3,029 matches
-
în județul Alba, un pîrîu afluent al Arie șului și un sat în județul Constanța; Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul) denumește nu mai puțin de optsprezece sate, o culme, două văioage, trei vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unei forme de relief la numele satului etc.), rezultînd, pe de o parte, o economie de nume, iar pe de altă parte o grupare, ierarhizare sau sistematizare a lor. Exemple de toponime care denumesc simultan o apă și un sat: Albești, Vrîncești, Păulești, Bîrsănești, Drăgoteasca, Bălăneasca, Floroaia, Lupoaia, Snagov, Milcov, Acsău, Beregsău, Baltă, Bujoru, Obaba, Albota, Laloșu. La nivelul ansamblului toponimic general (toponimia romînească) sau oricum foarte extins (pe provincii, regiuni, zone largi, care depășesc orizontul comunităților locale de vorbitori), omonimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Fratovtzi > rom. Frătăuți, germ. Weisskirch > rom. Viscri, germ. Rotbach > rom. Rotbav, srb. Rîșava > rom. Rîșaua), corespondență de elemente derivative sau de compunere (magh. Földvár - rom. Feldi oara, rom. Bucureni - magh. Bokorfalva, ucr. Komarivtzi - rom. Comărești, rom. Rîșnov - germ. Rosenau, rom. Albești - magh. Feriháza - germ. Weisskirch) nume traduse (rom. Valea Seacă - sl. Sohodol, rom. Rîu Bărbat - magh. Borbátvíz, sl. Bălgrad - rom. Alba Iulia - magh. Gyulafehérvár - germ. Weissburg Stuhl, rom. Cernavodă - tc. Karasu) nume independente (rom. Brașov - germ. Kronstadt, rom. Teliu - germ. Kreuzburg
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
germ. Rotbach > rom. Rotbav, srb. Rîșava > rom. Rîșaua, gr. Thessaloniki > rom. Sărună, maced. Ohrid > rom. Ohîrda), corespondența de elemente derivative sau de compunere (magh. Földvár - rom. Feldioara, rom. Bucureni - magh. Bokorfalva, ucr. Komarivtzi - rom. Comărești, rom. Rîșnov - germ. Rosenau, rom Albești - magh. Feriháza/Fehéregyháza - germ. Weisskirch) nume traduse (rom. Valea Seacă - sl. Sohodol, rom. Rîu Bărbat - magh. Borbátvíz, sl. Bălgrad - rom. Alba Iulia - magh. Gyulafehérvár - germ. Weissburg Stuhl, rom Cernavodă - tc. Karasu), nume independente (rom. Brașov - germ. Kronstadt, rom. Teliu - germ.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
întinse un plic sigilat, zicându-i: Îț‟ aduc o depeșă, măi! Anton a rămas înțepenit, așa cum l-a prins vremea. Inima îi bătea în piept ca la o pasăre speriată.... degetele îi tremurau, iar când o ceti, fața i se albi ca varul. Bătrânul poștaș observă, și ca să rupă tăcerea care căzuse între ei, ca un trăsnet, continuă. - Di az‟ dimineață, din zori, am tot împarțât „bucurii“ de‟aestea în toată comuna, da‟ mai am distuli, ioti aici! și-i arătă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și ascuțit, călcând pe o bucățică de ciob de la castron pe care nu o măturase mai devreme. La dracu’! exclamă țopăind prin bucătărie. Ce s-a întâmplat? Aidan o privi mirat și apoi văzu sângele curgându-i din picior. Se albi la față și expresia i se transformă într-una de groază. —Vai, Darcey, uite ce e, iartă-mă, eu... nu mă descurc cu sângele. Mă ia amețeala. Fata îi observă chipul foarte palid și îl ajută să se așeze undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vorbesc? zise ea când cineva răspunse în sfârșit la telefon. Gene? Gene Shaw de la plăți? Sunt Nieve Stapleton, directorul de la departamentul de reclamații. Ce naiba se petrece acolo? Se uita în continuare la ecranul televizorului în timp ce îl asculta pe Gene. Se albi la față și își încleștă fălcile. Aidan își petrecu brațul peste umerii ei. Într-un sfârșit, închise telefonul și îl strânse nervos între degete. —Vreau să respir aer curat, zise ea. Ieși din bar urmată de Aidan. —Hei, zise barmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Axinte Ana-Maria , S.A.M. Sirețel Într-o zi de iarnă Când am ieșit eu afară, Am găsit la mine-n poartă O scrisoare fermecată. Cine să o fi scris oare? Ați ghicit, e zâna care, Iarna a vestit, Natura a albit. Ea m-anunță că-n curând O să vină Moșul Sfânt Cu dulciuri și jucării Pentru cei mai mici copii. După el, Moșul Crăciun, Negreșit pleacă la drum, Știe că îl așteptăm Bucuroși să-l colindăm. Un vis Pricop Petronela, S.
