3,907 matches
-
s-au ținut întruniri în care românii basarabeni își spuneau cuvântul cu privire la organizarea patriei lor. Primul Congres al țăranilor din Basarabia, care a avut loc la Chișinău în zilele de 21 23 mai 1917, a subliniat necesitatea unei largi reforme agrare, iar Congresul corpului didactic din Basarabia, din 25-28 mai, relua și întărea ideile cu privire la cea mai largă autonomie teritorială a Basarabiei, în cadrul Republicii Federative Democratice Ruse și la învățământ național în limba română, cu grafie latină. Polemizând cu unii învățători
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cuvânt Alexandru Marghiloman, primul ministru al României, care a precizat condițiile interne și externe ale momentului arătând că „guvernul român respectă toate drepturile și libertățile câștigate de basarabeni, urmând ca Sfatul Țării să se ocupe în continuare de rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu voința poporului. După unirea Basarabiei cu patria mamă, România, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu populația, și reprezentanții Basarabiei, pentru a introduce în Constituția României principiile și garanțiile arătate mai sus.” După încheierea cuvântului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ajun, Președinte al Sfatului Țării a fost ales Pan Halipa, iar ca vicepreședinți, Vasile Bârcă și Gheorghe Buruiană, secretari, Andrei Scobiola și Ion Buzdugan. În ședința din 26-27 noiembrie 1918, Sfatul Țării a luat în dezbatere și a votat Legea agrară, care a redus substanțial marea proprietate funciară și a manifestat o grijă deosebită față de țărănimea mică și mijlocie. Legea, prima dintre actele legislative de acest fel adoptate în România pe cale de a se întregi în vechile sale hotare, a constituit
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
deosebită față de țărănimea mică și mijlocie. Legea, prima dintre actele legislative de acest fel adoptate în România pe cale de a se întregi în vechile sale hotare, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat următoarea declarație: „În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie 1918, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei române, care se va alege pe baza votului universal, rezolvând chestiunea agrară după nevoile și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din Actul Unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În urma acestei hotărâri, Sfatul Țării de la Chișinău s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ai săi erau din Epir care au părăsit zonele în care locuiau din cauza lui Ali-Pașa de origine turco-albaneză. Numele satului vine de la un castel, sau o cetate bizantină din care s-au salvat câteva ruine. Dacă înainte satul avea imaginea agrară a satelor grecești, azi s-a transformat într-un loc de recreere cu restaurante, pensiuni pentru turiști care vin să vadă Meteora. Ce frumos se-ntinde satul imediat lângă stânci!îl privea Janeta. Chiar în spatele caselor se ridică peretele abrupt
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
militar în Botoșani, iar soția era firesc să râvnească orașul, cum se întâmplă de obicei. Însă după primul război mondial tatăl Mariei fusese dat în judecată de stat cu scopul vădit să i se ia moșia, deoarece, potrivit Legii reformei agrare, erau expropriate moșiile nelocuite timp de 10 ani înainte de 191636. De fapt, moșia fusese nelocuită, înainte de război, mult mai mulți ani, astfel încât Papadopol se găsea în imposibilitatea de a intra în posesia zestrei. Cu această ocazie s-au făcut procese-verbale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
biserică e închisă 84. Numai că destinul n-a vrut s-o lase așa. La rândul său, problema proprietății terenului pe care se edifica biserica se dovedește destul de complexă. Sunt câteva dovezi revelatoare în acest sens. Prin Direcțiunea aplicării Reformei Agrare, Ministerul Agriculturii și Domeniilor comunică prefectului de Botoșani că bunul în suprafață de circa 9.309 m.p. situat în vatra satutui Ipotești, care se aprobase să se vândă locuitorului Dumitru Gireadă, se revocă și se dispune să se vânză Epitropiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și prin vânzarea mai sus menționată), a revenit de astă dată Virginiei R. Săvinescu, profesoară din Botoșani. De menționat faptul că în anul 1945 această moșie a fost în parte expropriată, rămânând proprietarei suprafața de 50 ha, conform legii reformei agrare, iar cu ocazia lichidării resturilor proprietăților moșierești, s-au expropriat, la 2 martie 1949, și cele 50 ha ale Lucreției Săvinescu. Toate aceste informații provin din Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fond Tribunalului județului Botoșani, Registru acte autentice, nr. 1219/1897
