1,761 matches
-
anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară
Prima bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335679_a_337008]
-
dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Forțele române erau reprezentate de Grupul Oituz (comandant general de brigadă Eremia Grigorescu), ocupând un dispozitiv de luptă centrat pe valea Oituzului, cu Divizia 15
Prima bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335679_a_337008]
-
anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară
Prima bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335655_a_336984]
-
dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Forțele române erau reprezentate de Divizia 11 Infanterie (comandant colonel Dumitru Cocorăscu), ocupând un dispozitiv de luptă centrat pe trecătorile Vâlcan și Surduc. Dispozitivul forțelor
Prima bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335655_a_336984]
-
anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară
A doua bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335716_a_337045]
-
dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Forțele române erau reprezentate de Grupul Oituz (comandant general de brigadă Eremia Grigorescu), ocupând un dispozitiv de luptă centrat pe valea Oituzului, fiind formate din
A doua bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335716_a_337045]
-
mai înainte sortite să se irosească numai în efecte mărunte.” Clădirea Hanu’ Berarilor Elena Lupescu datează din anul 1900, iar restaurantul își are are sălașul aici din anul 2011. Clădirea, amplasată într-o zonă centrală a Bucureștilor, este retras de la aliniament și oferă imaginea unei arhitecturi rezidențiale pitorești destul de atipică pentru cerințele urbanistice din momentul construcției. Clădirea se află pe poziția 1783 în lista monumentelor culturale publicată de Ministerul Culturii și Patromoniului Național în anul 2010 și are codul LMI = B-II-m-B-19483
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
de 16.000 de militari grupați în 15 batalioane de infanterie și 8 baterii de artilerie, a organizat trei grupuri de acoperire: Până la data de 2 septembrie 1916, grupurile de acoperire ale Divizie 14 Infanterie au deschis trecătorile omonime atingând aliniamentul: vârful Călimănel - Bilbor - imediat vest Borsec - confluența valea Putnei cu Putna Puturoasă. În același timp, a început deplasarea grosului forțelor diviziei din raionul de concentrare de pe valea Bistriței spre zona acțiunilor de luptă. Divizia 7 Infanterie (comandant - general de brigadă
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
un efectiv de 14.000 de militari grupați în 13 batalioane de infanterie și 7 baterii de artilerie, a organizat două grupuri de acoperire: La sfârșitul etapei, Divizia 7 Infanterie a reușit deschiderea trecătorilor ajungând cu grupurile de acoperire pe aliniamentul gara Ghimeș - pantele estice ale munților Nemira. Divizia 8 Infanterie (comandant - general de brigadă Ioan Pătrașcu), cu un efectiv de 11.000 de militari grupați în 10 batalioane de infanterie și 7 baterii de artilerie, a organizat un singur grup
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
cu executarea de acțiuni de cercetare ofensivă spre Miercurea Ciuc, cu Regimentul 7 Roșiori. Regimentele 11 Roșiori și 8 Vânători au primit misiunea de a traversa Munții Bodoc pentru a pătrunde în valea Oltului. Divizia a atins la 2 septembrie 1916 aliniamentul Bixad - Sfântu Gheorghe - Moacșa. Obiectivul principal al Armatei de Nord în această etapă l-a constituit ocuparea depresiunile din estul Transilvaniei. Ca urmare a dislocării pe frontul românesc de noi unități austro-ungare, raportul de forțe între forțele române și austro-ungare
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
