3,481 matches
-
vestimentară a cadrelor didactice, a elevilor și personalului auxiliar, natura relațiilor dintre educatori și educați, modul de comunicare dintre aceștia, adică prin tot ceea ce numim cu o sintagmă puțin uzuală, ambientul școlar în ansamblul său. A pleda pentru importanța unei ambianțe educative funcționale, afective și estetice, înseamnă a susține o cauză de mult și definitiv câștigată. Problema care trebuie să devină un deziderat onorant și un țel permanent pentru conducerea oricărei instituții educative este optimizarea neîncetată a ambianței educaționale. Amintirile mă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru importanța unei ambianțe educative funcționale, afective și estetice, înseamnă a susține o cauză de mult și definitiv câștigată. Problema care trebuie să devină un deziderat onorant și un țel permanent pentru conducerea oricărei instituții educative este optimizarea neîncetată a ambianței educaționale. Amintirile mă poartă, pe aripile lor, în urmă cu câteva zeci de ani, pe când locuiam și munceam în orașul Bârlad. La o școală de 7 ani din cartierul Podeni, destul de aproape de centrul orașului situată cam la o sută de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pe când locuiam și munceam în orașul Bârlad. La o școală de 7 ani din cartierul Podeni, destul de aproape de centrul orașului situată cam la o sută de metri de Podul Pescăriei, am cunoscut, poate, cel mai grăitor exemplu de urât în ambianța școlară. Clădirea avea mari dificultăți cu paralelismul planurilor orizontale și cu verticalitatea pereților. Podelele aveau găuri umplute cu ciment, sobele de teracotă erau crăpate, ferestrele nu se mai închideau bine din cauza înclinării, aveau cercevelele putrede și se mențineau închise pentru că
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
atmosfera din școală își pune amprenta nu numai asupra randamentului muncii, dar și asupra sănătății cadrelor didactice. O atmosferă stresantă, grea, iritantă, obositoare duce nemijlocit la scăderea randamentului cadrelor didactice, la crearea unor stări astenice, anxioase. Iată de ce considerăm că ambianța favorabilă, atmosfera de colaborare în cadrul colectivului didactic este condiția determinantă pentru obținerea unor rezultate bune și foarte bune în școală, și nu este greu de argumentat. În școala în care căutările laborioase, creatoare sunt înlocuite cu invidii, discuții neprincipiale, insulte
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o însumare de caracteristici dominante și distinctive ale personalității elevilor și cadrelor didactice din școala normală, care se obiectivează în două planuri: a) în plan afectiv-spiritual, concretizat în eforturile reunite ale cadrelor didactice și ale elevilor de a crea o ambianță educativă favorabilă formării personalității viitorilor învățători și educatoare. În această atmosferă propice se realizează pregătirea, cu maximă responsabilitate a elevilor pentru viitoarea profesie, făurirea profilului moral intelectual al învățătorului - cetățean, profil în care la loc de frunte stau conștiința profesională
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
educație corespunzătoare, pe baza exemplului pe care li-l oferă, a bunului simț pedagogic și a învățămintelor dobândite în familiile din care provin. Familia trebuie să asigure copiilor, pe lângă condițiile materiale necesare creșterii și dezvoltării normale a acestora, și o ambianță afectivă, caracterizată prin calm, căldură sufletească, înțelegere și dragoste măsurată. O atmosferă familială în care domnește calmul, înțelegerea, respectul și încrederea reciprocă este benefică pentru creșterea și dezvoltarea fizică și psihică a copiilor. Părinții care se ceartă în prezența copiilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a) Lipsa de preocupare a familiei pentru cultivarea, de timpuriu, la copil a interesului pentru activitatea intelectuală, pentru munca școlară, după ce copilul a devenit școlar. Premisele pentru atitudinea pozitivă față de învățătură se formează începând din primii ani de viață prin ambianța în care trăiește copilul, prin preocupările intelectuale ale părinților și ale celorlalte persoane adulte din familie. De obicei, părinții care nu au preocupări intelectuale și nu se ocupă de pregătirea copilului pentru școală neglijează această îndatorire și după ce copilul a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
se citește și se discută cele citite, dacă se merge la cinema, teatru și se dau explicații copiilor în legătură cu acestea, dacă în casă pătrund cărți, reviste, ziare și sunt citite și comentate, dacă se realizează în viața de familie o ambianță intelectuală (culturală), aceasta reprezintă o importantă contribuție la formarea intereselor culturale la copil, la crearea premiselor pentru atitudinea pozitivă față de învățătură. Atmosfera din familie, ambianța afectivă în care trăiește copilul contribuie, de asemenea, la crearea acestor premise. O atmosferă calmă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
