni, în special între Regiunea București-Ilfov și Regiunea Nord-Est, nivelul PIB/cap de locuitor fiind aproape de trei ori mai mare în Regiunea București-Ilfov
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
însemnat autori de referință în întreaga carieră a lui Alexa Visarion, Shakespeare reprezintă centrul de emergență al creației regizorului, acoperind în bună măsură însăși ideea despre ceea ce reprezintă teatrul și arta spectacolului. Iar volumul Spectacolul ascuns (2012) confirmă, fără îndoială, afinitatea lui Alexa Visarion pentru temele majore, perene, ale scriitorului englez, în fapt, pentru întreaga creație a acestuia. Surpriza cititorului este în acest caz imensă: lectura lui Hamlet, a Regelui Lear, a Neguțătorului din Veneția, a lui Richard III ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ajungă până la spiritul operei sale, până la acea luciditate care este unul din izvoarele forței sale dramatice. Iată că acum și nuvela În vreme de război și-a găsit o interpretare cinematografică de data aceasta o întâlnire bazată pe o fericită afinitate între opera literară și regizor. [...] filmul Înainte de tăcere ne oferă motive de reală satisfacție. [...] istoria scrisă de Caragiale se vede în filmul lui Alexa Visarion ca sub un strat de gheață și rezultatul ne amintește câteva foarte bune filme ale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
film, de mâna care ucide porumbelul)... Și cred că tocmai în lipsa de ostentație a acestei scurte dar bine pregătite secvențe trebuie căutată adevărata măsură a înzestrării regizorului-scenarist Alexa Visarion. Tot de Caragiale sau, poate, de Dostoievski: celălalt pol, mărturisit, al afinităților autorului trebuie apropiată și derutanta simbioză dintre vigoarea notației realiste și deschiderile către fantastic cu care Alexa Visarion își punctează discursul filmic: apropierea morții, și, apoi, iminența ei sunt pre-"văzute" de bătrânul artist sub chipul unei femei care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dreptul uimitor cât de mult text au. Alexa Visarion ne-a demonstrat acest lucru prin mijloace foarte incitante. Cum ar fi, uneori, prezența celor trei regine și a ducesei de York, mama lui Gloucester, ca un cor antic, amintindu-ne afinitățile piesei cu Troienele lui Euripide. Femeile sunt victimele istoriei. Desigur acesta este un truism, însă în spectacolul lui Visarion el ne-a apărut ca un adevăr mult mai complex. Stephan Pelinski Richard al III-lea Faptul că avem de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
organizați pe grupuri naționale, ci în grupuri politice mixte din punctul de vedere al apartenenței naționale.Potrivit Regulamentului Parlamentului European, în Capitolul 4 (Grupuri politice), articolul 29, alineatul 1, se precizează că: „Deputații se pot organiza în grupuri pe baza afinităților politice.”, afinități care nu sunt evaluate de Parlament; dacă „deputații în cauză neagă că au aceleași afinități politice este necesar ca Parlamentul să aprecieze dacă grupul a fost constituit în conformitate cu regulamentul”. Orice grup politic este compus din deputați aleși în
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
grupuri naționale, ci în grupuri politice mixte din punctul de vedere al apartenenței naționale.Potrivit Regulamentului Parlamentului European, în Capitolul 4 (Grupuri politice), articolul 29, alineatul 1, se precizează că: „Deputații se pot organiza în grupuri pe baza afinităților politice.”, afinități care nu sunt evaluate de Parlament; dacă „deputații în cauză neagă că au aceleași afinități politice este necesar ca Parlamentul să aprecieze dacă grupul a fost constituit în conformitate cu regulamentul”. Orice grup politic este compus din deputați aleși în cel puțin
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Regulamentului Parlamentului European, în Capitolul 4 (Grupuri politice), articolul 29, alineatul 1, se precizează că: „Deputații se pot organiza în grupuri pe baza afinităților politice.”, afinități care nu sunt evaluate de Parlament; dacă „deputații în cauză neagă că au aceleași afinități politice este necesar ca Parlamentul să aprecieze dacă grupul a fost constituit în conformitate cu regulamentul”. Orice grup politic este compus din deputați aleși în cel puțin o cincime din statele membre, numărul lor minim fiind de 20. Un deputat nu poate
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
prima expunere, cum vedea el conceptul de informație în cazurile aplicării sale la ceea ce e viu. Pentru că am fost impresionați de prezentarea sa și pentru că Henri și-a exprimat dorința de a rămîne în grup, l-am primit cu bucurie. Afinități deosebite i-au unit repede pe Henri Atlan, Jacques Attali, Michel Serres, Joël de Rosnay și Edgar Morin. Henri Atlan a devenit unul dintre fideli și unul dintre elementele cele mai "semnificative" ale Grupului celor Zece. Foarte activ, participînd la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