1916. Divizia 14 Infanterie cu forțele principale a atacat prin trecătoarea Toplița - Deda, eliberând orașul Toplița la 7 septembrie și pătrunzând în depresiunea Giurgeului. Divizia și-a continuat înaintarea traversând versantul estic al Munților Giurgeu atingând la sfârșitul etapei pe aliniamentul Dealul Negri (sud-vest Vatra Dornei) - înălțimea Gropșoara (cota 1.684 m) - vârful Curmătura (cota 1.386 m). Divizia 8 Infanterie, după terminarea concentrării grosului forțelor, a intrat în dispozitivul de luptă al armatei între Diviziile 14 și 7 Infanterie, acționând
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
pătrunzând pe pantele estice ale Munților Harghita. În urma pierderilor suferite în aceste acțiuni militare, Brigada 15 Infanterie a fost retrasă de pe front și trecută în refacere în rezerva Armatei de Nord. La sfârșitul etapei, Divizia 8 Infanterie a ajuns pe aliniamentul pârâul Casva - Cașva - Ibănești - Praid. Divizia 7 infanterie după ce a atins cu o parte a forțelor malul stâng al Oltului, pe aliniamentul Sândominic- Mădăraș - Delnița, a ocupat orașul Miercurea Ciuc la 8 septembrie 1916, printr-o acțiune de dublă învăluire executată
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
și trecută în refacere în rezerva Armatei de Nord. La sfârșitul etapei, Divizia 8 Infanterie a ajuns pe aliniamentul pârâul Casva - Cașva - Ibănești - Praid. Divizia 7 infanterie după ce a atins cu o parte a forțelor malul stâng al Oltului, pe aliniamentul Sândominic- Mădăraș - Delnița, a ocupat orașul Miercurea Ciuc la 8 septembrie 1916, printr-o acțiune de dublă învăluire executată cu forțele Brigăzii 13 Infanterie din subordine și ale Brigăzii 15 Infanterie, din compunerea Diviziei 8 Infanterie. La sfârșitul etapei, Divizia 7
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
Delnița, a ocupat orașul Miercurea Ciuc la 8 septembrie 1916, printr-o acțiune de dublă învăluire executată cu forțele Brigăzii 13 Infanterie din subordine și ale Brigăzii 15 Infanterie, din compunerea Diviziei 8 Infanterie. La sfârșitul etapei, Divizia 7 Infanterie atinsese aliniamentul : Sândominic - 4 km vest Miercurea Ciuc - intrarea în trecătoarea Ciba-Vlăhița. Divizia 2 Cavalerie, a înlocuit parțial Brigda 15 Infanterie pe front, forțând Oltul și angajând lupte pe pantele Munților Harghita, atingând la sfârșitul etapei aliniamentul: muntele Cucului(1.558 m) - vârful
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
sfârșitul etapei, Divizia 7 Infanterie atinsese aliniamentul : Sândominic - 4 km vest Miercurea Ciuc - intrarea în trecătoarea Ciba-Vlăhița. Divizia 2 Cavalerie, a înlocuit parțial Brigda 15 Infanterie pe front, forțând Oltul și angajând lupte pe pantele Munților Harghita, atingând la sfârșitul etapei aliniamentul: muntele Cucului(1.558 m) - vârful Olișca Mare (1.374 m) - imediat vest Bixad. În scopul asigurării flancului drept al Armatei de Nord, a fost constituit, la 10 septembrie, "Detașamentul „Colonel Constantin Colori”", format din Regimentul 85 Infanterie și trei
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
de artilerie, cu misiunea de a interzice eventualele încercări de pătrundere a inamicului spre Bilbor și Broșteni. Din cauza evoluțiilor de pe frontul de sud, la 8 septembrie, Marele Cartier General a transmis Armatei de Nord ordinul să treacă la apărare pe aliniamentul atins. Au continuat însă să mai fie desfășurate o serie de acțiuni locale în vederea rectificării frontului, până la 10 septembrie. La această dată, Armata de Nord, își îndeplinise misiunea de a ieși cu forțele principale în Podișul Transilvaniei. La sfârșitul etapei
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
mai fie desfășurate o serie de acțiuni locale în vederea rectificării frontului, până la 10 septembrie. La această dată, Armata de Nord, își îndeplinise misiunea de a ieși cu forțele principale în Podișul Transilvaniei. La sfârșitul etapei, forțele Armatei de Nord ocupau aliniamentul: Toplița - vârful Bătrâna (1.634 m) - Bucin - muntele Cucului - imediat vest Bixad. Obiectivele principale ale operațiilor Armatei de Nord au fost realizarea și menținerea joncțiunii cu Armata 9 rusă la flancul drept, respectiv Armata 2 la flancul stâng, concomitent cu
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