reviste, ziare și sunt citite și comentate, dacă se realizează în viața de familie o ambianță intelectuală (culturală), aceasta reprezintă o importantă contribuție la formarea intereselor culturale la copil, la crearea premiselor pentru atitudinea pozitivă față de învățătură. Atmosfera din familie, ambianța afectivă în care trăiește copilul contribuie, de asemenea, la crearea acestor premise. O atmosferă calmă, senină, caldă este stimulativă pentru activitatea copilului, în timp ce o ambianță încordată, apăsătoare, are un rol depresiv, inhibitor. O deosebită importanță pentru educarea atitudinii pozitive față de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
intereselor culturale la copil, la crearea premiselor pentru atitudinea pozitivă față de învățătură. Atmosfera din familie, ambianța afectivă în care trăiește copilul contribuie, de asemenea, la crearea acestor premise. O atmosferă calmă, senină, caldă este stimulativă pentru activitatea copilului, în timp ce o ambianță încordată, apăsătoare, are un rol depresiv, inhibitor. O deosebită importanță pentru educarea atitudinii pozitive față de muncă și față de învățătură o are locul pe care îl ocupă munca în familie. Tot atât de importante sunt relațiile dintre membrii familiei: dacă se bazează pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
modestie - să posede deci calitățile morale pe care urmăresc să le formeze copiilor. Nu-i înveți pe alții ceea ce vrei, nu-i înveți ceea ce știi, îi înveți ceea ce ești afirmă J. Games. Stilul de viață, atmosfera de muncă din familie, ambianța intelectuală creează premisele atitudinii pozitive față de muncă și ale atitudinii pozitive față de învățătură, când copilul devine școlar. O preocupare foarte timpurie a familie trebuie să fie apropierea copilului de carte, familiarizarea acestuia cu fapte, întâmplări și eroi din lumea cărților
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
făcută expresiv, nuanțat, colorat, astfel încât copilul să "vadă" și să "trăiască" aievea faptele și întâmplările, trezindu-i în același timp regretul că nu știe să citească, precum și dorința arzătoare de a învăța cât mai curând. Copiii crescuți într-o asemenea ambianță așteaptă cu nerăbdare să meargă la școală pentru a învăța să citească, fiind convinși de utilitatea și necesitatea însușirii tehnicii citirii și manifestă o atitudine pozitivă față de școală și față de învățătură. Unii copii, deși au frecventat învățământul preșcolar, deși doresc
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
PROPRIILOR COPII Afirmația de mai sus poate apare ca șocantă și inacceptabilă pentru marea majoritate a părinților care simt nevoia să-și iubească progeniturile (lucru absolut firesc), și care sunt gata de oricâte sacrificii pentru binele acestora. Dragostea părintească și ambianța familială favorabilă reprezintă coordonatele principale pentru construcția personalității viitorului adult. În unele familii, însă, se produc grave erori. Pentru a dobândi dragostea copiilor, pe care părinții o resimt ca o trebuință afectivă, aceștia (părinții) le oferă, în schimb, o tutelare
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care i-a format pe ei. Deși nu dispunem de date statistice complete, informațiile pe care le avem despre absolvenți ne-au condus la concluzia că sunt destul de rare cazurile de desfacere a căsătoriilor în rândul acestora. * Viața de internat, ambianța cultural-educativă din școală, activitățile de autogospodărire în cămin, cantină, școală, muncile de utilitate socială etc. îi pregătesc pe viitorii învățători pentru a duce o viață de familie ordonată, frumoasă. EDUCATORUL MIRAJUL PROFESIEI DE ÎNVĂȚĂTOR O componentă de bază a aptitudinii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nu este destul de uman, iar A Suares consideră politețea ca pe nimic mai util pentru a trăi între oameni. Alături de familie, care pune primele cărămizi la edificarea personalității, un rol important în formarea comportamentului politicos al copiilor revine școlii. Prin ambianța intelectual-morală și estetică ce trebuie să domnească în orice instituție de învățământ, prin orele de dirigenție, activități cultural-artistice și sportive, prin colaborarea permanentă cu părinții elevilor, școala poate contribui în mod substanțial la formarea unei conduite disciplinate și politicoase la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
voința și puterea să o facă. Am revenit la alma mater să ne întâlnim cu copilăria, să ne potolim setea la izvorul nesecat al amintirilor, să retrăim la alte cote de intensitate momente și întâmplări din viața de elevi, în ambianța mirifică a Șendriceniului drag. Nu ne-au împiedicat nici osteneala drumului, nici povara anilor, nici șubrezenia sănătății, nici puținătatea banilor. Cu inimile pline de bucuria revederii, cu ochii încețoșați de vârstă dar și de emoții, am dat ocol clădirii școlii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
