2,447 matches
-
cele patru etape de procesare. În multe sisteme de viziune computerizată, simple liniarizări temporale și/sau spațiale au fost folosite în primele faze ale procesării pentru a reduce zgomotul camerei. Liniarizarea poate fi de asemenea utilizată pentru a elimina zgomotul ambiental tranzitoriu cum ar fi ploaia sau ninsoarea înregistrate de camerele de vedere exterioare. Pentru sistemele în timp real, mărimea cadrelor și rata de reducere a cadrelor sunt utilizate în mod obișnuit pentru reducerea ratei de procesare a datelor. În cazul
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială 9. OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ, , Florin Sava Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială 9. OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ, , Florin Sava Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: Să explicați diferențele dintre abordarea sistemică
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: Să explicați diferențele dintre abordarea sistemică și cea tradițională. Să înțelegeți relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau solidă; Factori biologici microorganisme; Factori psihosociali relații interpersonale; particularități temperamentale; aspirații; stil de conducere, etc. 8.4.1. MICROCLIMATUL Microclimatul constituie o grupă a factorilor fizici din încăperile și zonele de lucru, din care fac parte (Roșca, 1997): temperatura ambientală - radiațiile suprafețelor înconjurătoare, determinate mai ales de natura proceselor tehnologice și temperatura aerului; umiditatea - prin vapori de apă, aburi, aerisirea; mișcarea aerului - datorată circulației diferitelor volume de aer cauzată de încălzirea inegală. radiații calorice - unde electromagnetice de propagare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
natura proceselor tehnologice și temperatura aerului; umiditatea - prin vapori de apă, aburi, aerisirea; mișcarea aerului - datorată circulației diferitelor volume de aer cauzată de încălzirea inegală. radiații calorice - unde electromagnetice de propagare a unor particule (cuante); 8.4.1.1.TEMPERATURA AMBIENTALĂ Temperatura este un factor al ambianței, cu efecte asupra stării de sănătate, efortului și rezultatelor muncii executanților. Devenim conștienți de temperatura mediului în momentul când avem senzația de frig sau cald, care se declanșează datorită dezechilibrului dintre condițiile termice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sănătate, efortului și rezultatelor muncii executanților. Devenim conștienți de temperatura mediului în momentul când avem senzația de frig sau cald, care se declanșează datorită dezechilibrului dintre condițiile termice ale mediului și cele ale corpului nostru (McCormick, Ilgen, 1995). În funcție de temperatura ambientală omul, prin intermediul analizatorului cutanat, dezvoltă senzația de cald (provocată de acțiunea obiectelor cu o temperatură mai ridicată decât temperatura pielii: 32-330C - valoarea zero fiziologic) sau senzația de rece (cauzată de acțiunea asupra receptorilor din piele a obiectelor cu o temperatură
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
temperatura obiectelor și uneltelor cu care se lucrează. Diferențe mari (temperatura obiectului de peste 43 oC sau sub 0 oC) între temperatura corpului și cea a sculelor pot produce senzația de durere sau chiar distruge țesuturi. 8.4.1.2. Umiditatea ambientală Cantitatea de vapori de apă din atmosferă (picături de apă sau cristale de gheață), exprimată procentual prin raportul între cantitatea de vapori în aer la un moment dat și maximum posibil (când aerul este complet saturat). Confortul organic în intervalul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cantităților crescute de gaze din sângele și țesuturile organismului. 8.4.3. Zgomotul Deși suntem în permanență înconjurați de sunete, atât la locul de muncă cât și în oricare alt loc, în majoritatea cazurilor ne putem desfășura activitatea ignorând „zgomotul ambiental”. Dar odată cu creșterea nivelului (intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambianței de viață și muncă, permanent, nedorit, care influențează negativ nivelul de performare profesională, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozității sau a scăderii cantitative și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop Sistem Sistemul om-mașină-mediu Situație de echitate Situație de inechitate Tactici de restabilire a echității Tehnologie Temperatură ambientală Teoria așteptărilor Teoria nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale de conținut Teorii motivaționale procesuale Transmitere informație Trebuințe Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Sistemul om-mașină-mediu Situație de echitate Situație de inechitate Tactici de restabilire a echității Tehnologie Temperatură ambientală Teoria așteptărilor Teoria nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale de conținut Teorii motivaționale procesuale Transmitere informație Trebuințe Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de echitate Situație de inechitate Tactici de restabilire a echității Tehnologie Temperatură ambientală Teoria așteptărilor Teoria nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale de conținut Teorii motivaționale procesuale Transmitere informație Trebuințe Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
exercitarea atribuțiilor profesionale care la mulți indivizi, devin o sursă de satisfacție intrinsecă, în afara scopurilor asigurării mijloacelor de existență. Activitățile extraprofesionale (“hobby-uri”) sunt suprimate cel puțin pe o durată limitată, dacă nu pe toată viața. 2. Schimbările de ordin ambiental și relațional Pentru bolnavii internați sau reținuți la domiciliu are loc o schimbare importantă de decor, înlocuirea acestor “repere intime” cu atmosferă severă, gravă a spitalului, cu lumea lui de oameni în halate albe. Schimbările de ordin relațional vizează: a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de la cel tradițional, bazat pe vânătoare, pescuit, culesul produselor vegetale necultivate, la un stil de viață modern. Principalele modificări sunt reprezentate de sedentarism, modificarea alimentației cu adoptarea unei diete „de tip vestic”, ambele contribuind la creșterea frecventei obezității, schimbarea mediului ambiental de la cel de tip rural la cel de tip urban. Schimbarea rapidă a stilului de viață a fost asociată cu creșterea dramatică a prevalenței diabetului insulinoindependent. Un exemplu ilustrativ este cel al Micronezienilor din insula Nauru, situată în zona centrală