Armata 9 rusă la flancul drept, respectiv Armata 2 la flancul stâng, concomitent cu continuarea înaintării forțelor din flancul stâng în vederea scurtării și rectificării frontului. Forțele inamice erau reprezentate de Divizia 61 austro‑ungară și Brigada 1 Husari (Landsturm), ocupând aliniamentul: vârful Pietrosul (2.100 m) - Lunca Bradului - 12 km est Praid - imediat est Vlăhița - Sânpaul (în valea Homorodul Mare). Divizia 14 Infanterie și-a reorganizat la 10 septembrie 1916 forțele în două grupuri "„Detașamentul Colonel Colori”" și "„Detașamentul Căliman”" cu
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
și "„Detașamentul Căliman”" cu misiunea asigurării flancului drept al armatei, interzicerii acțiunilor inamicului dinspre Bilbor și Toplița și izgonirea forțelor inamice de pe dealul Negri și vârful Pietrosul. Ca urmare a finalizării cu succes a acestor operații, forțele diviziei au atins aliniamentul: Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiu. Divizia 8 Infanterie a respins inamicul pe tot frontul, atingând la 19 septembrie aliniamentul Ibănești - imediat est Sovata - Praid. Divizia 7 Infanterie, a ocupat localitățile Vlăhița și Odorhei la 18 septembrie, realizând joncțiunea cu
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
inamice de pe dealul Negri și vârful Pietrosul. Ca urmare a finalizării cu succes a acestor operații, forțele diviziei au atins aliniamentul: Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiu. Divizia 8 Infanterie a respins inamicul pe tot frontul, atingând la 19 septembrie aliniamentul Ibănești - imediat est Sovata - Praid. Divizia 7 Infanterie, a ocupat localitățile Vlăhița și Odorhei la 18 septembrie, realizând joncțiunea cu forțele Armatei 2 în zona localității Merești. Divizia 2 Cavalerie s‑a regrupat în zona Miercurea Ciuc, Jigodin, Leliceni, în vederea asigurării
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
militare ale Armatei României în campania anului 1916. La sfârșitul operației ofensive cu o durată de circa o lună de zile (27 august - 1 octombrie) Armata de Nord și-a îndeplinit în totalitate misiunea primită prin planul de operații, atingând aliniamentul: Vatra Dornei - imediat est Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiu - imediat est Sovata - Praid - inclusiv orașul Odorhei. La 1 octombrie 1916 ofensiva Armatei de Nord este oprită definitiv, Marele Cartier General transmițând la 9 octombrie 1916 un nou ordin de
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
suspende înnaintarea și să înceapă retragerea. [...] Soldații Armatelor a II-a și de Nord române, victorioși cu brațul, erau înfrânți cu sufletul. Turtucaia și Sibiul dădeau roade"”. La 12 octombrie 1916 dispozitivul de luptă al armatei era practic stabilizat pe aliniamentul vechii frontiere de stat, cu Diviziile 14 și 7 Infanterie și 2 Cavalerie în primul eșalon și Divizia 8 Infanterie în rezerva armatei. Începând cu 12 octombrie 1916 au început să sosească de pe frontul din Dobrogea forțele Diviziei 15 Infanterie
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
disciplinat și eficient, atât pe timpul operației ofensive în Transilvania (27 august - 26 septembrie 1916), cât mai ales pe timpul retragerii pe linia frontierei de stat (septembrie-noiembrie 1916). Trebuie menționat că Armata de Nord a fost singura care a atins și menținut aliniamentul fixat prin planul de operații (Vatra Dornei - Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiului - Sovata - Praid - Odorhei), realizând o scurtare cu peste 120 de kilometri a lungimii frontului. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Armata de Nord avea următoarea ordine
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]
-
dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Corpul 1 Armată român ocupa un front de 55 de km la sud - sud-est de Sibiu, pe aliniamentul Racovița-Avrig-Săcădat-Cașolț-Gura Râului, cu flancurile sprijinite pe Munții
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]