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
în curtea largă a taberei de la Budila. Am coborât, ne-am întins ca să ne dezmorțim după orele de mers și am privit în jurul nostru. Ziua era mai departe însorită și mirosea a brad, a rășină scursă pe coaja brazilor și albită în crăpăturile ei. Acolo era conacul. Am fost fericit și fermecat când l-am văzut, căci nu era decât una dintre clădirile mele din București, nu se știe cum ajunsă aici, dovadă că singurătatea mă urmărea mai departe. Poate că
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mele bucureștene. De lumea literară, de contractele cu ISIS-ul, de mutrele Deliei, de panica la gândul că trebuie să mai scriu din când în când câte o carte... Pe acest Zauberberg, în vila pierdută-n pustietate ca un craniu albit de ploi și zăpezi, înfășurat în liniștea pădurilor, încetează lumea cu adevărurile ei ramificate într-o rețea orizontală și iluzorie. Singur în odaia încinsă, poți coborî în fine în lumea ta, în adevărul tău, în tot ce există adânc și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
după o săptămână grea. Oare chiar fusese ea aceea? L-a dat pe Oliver la o parte și a încercat să se gândească la altceva. Apoi, sub o masă a unui bar, a văzut o pereche de pantofi de lac, albi cu dungi roșii. Trix! La prânz, ca omagiu adus cerului senin de afară și temperaturilor de peste 0 grade, Trix își epilase picioarele în baie și le dezvelise, însângerate și goale, pentru plăcerea întregii lumi. Aproape că o lăsase pe Ashling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
lucru răutăcios pe care te-am auzit că îl spui despre cineva, exclamă Trix șocată. Felicitări. Știam eu că poți! Vezi ce poți realiza când îți pui mintea la contribuție? —Diet Lilt, replică Ashling plictisită. Și o pungă de biscuiți. —Albi sau maro? —Albi. —Bani. Ashling întinse o liră. Trix a pus totul pe o listă și a trecut la următoarea persoană. —Lisa? întrebă Trix admirativ. Vrei ceva? —Hmmm? tresări Lisa. Era dusă pe gânduri. Jack descoperise că nu își găsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Apelativul corect pentru noi, sau cel puțin așa mi s-a spus, zise Rita, reapărând cu o tavă de biscuiți făcuți în casă, aruncați aleatoriu pe farfurie, ar fi „Bounties“ sau „Choc-ices“. — D... de ce? întrebă Lisa confuză. —Maro pe dinafară, albi pe dinăuntru, spuse ea, zâmbind larg. Așa spune familia mea. Și nu avem sorți de izbândă, pentru că și vecinii noștri albi ne urăsc! Cei de alături mi-au spus că proprietatea lor a scăzut cu zece mii în preț în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
transmis pontul obținut de la Serviciul Circulație și a primit asigurări că informația va fi comunicată tuturor mașinilor de patrulare din fiecare schimb. În orele ce au urmat de-abia dacă am schimbat vreo vorbă. Lee strângea volanul de i se albeau încheieturile degetelor. Parcurgeam încet fiecare străduță. Singura dată când i s-a schimbat expresia feței a fost atunci când ne-am oprit să ne uităm la niște copii care se jucau. În clipa aceea ochii i s-au încețoșat, mâinile i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fu lovit cu putere. Paharele se clătinară, iar farfuriile zăngăniră. Mi-am plecat privirea, ca să le dau timp gazdelor mele să-și recapete demnitatea și am observat că Madeleine strânge atât de tare genunchiul tatălui ei, încât i s-au albit degetele. Cu cealaltă mână mă apucă de genunchi și pe mine, cu o forță de zece ori mai mare decât o credeam capabilă. Urmă o tăcere îngrozitoare, după care Ramona Cathcart Sprague spuse: — Tată, o să fac frumos la cină când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
râpă. Mama are lupus. I-au mai rămas puțini ani de viață. O să moară și asta-i foarte de nedrept. — Dar fotografiile scrijelite? Ce-ai vrut să demonstrezi cu ele? Martha își împreună degetele și le răsuci până când i se albiră articulațiile. Aveam nouăsprezece ani și tot ce știam să fac era să desenez. Voiam ca Maddy să fie demascată drept limbistă, iar în ultima fotografie era chiar tata, tot cu fața scrijelită. Am crezut că pe verso s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să parcheze, Înainte de a scotoci pe bancheta din spate după ceva. — Începe spectacolul. Logan deschise ușa și se grăbi afară, În ploaia Înghețată. Mormăind, agentul Îl urmă. Ajunseră la Volvo chiar când Nicholson cobora, strângând două pungi de plastic. Se albi la față când Îl văzu pe Logan. — Bună ziua, domnule Nicholson. Logan schiță un zâmbet forțat, chiar dacă apa rece Îi șiroia pe gât În jos, udându-i gulerul de la cămașă. — Vă supărați dacă ne uităm În pungi? — Pungi? Ploaia sclipea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
