4,526 matches
-
procesului Mecanismul formării suspensiilor de monomeri insolubili în apă /12/ este ilustrat schematic în figura 2. Inconjurarea picăturii de monomer cu un strat de stabilizator (figura 2a) contribuie la stabilizarea dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie “centrii” sau “nucleii” de polimerizare (figura 2b). Continuarea polimerizării duce la creșterea centrilor de polimerizare, granulele devin lipicioase, se leagă între ele (figura 2c), particula începe să se
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
stabilizatori pentru anumite aplicații și nu obținerea unui anumit tip de stabilizator. Aceste sisteme fac obiectul literaturii de patente. Sistemul de stabilizare ajută la formarea distribuției mărimii inițiale a picăturilor de monomer (afectează mărimea particulelor) controlează coalescența picăturilor și reduc aglomerarea particulelor. Un bun stabilizator trebuie să nu influențeze polimerizarea prin efecte de inhibare sau întârziere, să se caracterizeze printr-un raport optim al grupelor hidrofile/ hidrofobe; să asigure formarea unui strat mecanic rezistent în jurul picăturilor protejate; să asigure creșterea optimă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența lor are loc într-o perioadă mică de timp. Cu toată diferența de densitate dintre monomer și polimer, aceste picături nu colapsează din cauză că are loc reticularea
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
reticulărilor. S-a constatat că deosebirile dintre caracteristicile probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În prezența amestecurilor de medii inerte polimerizarea reticulantă are un mecanism complex datorat separării de faze și a aglomerărilor microsferelor. Formarea particulelor submicroscopice depinde de calitatea termodinamică a amestecului de reacție (δ), determinând o ordonare diferită a edificiului structural. Cantitatea și calitatea mediului inert influențează caracteristicile produșilor finali (fg și δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
acestei microgelifieri, energia minimă a picăturii este realizată pe seama deformării rețelei (sesizată ca schimbare de volum). La o conversie ridicată a monomerilor, are loc macrogelifierea, și formarea aglomeratelor de microsfere (IV) Primul stadiu în formarea structurilor poroase este producerea și aglomerarea microsferelor înalt reticulate. Al doilea stadiu este legarea și fixarea microsferelor și aglomeratelor lor. Acest lucru se realizează odată cu avansarea reacției de polimerizare reticulantă, când are loc formarea de noi nuclei, care pe seama consumării monomerilor leagă structurile existente în sistem
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
prin porii care formează un labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși O singură perlă dintr-un adsorbant poate fi considerată schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel și una a porilor. În procesul de adsorbție, moleculele care au o afinitate mică pentru apă, porțiunile
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
discursului sonor, în care densitatea sunetelor crește proporțional de la registrul grav spre cel acut. Astfel, imaginea sonoră rarefiată a țesăturii sonore receptată în registrul grav, reprezentată de cele mai multe ori de rezonanța statică a unei simple pedale armonice, este contrabalansată de aglomerarea sonoră semnificativă percepută în registrele superioare. De altfel, această manieră de repartizare a sunetelor la nivelul registrelor de discurs se aseamănă în mod evident cu modalitatea de concepere a aceleiași muzici de gamelan, al cărei registru acut indică o densitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În plan interpretativ, aspectul țesăturii de discurs asociat indicelui ridicat al nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor marcato și menținerea corespunzătoare a vocilor cu funcție de pedală armonică. De altfel, în debutul secțiunii secunde, Debussy propune aceeași modalitate de subliniere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intervențiile „motivului decor”. În mod ostentativ, țesătura evoluției ritmice a celor trei planuri evită circumstanța unei suprapuneri complete a acestora (se apelează în general la două planuri active asociate pedalei statice sau chiar unei absențe momentane a acesteia), prevenind astfel aglomerarea improprie a viziunii sonore ce impune prin excelență ideea plutirii. Dacă în pasajul introductiv al motivului generator, pedala de rezonanță asocia reactivări parțiale ale efectului său (acționat inițial, în mod anticipativ, în raport cu apariția motivică și evitând apoi schimburile complete de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu elocvență investirea acestuia din urmă cu o funcție de acompaniament. La nivel conceptual, același tremolo reprezintă o adevărată metaforă a dansului încărcat de bucurie, a acelei frenezii interioare ce animă până la exaltare spiritul latin. În plan interpretativ, este indicată evitarea aglomerării discursului cu un efect de rezonanță impropriu caracterului de simplitate și naturalețe ce trebuie să domine tabloul unei asemenea atmosfere de sărbătoare populară. Astfel, punctarea în exclusivitate cu un efect scurt a sunetelor cu valoare mai lungă, din contextul configurației