utopie realizată. Pe de alta, ea se imaginează ca progres către utopia care cere mereu mai mult confort, mereu mai multe obiecte și distracții. Există în societatea de consum ceva mai mult decât creșterea rapidă a nivelului de trai mediu: ambianța stimulării dorinței, euforia publicitară, imaginea luxuriantă a vacanțelor, sexualizarea semnelor și a corpurilor. Iată un tip de societate care substituie seducția coerciției, hedonismul datoriei, risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a bunurilor industriale de folosință îndelungată, s-a format sub egida hegemonică a consumului statutar. Prelungind regimul cheltuielilor de paradă, faza II este în același timp cea care a ridicat hedonismul la rangul de finalitate legitimă de masă, a transformat ambianța sau stilul consumului înconjurându-l de un halo de frivolitate și de ludism, de juvenilitate și de erotism. Juke-box, flipper, pin-up, scooter, rock’n’roll, pick-up, tranzistor, televiziune, Club Méditerranée, fotoliu „Djinn” cu aspect zoomorf, design pop, jeans și minijup
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
produselor, numeroase mărci joacă astăzi cartea senzorialității și a afectivului, a „rădăcinilor” și a nostalgiei („retromarketing”). Alții pun accentul pe mituri sau pe ludism. Alții, în sfârșit, fac să vibreze coarda cetățenească, ecologică sau animalieră. Unele magazine solicită simțurile prin ambianța sonoră, prin difuzarea de arome sau prin puneri în scenă spectaculoase. Pretutindeni marketingul senzorial se străduiește să amelioreze calitățile sensibile, tactile și vizuale, sonore și olfactive ale produselor și ale spațiilor de vânzare. Senzitivul și emoționalul au devenit obiecte ale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mărcile în sânul unui univers hiperconcurențial, iar pe de altă parte, să promită o „aventură senzitivă și emoțională” hiperconsumatorului în căutare de senzații variate și de confort senzorial. Ceea ce numesc eu „consum emoțional” nu corespunde decât parțial acestor produse și ambianțe care mobilizează explicit cele cinci simțuri. El desemnează, cu mult dincolo de efectele unei tendințe de marketing, forma generală luată de consum când ceea ce este esențial se joacă între sine și sine. În sensul cel mai profund, consumul emoțional apare ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
amenajate, concursurile de orientare turistică, labirinturile vegetale, parcurile de distracție sunt tot atâtea dispozitive constitutive ale industriei experienței. Orașele istorice devin cetăți tematice care se străduiesc să răspundă nevoilor de „autenticitate” ale turiștilor dornici de excursii în ținuturi îndepărtate, de ambianță și de exotisme folclorice. În anumite parcuri tematice sunt reconstituite virtual sau material orașe antice, rezervații pentru pieile roșii, animale dispărute, momente din istoria națională. Altele recreează indoor climate, păduri tropicale, viscol, medii maritime; altele, în sfârșit, simulează erupții vulcanice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vis cu ochii deschiși și de stimulare permanentă a dorințelor. Acest fapt continuă să se desfășoare și în prezent. A venit ceasul teatralizării punctelor de vânzare, al animării sub diverse forme, al „marketingului experiențial” ce are ca scop crearea unei ambianțe de convivialitate și de dorințe, introducerea plăcerii în frecventarea locurilor de vânzare. În timp ce experții anglo-saxoni vorbesc de fun shopping, centrele comerciale și magazinele care aparțin tendințelor noi își propun să pigmenteze cu „magie” gesturile și locurile de unde se cumpără 11
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
principiilor fun shopping. Fapt prin care ele reînnoadă cu tradiția demersului „feeric” al marilor magazine. Sub impulsul marketingului experiențial, logica-modă (seducție, animație, fantezie, decorație, ludism) a pus stăpânire pe spațiile de vânzare și le-a transformat în locuri atrăgătoare, în „ambianțe” emoționale și estetice. În ciclul III de consum, strategia prețurilor „de nimic” nu mai corespunde așteptărilor diferitelor segmente ale clientelei: este vorba de a transforma magazinele în „spații ale vieții” apte să stimuleze cumpărăturile festive. După amenajarea minimalistă și hiperfuncțională
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
transforma magazinele în „spații ale vieții” apte să stimuleze cumpărăturile festive. După amenajarea minimalistă și hiperfuncțională a „uzinelor de vândut”, a venit timpul retailtainment-ului, al „hiperamenajării”, al punerii în scenă a conceptelor și a produselor prin mijlocirea ecranelor video, a ambianței muzicale, a calităților senzoriale și decorative. Așadar, la rândul său, spațiul comercial este restructurat de forma-modă și de strategiile cu finalitate emoțională. Goana după înnoiretc "Goana după înnoire" Tendința spre personalizarea produselor și a serviciilor se manifestă într-o economie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nouă strategie de seducție, care nu se mai bazează pe punerea în scenă feerică a produselor și a locului vânzării, ci pe autonomia consumatorului. În faza II, seducția nu se limitează la mitul euforic al consumului, la spectacolul belșugului, la ambianța de risipă festivă și de solicitudine care înconjoară mărfurile 10, ea ține și de dispozitivele care, eliminând diversele constrângeri comerciale, au deschis spațiul independenței și al mobilității individuale. Prin autoservire, marea desfacere a făcut posibile practici și un imaginar de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]