KorAP: Find »[drukola/base=alică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...212 >

5,298 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570

și obrajii cu loțiune de protecție solară portocalie. Alice a fost următoarea persoană care-a ieșit din cabană și s-a oprit lângă Helena. Bătrâna i-a șoptit ceva la ureche. Întâi Alice a fost surprinsă, după care a zâmbit. Alice a coborât la râu. John n-a venit încă ? a spus ea. Nu era limpede cui îi fusese adresată întrebarea și nimeni nu i-a răspuns. Drew a sărit afară din barcă, iar Jake l-a urmat țopăind. Câinele a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
i-a răspuns. Drew a sărit afară din barcă, iar Jake l-a urmat țopăind. Câinele a găsit o bucată de lemn adusă de apă și s-a apucat s-o facă bucăți. Drew i-a oferit o mână lui Alice ca s-o ajute să urce în ambarcațiue, dar femeia nu s-a clintit, lăsând încet în jos mâna pe care o avusese în șold. John a ieșit pe verandă. Uite-l, a anunțat Jina. Urcă, Alice. Dar Alice nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
o mână lui Alice ca s-o ajute să urce în ambarcațiue, dar femeia nu s-a clintit, lăsând încet în jos mâna pe care o avusese în șold. John a ieșit pe verandă. Uite-l, a anunțat Jina. Urcă, Alice. Dar Alice nu s-a mișcat, iar Danny știa de ce. John nu era îmbrăcat în pantaloni scurți de mers pe râu și în sandale, ci avea pe el o pereche de pantaloni lungi și niște mocasini. Și-a lăsat geanta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
lui Alice ca s-o ajute să urce în ambarcațiue, dar femeia nu s-a clintit, lăsând încet în jos mâna pe care o avusese în șold. John a ieșit pe verandă. Uite-l, a anunțat Jina. Urcă, Alice. Dar Alice nu s-a mișcat, iar Danny știa de ce. John nu era îmbrăcat în pantaloni scurți de mers pe râu și în sandale, ci avea pe el o pereche de pantaloni lungi și niște mocasini. Și-a lăsat geanta la picioare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
pantaloni scurți de mers pe râu și în sandale, ci avea pe el o pereche de pantaloni lungi și niște mocasini. Și-a lăsat geanta la picioare. Câteva clipe, nimeni n-a scos nici un cuvânt. Apoi Irene a zis: Hopa ! Alice începuse deja să plângă și, mai mult decât orice pe lume, Danny își dorea ca femeia să înceteze cu lacrimile. Pe mama lui n-o văzuse niciodată plângând. Poate că în ea era terminată, dar, în fața copilului, făcea pe curajoasa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
deja să plângă și, mai mult decât orice pe lume, Danny își dorea ca femeia să înceteze cu lacrimile. Pe mama lui n-o văzuse niciodată plângând. Poate că în ea era terminată, dar, în fața copilului, făcea pe curajoasa. De ce Alice nu putea să pretindă că, după o anumită vârstă, nimeni nu te mai poate face să suferi ? Lui Danny nu-i pasă dacă totul nu era decât o iluzie: el voia să creadă că, în viața oamenilor, vine o vreme

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
că, după o anumită vârstă, nimeni nu te mai poate face să suferi ? Lui Danny nu-i pasă dacă totul nu era decât o iluzie: el voia să creadă că, în viața oamenilor, vine o vreme când durerea încetează. Lui Alice nu-i păsa de dorința lui Danny; ea plângea din rărunchi. Era insuportabil. Se părea că scriitoarea era incapabilă să facă vreun pas înainte, așa că John a coborât el către ea, scoțând un bilet din buzunar. Danny a mormăit: Hai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
nevoie la toaletă. Slavă Domnului că avem râul, a fost singurul lucru la care a putut să se gândească Danny. Slavă Domnului că râul face zgomot atunci când nimeni nu mai vorbește. Preț de-un minut, care-a părut o veșnicie, Alice și John au stat unul lângă celălalt, fără să scoată nici un cuvânt. Faptul că un bărbat putea să-și lase soția să plângă în halul ăla, că plânsetul ei nu-l făcea să i se înmoaie picioarele, l-a făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