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
Economia creativității” (Adina Cristina Tulbure), „Efectul utilizării strategiilor creative asupra personalității copiilor” (Florentina Zegrean), „Omul virtual provoacă filosofia” (Mihail Năzdrăvan) etc. Dintre lucrările prezentate în cadrul secțiunii „Management” reținem: „Managementul unei cariere de succes” (Larisa Iepuraș), „Management internațional” (Alexandra Eugenia Dinu), „Ambiental communication. Eco-management instruments” (Marilena Mironiuc), „Creativitate managerială la Casa Corpului Didactic” (Diana Melnic, Florica Paragină), „Decizii de proiectare și decizii de corecție a planului de acțiune” (Tudor Borcea), „Ergonomia educației” (Ovidiu Viorel Rîndașu). Catedra de psihologie a Facultății de Psihologie
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mențină clientela formată. Din acest punct de vedere, marketingul financiar-bancar a căpătat o nouă dimensiune, respectiv aceea de „a fi pe plac clienților”, băncile devenind mai prietenoase, și-au scos grilajele inutile, s-au redecorat și au creat un cadru ambiental plăcut, iar personalul de la ghișee „a Învățat să zâmbească și să fie amabil cu clienții”. De altfel, această caracteristică se menține la standarde ridicate, și În prezent, arhitectura bancară, ambientul interior, amabilitatea și bunul simț al lucrătorilor bancari, făcând parte
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
pregătirea și motivația personalului; • factori sociali, economici și juridici; • factori tehnologici, respectiv nivelul dotărilor și tehnologiilor utilizate de instituția financiar-monetară. Asigurarea unor servicii financiar-monetare de calitate presupune o coeziune pozitivă a tuturor factorilor de influență, În sensul creării unui cadru ambiental adecvat la nivelul instituției, pentru oferirea unor produse și servicii de calitate, personalizate. Marketingul aplicat creșterii sau diminuării variabilității unor servicii financiar-monetare este diferit, În funcție de domeniul și specializarea financiar monetară a instituției (bănci comerciale, societăți de asigurări etc.). 5) Perisabilitatea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
furnizate de instituțiile financiar monetare, atunci când există diferențe nefavorabile semnificative Între produsele și serviciile promise și cele efectiv livrate; • riscurile tehnice și de management, care includ toate celelalte categorii de riscuri prezentate, respectiv: riscul de organizare, de pană, riscul mediului ambiental, riscul de credit, riscul lichidității, dobânzii, riscul de piață, riscul valutar, riscul de solvabilitate, riscurile operaționale etc. 8) Încadrarea În politicele financiar-monetare ale statului - reprezintă acea caracteristică prin care instituțiile financiar-monetare, respectiv produsele și serviciile furnizate, trebuie să se Încadreze
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
păstrată în Apografo Ricci, Bibliotecă Nazionale Centrale di Firenze, Ms. Palatino, E.B.15.10, c. 151v: "Die x D oct.bris 1513. Nicc:lo Machiavelli. În Firenze." [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea a Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 2 Arhiva Borromeo din Isola Bella, Acquisizioni diverse, "F", Firenze, scrisoarea de la Dieci di Balìa către Francesco Vettori ăla Romă, 12 noiembrie 1513, recto. Scrisă de Luca Fabiani [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Principelui Borromeo-Arese]. Figură 3 Verso
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
N. Mich(e)l.", pe una dintre scrisorile trimisă de Dieci di Balìa către Francesco Vettori, 7 February 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 48r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 6 Semnătură pentru Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balia către Francesco Vettori, 8 Februarie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 51r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balia către Francesco Vettori, 8 Februarie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 51r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Figură 7 Semnătura lui Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balìa către Francesco Vettori, 11 Martie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 80r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Niccolò Michelozzi, realizată de Luca Fabiani, într-o scrisoare a Dieci di Balìa către Francesco Vettori, 11 Martie 1513/4, în ASF, Acquisti e doni, 353, c. 80r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Bibliografie Alerstam, Thomas, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Arrighi, Vanna; F. Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a produselor de uz gospodăresc, utilități, facilități gospodărești, Îmbrăcăminte, produse alimentare etc., toate pe bază de componente chimice. A condus În schimb la apariția unor serioase probleme de poluare și modificări de ecosistem, atât În ceea ce privește ecosistemul individual, cât și ecosistemul ambiental În care omul viețuiește, pentru că printre altele produsele chimice au o perioadă de remanență În mediu extrem de lungă. 3. posibilitățile tehnice ale medicinii de urgență În materie de resuscitare, protezare respiratorie, suport vital bazal, avansat și prelungit, fac ca limitele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sisteme, transferuri de energie și mai ales ca ecosistem. Pentru primul aspect Întrebarea care se pune este: până unde poate merge omul cu știința lui Împotriva unui segment de viață reprezentat de bacterii și virusuri În ideea obținerii unei sterilități ambientale convenabile? Pentru că acțiunea bactericidă a antibioticelor și antisepticelor este nediscriminatorie, afectează prin urmare În egală măsură și flora saprofită și comensuală absolut necesară supraviețuirii organismului uman. Groaza artificial indusă de massmedia și reclama comercială pentru produsele chimice active Împotriva bacteriilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]