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al căror efect operează prima delimitare la nivelul structurii formale. Pasajul măsurilor 19-21 ilustrează circumstanța unui bimodalism convergent (moduri cu aceeași finală), rezultat prin armonizarea aceluiași sunet în moduri diferite re eolic și re doric. Încărcătura sonoră care rezultă din aglomerarea pregnantă a discursului, amplificat până la evoluția pe 5 sau 6 voci, cu linii desfășurate în mod independent, și marcat deopotrivă de lanțurile mixturale de cvinte perfecte plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pedalizare a acestui tip de discurs. Astfel, este posibilă activarea pedalei de rezonanță odată cu pedala sonoră a registrul grav - fa#, și ulterior marcarea cu câte un schimb de jumătate de efect pe fiecare dintre formulele ostinato, în ideea evitării aglomerării inoportune a discursului. Sau, există alternativa folosirii pedalei de mijloc (tonale) în cazul pianelor moderne, care permite menținerea în exclusivitate a sunetului prelungit fa#, liniile melodice complementare ale discursului fiind astfel protejate de o eventuală acumulare neadecvată a efectului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cresc. - ff strident). Adevărate sugestii onomatopeice se dezlănțuie odată cu apariția figurației scalar ascensionale în tonuri, repetată cu insistență și marcată, prin același ritm dublu punctat, de puternice acorduri de septimă, amplificând disonanța prin plasarea secundei mari în vârful dispunerii acordice. Aglomerarea semnificativă a discursului pregătește apariția motivului tematic secund, moment ce corespunde cu atingerea primului punct culminant al preludiului o violentă izbucnire de „fanfară” care copleșește auzul prin încărcătura sonoră. Densitatea scriiturii (acorduri masive de 8 sunete alternate cu figurații rapide
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scriiturii din La cathédrale engloutie atrage atenția asupra unei circumstanțe particulare, datorată modalității inovatoare de combinare a multiplilor parametri constitutivi ai discursului. De asemenea, acest fapt confirmă în același timp abandonarea procedeului consacrat al muzicii romantice, respectiv, asocierea invariabilă dintre aglomerarea țesăturii și amplificarea coeficientului dinamic. Deși acceptată cu greu, declanșând la acea vremea reacții contradictorii, această nouă tipologie de scriitură compozițională se va distinge ulterior drept una din trăsăturile definitorii ale limbajului compozitorului francez. Alături de Danseuses de Delphes, Voiles și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de dinamică (mf - prezent în nouă măsuri din totalul de 51), solicită folosirea constantă a pedalei de surdină. Mișcarea contrară a unei țesături acordice care amplifică transparența sonoră a discursului inițial va determina expansiunea ambitusului spre registrul extrem grav (), precum și aglomerarea evidentă a scriiturii datorată evoluției simultane pe 5 sau 6 voci. Linia melodică derivată din motivul tematic principal va fi armonizată printr o înlănțuire de acorduri perfecte ce inițial coboară prin tonuri, pentru ca în măsura următoare, plasarea acordului de cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
eventuala combinație a acestora fiind privată de un rezultat sonor similar celui anterior. Redarea interpretativă a indicațiilor dinamice ce vizează intensificarea sonoră (marcată cu pp succedat de cresc.) va trebui apreciată în raport cu amplificarea implicită a sonorității de discurs generată de aglomerarea țesăturii (dublarea acordurilor). Reeditarea unității tematice conservă structura anacruzică a motivelor, juxtapuse de această dată unei pedale armonice inițiale de do# major cu septimă mică. Paul Roberts indica înlocuirea penultimului sunet - fa# -, conținut de linia melodică a arabescului măsurii 6
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