nu putea fi citit, iar Ahmad era de-a dreptul înfricoșător. Ce bine-ar fi fost dacă Mike era acolo ! Mike, care prindea oameni răi și care totuși se întorcea acasă la fel de blând. Ce-i asta ? O glumă ? a întrebat Alice. Vocea îi tremura așa cum îi tremurase și înainte să devină celebră. Așa cum îi tremurase de fiecare dată când Roger o dusese mândru la școală pentru ca mama lui, scriitoare de romane, să le țină colegilor discursuri care nu începeau printr-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
bucata de hârtie în pumn. Cred că eu o să-mi închei excursia aici, a spus el. Până și Irene s-a aplecat mai spre în față, pretinzând că era extrem de fascinată de una dintre cusăturile bărcii. Nu înțeleg, a zis Alice, deși era imposibil să nu fi priceput. Până și Danny era lămurit. Tu mergi înainte, i-a răspuns John. Doar să nu mai înceapă nimeni să plângă, și-a spus Danny. Jake găsise un os soios, iar sunetele pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
sălbăticie, în general - totala avariție și indiferență în fața durerii omului. Puștiul n-a mai rezistat. A smucit, cu putere, frângie cu care era ancorată barca de mal și-a înșfăcat vâslele. Într-o secundă, ambarcațiunea a intrat în curentul râului. Alice și John rămăseseră muți pe nisip. Drew a apărut în fugă și urlând; câinele hămăia ultragiat. Mama lui Danny s-a uitat la fiul ei uluită și furioasă, în vreme ce Charlie a tras un chiot: „Așa !” Eu sunt râul ! a strigat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
Mary tocmai recalibrase o barcă, dar acum i se părea mult mai periculos să-și pună și ea mâna peste cea a lui Drew, să-l țină lângă ea. Grupul a discutat cum s-o aducă la ei și pe Alice. Irene a întrebat dacă m-ai trebuiau totuși s-o aducă. O s-o aducă tata, a spus Drew, iar lui Mary i s-a părut uluitor că discuția nu se concentra pe faptul că ghidul o atinsese. Haideți să mergem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
totuși s-o aducă. O s-o aducă tata, a spus Drew, iar lui Mary i s-a părut uluitor că discuția nu se concentra pe faptul că ghidul o atinsese. Haideți să mergem la următoarea tabără. Două ore mai târziu, Alice a ajuns în tabără la bordul bărcii cu motor. N-a mâncat nici măcar o bucățică din cotletul pregătit de Drew la grătar. S-a dus în cortul ei și-a tras fermoarul cu totul. Cineva ar trebui să se ducă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
tras-o în jos, pe nisip. Nu prea mai am exercițiu, a spus el și Mary a surâs. Când l-a sărutat din nou, și-a folosit limba, nu dinții. Era uluitor cât de repede învățau și unul și celălalt. Alice stătea întinsă în cortul ei, în vreme ce restul se minuna de cotletul la grătar, iar Irene le spunea o poveste cu stafii, care nu era deloc potrivită pentru copii de vârsta lui Danny și Charlie. Scriitoarea s-a cuibărit și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
potrivită pentru copii de vârsta lui Danny și Charlie. Scriitoarea s-a cuibărit și mai adânc în sacul de dormit, în vreme ce Ahmad și Naji discutau despre aparțiile înspăimântătoare ale jinn-ilor. Focul de tabără proiecta umbre fantomatice pe pereții din pânză. Alice a stat ascunsă până când toată lumea s-a culcat și peste tabără s-a așternut liniștea, până când și-a auzit numele. Nu fusese decât un murmur slab, acompaniat de un foșnet al tufișurilor din spatele cortului. Cineva s-a oprit chiar în fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
așternut liniștea, până când și-a auzit numele. Nu fusese decât un murmur slab, acompaniat de un foșnet al tufișurilor din spatele cortului. Cineva s-a oprit chiar în fața cortului, cu un braț ridicat, ca și când ar fi chemat-o. Nu, a spus Alice, dar vocea i-a crescut în intensitate, ca și când cuvântul respectiv era pus la îndoială. Femeia a realizat că, fără John, nu avea decât două posibilități: putea s-o ia razna sau putea să devină o persoană pe care soțul ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
crescut în intensitate, ca și când cuvântul respectiv era pus la îndoială. Femeia a realizat că, fără John, nu avea decât două posibilități: putea s-o ia razna sau putea să devină o persoană pe care soțul ei s-o vrea înapoi. Alice știa cum să construiască personaje; poate că ea însăși putea să devină unul. Genul de personaje despre care scrisese: caractere curajoase, caractere care luptau pentru cineva sau pentru altceva. Eroii de care fusese mândră. Alice a desfăcut fermoarul cortului. Afară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