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
încă din studenție, la Radio Iași. Acolo aveam să descopăr, în același personaj, dăruitul. Credea fără rezerve în ceea ce face (cum, de altfel, atunci credeam toți), drept pentru care era pus la treburile cele mai ingrate, inclusiv la șefia... secției agrare. Chiar dacă scria despre fătări la oi și producții la hectar, tot poet rămăsese, adică, pe undeva, și... aerian: lui îi aparține titlul antologic "Flămânzii de ieri și de azi". A urmat trudnica înființare a revistei "Cronica". Într-o formulă organizatorică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu l-a acționat în judecată pe intelectualul Hârdău, ori Ministerul Educației, declanșând "procesul maimuțelor", ediția nouă. D e câțiva ani, Const. Dropu investighează arhivele, răscolește presa vremii, adună mărturii, spre a lămuri cât de cât, într-o carte, "chestiunea agrară" temă aridă și ingrată, pe cât de dezbătută, pe atât de... nerezolvată. În urmă cu un veac, spolierea arendășească atinsese cote incredibile, a căror culme o poate ilustra plângerea unui țăran din satul Cristești, veteran al războiului din 1877 (Ion Dogaru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
arendași." Despre țărani, nici un cuvințel! Toate astea se petreceau la numai un an de la fastuoasa aniversare a celor 4 decenii de domnie a lui Carol I! A trecut mai bine de un veac. Cum s-a rezolvat, în România, "chestiunea agrară"? Iată concluziile lui David Garst, președintele Corporație Fermierilor Americani: "Prin fărâmițarea exploatațiilor agricole ați dat agricultura cu 100 de ani în urmă (adică, la... 1907, n.n.) Ceea ce ați făcut prin divizarea pământului după 1989 este o crimă. O crimă rezultată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
analiza și evalua atât foloasele, cât și ponoasele doctrinei maoiste, își dădu cu părerea Miu Gheorghiu. Da! Sunt de acord, aprobă profesorul... Nu i-am răspuns, însă, doamnei... În esență, maoismul consideră că pentru statele asiatice, cu o structură predominant agrară, hegemonia în revoluție n-o poate avea proletariatul, fiindcă acesta lipsește cu desăvârșire, ori e mult prea redus numericește; așadar, conducerea în revoluție revine țărănimii sărace, omnipotentă, radicală, consecventă, care trebuie să fie vârful de lance; succesul trebuie asigurat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fiindcă acesta lipsește cu desăvârșire, ori e mult prea redus numericește; așadar, conducerea în revoluție revine țărănimii sărace, omnipotentă, radicală, consecventă, care trebuie să fie vârful de lance; succesul trebuie asigurat de ocuparea terenurilor agricole și organizarea lor în comune agrare, care să cointereseze și să stimuleze participarea acestei clase sociale numeroase. Și doctrina militară, maoistă, insistă asupra ideii că, în caz de război, trebuie mai întâi să acaparezi pământul agricol, să-l înfometezi pe dușman, în vreme ce sovieticii cred, dimpotrivă, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
0,5 ha. Dar mama sa, Mălina Lazăr, primise o zestre de 2,5 ha. Așa s-au făcut 3 ha. Și, cum mama mamei sale, Mărioara Lazăr, era văduvă din primul război mondial și primise 5 ha la reforma agrară soțul ei fusese rănit la ambele picioare la Mărășești, căzuse prizonier și murise la Viena tatăl acceptase să locuiască cu dânsa, cu soacră-sa. Și astfel, ajungeau să aibă în total 8 ha. Oare, 8 ha la 7 persoane însemnau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
2005. Articolul 22^1 Suprafețele proprietate de stat formate din terenurile realizate pe seama îndiguirilor, desecărilor și altor lucrări de îmbunătățiri funciare, din terenurile fermelor de stat existente la data intrării în vigoare a Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, din cele preluate de la Domeniile Coroanei sau de la Ministerul Apărării Naționale rămân în domeniul public al statului și nu pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. ---------- Art. 22^1 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
nr. 139 din 5 octombrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 939 din 20 octombrie 2005. Articolul 36 (1) Persoanelor fizice cărora li s-au stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 ... pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-au atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