existențiale, reacții fiziologice - caracteristici cognitive: experiențe de cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri, dileme etc. - caracteristici ale personalității: acte de voință, temperament, interese, aptitudini - actele de comunicare: vorbire, limbaj, clișee verbale, gestică, mimică, ticuri nervoase - regim afectiv și instinctual: stări emoționale, sentimente, afinități, percepții, instincte - raport supraeu-eu-sine (eul conștient/subconștient/inconștient); ipostaze, evoluție - raport cu realitatea, interacțiune cu celelalte personaje - descrierea mediului familial/social, descrieri de interior, descrieri de natură cu rol în caracterizare. 3.2.7. Construcția subiectului în opera epică Subiectul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un moment dat că "doar din punctul de vedere al panteismului este posibilă o interpretare a lumii care să-i epuizeze complet semnificația", el se arată atașat de idealismul obiectiv.212 O asemenea inadvertență credem că poate fi explicată prin afinitatea lui structurală cu acest tip panteist de Weltanschauungen, singurul capabil să-l apropie de perspectiva holistă pe care o promovează Dilthey, căci iată cum caracterizează Erich Rothacker idealismul obiectiv: "Cu tonalitatea lui panteistă, idealismul obiectiv presupune, de regulă, un devotament
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
De altfel, Foucault gândește disparat și discontinuu, iar o "unificare" a gândirii sale rămâne doar un proiect ideal scriitoricesc. Ceea ce încerc aici este un Foucault universal, valabil pentru orice contemporan indiferent în ce zonă geografică trăiește, indiferent ce fel de afinități ideologice și politice are, în fine, indiferent ce subiectivisme și partizanate proferează! Un fel de "unificare" a lui Foucault și o vizibilitate a gândirii și a temelor sale, puse în dezbatere, la peste un sfert de veac de la moartea acestuia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
opinii, constatări, argumente originale, corespunzătoare unor evidențe istorice. Foucault era conștient de acest demers al relației dintre scris/ publicat și trecutul reconstruit de arhive și de... alți autori. (Im)personalul unui trecut interacționează cu personalul din noi, cu subiectivitatea și afinitatea față de anumite idei/concepții. Această relație dintre impersonal și personal reprezintă punctul de emergență al scrisului istoric, al funcției auctoriale. Cartea al cărei autor sunt... este compusă dintr-un trecut al arhivei, din scrieri și relatări din trecut ale căror
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fiecare la nivel mental și social. O lume postmodernă ar fi o lume cu alte principii/valori decât cele ale capitalismului modern de ieri și de azi, o lume dincolo de legile inegale ale profitului. Michel Foucault nu a avut vreo afinitate cu ideologiile unui umanism dogmatic. Ideologii ce sunt forjate din concepte precum modernismul și postmodernismul în fapt, simple expresii stilistice între gândirea sa, moderni și antimoderni. Referitor la gândirea sa, pot spune că este una a omului și a intelectualului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ideosincrasiile sale, fac ca discursul foucauldian să fie greu de înțeles în profunzimea spuselor sale. Totuși Foucault a devenit un efect discursiv pentru lumea intelectuală de azi. Profesorul francez rămâne un reper (moral și epistemic!) pentru orice intelectual, indiferent de afinitatea sa ideologică. Folosirea conceptului "structură" în mai multe paragrafe din cărțile sale i-a adus reputația (falsă!) de filosof structuralist. Într-un e-mail, Hayden White argumenta că dacă Cuvintele și lucrurile (1966) și Arheologia cunoașterii (1969) nu sunt structuraliste în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un aparat instituțional, un aparat de organisme și de indivizi aserviți intereselor regimurilor politice. Acest aparat funcționează prin instrumente (intelectuali, profesori universitari, lideri de opinie, ziariști și grupuri media, funcționari și aparat birocratic!). Prin aceste instrumente, organizate după idei și afinități comune, se menține un soi de monopol pe discursul public. Un sistem intelectual și politic închis, care devine distrugător și represiv la adresa existenței unor intelectuali neînregimentați politic, disobedienți civic și nesupuși mai marilor zilei din domeniul unde ei activează. Sistemul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dacă este însoțită de nihilism, și nu o putem pluraliza în cunoașteri "mai bune", conform mentalității renascentist-occidentale. În concepția lui White despre formele narativității istorice, factorul politic este omniprezent, precum la Foucault. Forma conținutului cunoașterii istorice denotă anumite atitudini și afinități social-politice. Cum preciza Foucault, ideologia nu exclude factorul științific, ci, dimpotrivă, îl implică drept o reduplicare fondatoare. Oricum intelectualii de mâine și formele tradiționale de exercitare a puterii nu se vor mai întâlni... Pentru Hayden, atitudinea de parti-pris ideologic, de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
față de propriile idiosincrazii, infirmități, nostalgii. Servindu-se de limbajul figurat al unor iluștri eseiști și politologi occidentali, criticul descrie consecințele complicității cu răul, simbioza vănător-vânat, în care "abia după dispariția vânătorului, vânatul îi resimte absența, ba chiar își redescoperă și afinitatea cu el". Acest tip de fixație la codul jumătăților de măsură, resimțite în cele din urmă drept dureri fantomatice, califică evoluția lui Ov. S. Crohmălniceanu, așa cum apare ea atât în "Amintiri deghizate", cât și în corespondența cu S. Damian. Numindu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]