precaută a compozitorului, ce îndeamnă la o detașare legeră fără ariditate (légèrement détaché sans sécheresse) a sunetelor ambelor planuri ale discursului. Evidențierea anumitor sunete în contextul înlănțuirii de terțe, determinată de prezența semnului marcato, distinge conturarea unei melodii întrețesute în aglomerarea labirintică a acestui flux sonor. Discontinuitatea ce intervine adesea în cursivitatea avansării (măsura 34) derivă din inversarea poziției încrucișate a mâinilor determinată de deplasarea pedalei sonore spre celălalt plan, reactualizând una dintre tehnicile inovatoare ale compozitorilor preclasici (Domenico Scarlatti) și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acumulările dinamice, precum și legatoul secțiunii mediane. Revenirea secțiunii introductive va evolua spre registrul grav al claviaturii, finalizându-și mișcarea ciclică pe aceeași terță do - mi (cu excepția plasării inedite în registrul mediu), intervalul generator al întregii efervescențe sonore. În pofida acestei incitante aglomerări acustice, nu asistăm la o devenire sonoră propriu zisă, ci la o mișcare giratorie ale cărei discontinuități de limbaj se „topesc” într-o omogenitate pe cât de remarcabilă, pe atât de paradoxală. IV.12. Feux d’artifice (Focuri de artificii) Odată cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
anul 1957, orașul dispune de o Centură Verde (ce se desfășoară între Dalmeny în vest și Prestongrange în est) - un spațiu verde care are o lățime medie de 3,2km, realizat în scopul prevenirii expansiunii teritoriale a orașului și a aglomerării zonei urbane. În componența acestei Centuri Verzi intră mai multe parcuri între care cel mai cunoscut este Parcul Holyrood (numit și Queen’s Park), un parc regal vechi ce acoperă o suprafață de 260ha, ce a funcționat ca domeniu de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
doar alte două exemple de construcții din Vechiul Oraș, lista fiind una foarte bogată. Orașul Nou (numit așa pentru a-l diferenția de partea medievală) a fost construit în perioada 1765 1850, venind ca o soluție pentru a rezolva problema aglomerării Orașului Vechi. Orașul conservă o valoroasă arhitectură neoclasică și este inclus, împreună cu Orașul Vechi, în lista Patrimoniului UNESCO. Orașul Edinburgh este faimos și pentru numeroasele evenimente pe care le găzduiește, între acestea cel mai cunoscut este Festivalul Anual Edinburgh, ce
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
naratorul, ca și orbul, capătă dexteritate și precizie în mișcări, la cunoașterea tactilă, Sandu traseul unei clime simbolice având în vedere logica. Misterul sinuciderii Irinei este un exemplu perfect de ambiguitate, obținută nu printr- un mister artificial, ci printr-o aglomerare de detalii. Asupra personajului feminin se aruncă o umbră de mister prin detalii neexplicate și evenimente neașteptate. Vocile sunt înlocuite printr-un solilocviu naratorial, iar atenția autorului se îndreaptă către analiză. „Bărbatul este misogin și egoist, apăsând prea mult asupra
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mare a celulelor melanocitare iar acestea sunt reprezentate de zonele din endobază craniului (fosa mijlocie și fosa posterioară dar și la nivelul meningelui care îmbracă măduva cervicală superioară) (fig. 4.97). Spre deosebire de melanocitoza difuză, in acest caz celulele tumorale formează aglomerări, rezultând tumori de aspect variabil ca mărime și culoare 200 (uneori intens pigmentate cu melanina, alteori zonele pigmentate alternând cu zone nepigmentate care apar decolorate) [7]. Din punct de vedere histologic se evidențiază prin grupuri de celule poligonale uniforme, fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
primit slujba aceasta. Am ales câțiva din studenții mei să mă ajute și am luat câteva camere de luat vederi, ne-am stabilit punctele de observație și ne-am pus pe muncă, făcând mai întâi măsurători și hărți. Problema cu aglomerarea era ușor de determinat: am izolat printr-un cordon un spațiu de dimensiunea viitorului magazin și am filmat pietonii croindu-și drum la orele aglomerate ale zilei. La patru săptămâni după ce am început, raportul a fost înaintat comitetului de directori
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Mai avem încă avântul pe care-l aveam în parcare. Ați văzut vreodată pe cineva care să treacă pragul unui magazin și să „pună frână” brusc în momentul în care a intrat? Nu? Nici eu. Ar fi o sursă de aglomerare. Haide cu mine, stai aici și hai să privim intrarea. Ce se întâmplă de îndată ce intră clienții în magazin? Nu se poate vedea, dar sunt ocupați cu adaptarea - slăbesc pasul, își adaptează ochii la schimbarea de lumină, și își întind gâturile
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
disponibilă, forțat de împrejurări să se aplece. Rezultatul era că o cumpărare obișnuită implica mai mulți pași decât era necesar, deci dura mai mult, ceea ce determina în cele din urmă limitarea numărului tranzacțiilor posibile în timpul orelor de vârf. Consecința era aglomerarea spațiului din fața chioșcului, care-i descuraja pe potențialii clienți, rezultatul fiind limitarea vânzărilor. Un design mai bun, care ar fi ținut cont de anatomia umană, ar fi expus mai puțină marfă, dar ar fi permis servirea mai multor clienți. Femeia
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]