și de stat. Uniunile cooperativelor agricole de productie reprezintă țărănimea cooperatista în Frontul Unității Socialiste. Uniunile cooperativelor agricole de productie organizează mobilizarea tuturor forțelor cooperativelor agricole de productle, ale asociațiilor intercooperatiste, ale consiliilor intercooperatiste, ale întregii țărănimi pentru înfăptuirea politicii agrare a Partidului Comunist Român, de realizare a unei agriculturi moderne, intensive, de înaltă productivitate, bazată pe cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, pentru îmbinarea armonioasă a intereselor țărănimii cu interesele generale ale țării. Uniunile cooperativelor agricole de productie
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
în vedere politică Partidului și Guvernului pentru ridicarea economică a țărănimii muncitoare, se anulează datoriile în bani sau în cereale, rămase de plătit Statului drept rate de împroprietărire de către țăranii împroprietăriți pe baza Decretului-Lege nr. 187/1945 , pentru înfăptuirea reformei agrare. Această lege s-a votat de Marea Adunare Națională în ședința de la 15 decembrie 1950 și s-a aprobat cu trei sute cinci voturi, în unanimitate. Președinte, Gh. Apostol Secretar, Vâlcu Vasile, Marussi Gh. (L.S.M.Ad.N.) PREZIDIUL MĂRII ADUNĂRI NAȚIONALE
LEGE nr. 10 din 15 decembrie 1950 privind anularea ratelor de improprietarire datorate în baza decretului lege nr. 187 din 1945, pentru înfăptuirea reformei agrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127525_a_128854]
-
suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți"; - Art. 12 alin. (2): "Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea unei comisii județene, numită prin ordinul prefectului și condusă de
DECIZIE nr. 155 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți", Curtea constată că, având în vedere dispozițiile art. 42 din Constituție, nici aceasta critică nu poate fi reținută, urmând a fi respinsă. Prin
DECIZIE nr. 155 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
a fost lărgita posibilitatea foștilor proprietari și a moștenitorilor acestora de a li se reconstitui dreptul de proprietate până la limita de 50 ha de familie, limită prevăzută prin art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, si aceasta indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți. În aceste condiții, din punct de vedere al controlului de constituționalitate și pentru identitate de rațiune cu situația în care se află art.
DECIZIE nr. 155 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
științific-agricol. Articolul 3 Programele de colaborare și cooperare se vor putea realiza și prin înțelegeri directe între organismele interesate ale celor două țări, în special între Academia de Stiinte Agricole și Silvice (A.S.A.S.) din România și Institutul Național de Cercetări Agrare (I.N.I.A.) din Spania. Articolul 4 Cheltuielile care presupun realizarea activităților convenite de organismele autorizate de către fiecare guvern, în vederea executării acestei convenții, vor fi plătite din bugetele acestora. Cheltuielile de întreținere și călătorii interne rezultate din deplasarea cercetătorilor și tehnicienilor
CONVENŢIE din 2 decembrie 1977 privind colaborarea şi cooperarea ştiinţifică şi tehnica în domeniul agriculturii între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statului Spaniol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127030_a_128359]
-
îndeplinirii prevederilor programului de autoconducere și autoaprovizionare, Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Contractării și Achiziționării Produselor Agricole, consiliile populare, unitățile agricole de stat și cooperatiste vor lua măsuri pentru realizarea producției vegetale și animale la nivelul cerințelor noii revoluții agrare, a fondului de stat planificat, valorificarea mai intensă a disponibilităților de la populație, potrivit sarcinilor rezultate din Programul unic de creștere a producției agricole în gospodăriile personale. Cantitățile de produse alimentare prevăzute să fie livrate au fost fundamentate pe cerințele Programului
HOTĂRÂRE nr. 5 din 2 decembrie 1988 referitoare la Programul de autoconducere şi autoaprovizionare privind asigurarea bunei aprovizionari a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127043_a_128372]
-
Comisiune specială. Textele noi, urmând a înlocui pe cele revizuite, se votează cu majoritate de două treimi, de fiecare Adunare în parte. Titlul VIII Dispozițiuni tranzitorii și finale Articolul 98 Toate pământurile expropriate și distribuite pe baza legii pentru reforma agrara a Vechiului Regat din 17 Iulie 1921; a legii pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie 1920; a legii pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș din 13 Iunie 1921 și a legii pentru reforma agrara din
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]