ei s-o vrea înapoi. Alice știa cum să construiască personaje; poate că ea însăși putea să devină unul. Genul de personaje despre care scrisese: caractere curajoase, caractere care luptau pentru cineva sau pentru altceva. Eroii de care fusese mândră. Alice a desfăcut fermoarul cortului. Afară nu era nimeni; focul se stinsese. Doar jăratecul mai sclipea în vatră, deși aerul era plin de fum. Vântul își schimbase direcția. Atmosfera era animată de insectele panicate și de fulgii de cenușă. Singura lumină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
stinsese. Doar jăratecul mai sclipea în vatră, deși aerul era plin de fum. Vântul își schimbase direcția. Atmosfera era animată de insectele panicate și de fulgii de cenușă. Singura lumină venea din cortul lui Irene. Naji dormea cu fratele lui. Alice a traversat tabăra cu pași grăbiți și s-a lăsat pe vine. Irene ? a zis ea. Am auzit ceva. Tăcere. Apoi fermoarul s-a desfăcut. Irene a scos capul afară. Și ? Alice și-a privit mâinile. Manichiura franțuzească îi era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
cortul lui Irene. Naji dormea cu fratele lui. Alice a traversat tabăra cu pași grăbiți și s-a lăsat pe vine. Irene ? a zis ea. Am auzit ceva. Tăcere. Apoi fermoarul s-a desfăcut. Irene a scos capul afară. Și ? Alice și-a privit mâinile. Manichiura franțuzească îi era distrusă, vârfurile la început albe ale unghiilor erau acum murdare. Nu-i destul c-am pierdut totul ? a spus ea. Irene i-a zâmbit cu răutate. Nu. Irene - Chiar tu ai zis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
am pierdut totul ? a spus ea. Irene i-a zâmbit cu răutate. Nu. Irene - Chiar tu ai zis că noi două n-am fost niciodată prietene. Așa că de ce-ți pasă ce gândesc eu ? De ce contează asta așa de mult ? Alice a făcut un pas înapoi. Oare Irene chiar putea să fie așa de oarbă ? Chiar și prietenii de soi rău contează. Fie că ești o fată populară, fie că ești o proscrisă, soarta îți e aceeași: după o vreme, cine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
Fie că ești o fată populară, fie că ești o proscrisă, soarta îți e aceeași: după o vreme, cine o persoană nouă nu-ți mai caută compania cu asiduitate. Trebuie să te mulțumești cu oamenii pe care-i ai deja. Alice n-ar fi fost acolo dacă ar fi crezut altceva. N-ar fi scris cartea dacă ar fi avut alte povești de spus. Imaginația ei era la pământ. Alice scria ceea ce credea că oamenii vor să citească, ceea ce credea c-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
Trebuie să te mulțumești cu oamenii pe care-i ai deja. Alice n-ar fi fost acolo dacă ar fi crezut altceva. N-ar fi scris cartea dacă ar fi avut alte povești de spus. Imaginația ei era la pământ. Alice scria ceea ce credea că oamenii vor să citească, ceea ce credea c-avea să se vândă; de ani de zile nu mai scrisese pentru plăcerea ei. Du-te la culcare, i-a spus Irene și-a tras fermorul cortului. Te rog

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
credea că oamenii vor să citească, ceea ce credea c-avea să se vândă; de ani de zile nu mai scrisese pentru plăcerea ei. Du-te la culcare, i-a spus Irene și-a tras fermorul cortului. Te rog. Am auzit - Alice a prins iar un zgomot foșnit. Venise chiar din spatele ei. S-a întors, dar tabăra era pustie. Ultima bucată de lemn s-a prefăcut în scrum. Irene și-a stins lumina și-a refuzat să mai răspundă. Aproape de intrarea în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
prefăcut în scrum. Irene și-a stins lumina și-a refuzat să mai răspundă. Aproape de intrarea în cortului Jinei se vedea o încâlceală de păr roșu și blond, dar nimeni n-a mișcat. Cortul lui Mary nici nu fusese montat; Alice habar n-avea unde era Mary. Pe scriitoare au trecut-o fiorii. Ziua, ți se pare minunat să vezi o păsărică așezându-se pe-o ramură; noaptea, inima-ți explodează de frică. Conul de pin căzut ziua pe pământ, noaptea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]