suprevegheze zona. Asta se va face de la adăpostul cald și sigur al unei mașini parcate undeva unde să nu Încurce, din care să se vadă bine toaleta doamnelor. Zăpada care cădea neîncetat acoperise mocirla de urme de pași din jurul toaletelor, albind și rotunjind totul, nelăsând nici o urmă că fusese cineva pe acolo. Cei trei puști care găsiseră cadavrul n-aveau să fie acuzați de intrare prin efracție, atâta vreme cât Își țineau gura. Nimeni nu trebuia să afle că fusese găsit cadavrul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dădea un aer tâmp și incapabil. — Da’ nu te-ai grăbit deloc. Logan Încercă să nu dea curs provocării. Doamna Henderson nu vorbește. Dar am găsit toate hainele pe care le purta puse la uscat pe radiator. Fiecare dintre ele albită până la Dumnezeu. — Biroul de Investigații? Întrebă Insch. — I-am pus să verifice mașina de spălat și bucătăria. Probabil că hainele alea erau pline până la refuz de sânge. Vom vedea. Inspectorul clătină din cap, pierdut În gândurile sale. — Măcar e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Acesta din urmă era În funcțiune În permanență, umplând camera dătătoare de calustrofobie cu nori denși de abur alb. Echipele de căutare nu prea aveau succes, iar zăpada Înghițea Înfometată dovezile care existau, iar vântul mătura parcul, umplând fiecare scobitură, albind și rotunjind totul până la uniformitate. Logan stătea la biroul cel mai apropiat de ușă, primind cât un val de aer rece În rinichi de fiecare dată când chestia se deschidea și un alt trup Înghețat se Împleticea Înăuntru, tropăind ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pe care putea să-l facă. Discuți cu mine tot ce-ți spune. Înainte să dai la tipar. Dacă nu, mă duc direct la procuror și o târăște prin noroi. Proces penal. Închisoare. Tot tacâmul. OK? Fața lui Miller se albi, cu ochii fixați pe Logan. — OK, zise În cele din urmă. OK, batem palma. Se cutremură. Din ce-mi zicea, aveam impresia c-o dai În gât dacă afli. Zicea că imediat o să te folosești de șansa să scapi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
jos. Ia uite ce gheață cade de pe aripile tale! am auzit un glas ca un clinchet de pahare de cristal. M-am întors ca să văd cum prin cadrul unei uși invizibile apăruse cineva. Era un alergător în pantaloni de antrenament albi cu dungi albastre pe lateral. Avea și el aripi ca mine, însă părul aproape blond îi era învăluit de promoroacă. Avea ca haină doar o vestă albă, subțire și descheiată pe jumătate. Sufla aburi în pumni, încercând să-și încălzească
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
oameni, oricare ar fi fost ei, să iasă din casa aceea mizerabilă unde era surghiunită. Ura lui nu s-a potolit până când n-a găsit-o prăbușită pe jos, moartă. Își împreunase mâinile și le frământa, încât încheieturile degetelor se albiseră. Cât despre sora mea, n-am mai văzut-o; e izolată acolo și în ziua de azi... Și nu poți face nimic. Tiberius a prefăcut insulele acelea în niște închisori unde e cu neputință să ajungi. Poți doar să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sarcastic, plin de ură: — Unele fiare trebuie vânate în câmp deschis, cu săgeți și câini. În cazul altora însă trebuie să pui fum la intrarea în vizuină, scutură el din cap. Și Milonia aflase totul. Era însărcinată. Munții Alpes erau albi de zăpadă, însă ea îi spuse fratelui său că, dacă nu ajungea de îndată la Împărat, prefera să moară. Domitius Corbulo îl anunță pe Împărat că ea urma să sosească la Lugdunum. Din curtea palatului ce domina fluviul, Împăratul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
spus că o să mă duc la istorie (chiar așa și credeam că voi face!). Atunci ea m-a chemat Înăuntru, În casa lor (era un interior foarte sobru, cu mobile indispensabile și cu covoare populare peste tot și pereții erau albi, văruiți curat, fără nici o zugrăveală mai intimă, astfel că am simțit adiind o răceală de mănăstire, ca la călugărițe; ea și mama lor duceau o viață de autoclaustrare, izolate de confortul celorlalți, parcă voind să sfideze simțul comun și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]