2,199 matches
-
președintele îl deține în poveste. William Lewis confirmă că forma narativă a dobândit suficient teren în retorica lui Reagan încât, în cele din urmă, să devină acceptată, cu rolul președintelui în poveste cu tot. Cri-ticul ilustrează acest efect printr-o anecdotă proprie, povestind cum, în timpul primei campanii electorale a președintelui american, în 1984, consilierii săi l-au informat mult sub nivelul pregătirii personajului pe care Reagan l-a jucat în propria poveste. Astfel, în cea de a doua campanie electorală, consilierii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
vreun capitol din Amintiri din copilărie... cum începea să citească toți erau captivați de farmecul povestirilor sale așa încât o seară în care se producea Creangă era o adevărată serbare pentru noi... Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Creangă era o adevărată serbare pentru noi... Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face o comunicare de ordin politic. După începerea ședinței, mătăluță, care știai că la Junimea „anecdota primează”, ai cerut voie să spui „Ce-a pățit popa de la Neamț, în noaptea Sfântului Toma”. Atât i-a trebuit lui Pogor, că a și sărit să ceară liniște... Atunci, dumneata ai început: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
sănătatea nu te dădea afară din casă; dar matale te făceai că nu bagi de seamă. În Convorbiri literare apăreau mereu alte scrieri izvorâte din prea plinul inimii dumitale, iar la Junimea erai de neînlocuit când era vorba de vreo anecdotă mai ca lumea. Ultima „jucărie” descoperită de junimiști erau Amintirile din copilărie ale dumitale, scrise cum nici nu visau ei. Drept să-ți spun - și am s-o fac, pentru că nu mă feresc de matale - de când am căutat eu sămânță
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
chef și puține parale, în Otelul Binder oarele 6 sara al 22 lea praznic tradițional. Mâncarea va fi fudulie, ear băutura temelie. P.S. Spiritul nu este de rigoare”. Amu stau și mă întreb dacă tot așa ai ținut-o cu anecdotele de cu seara până spre ziuă, ca în tinerețe. De bună seamă că da, pentru că altfel Titu Maiorescu nu ar fi notat în însemnările lui zilnice: „al 22-lea banchet al Junimii, foarte cu haz, foarte mul ți... ” În iunie
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
o vede că e mai scurtă ți-o trage până s-o lungi”. Apoi, în mijlocul unor fețe atât de subțiri, cu studii înalte prin cele străinătăți, nu te simțeai prea în largul matale, dar îți amăgeai clipele de năduf cu anecdotele pe care le spuneai cu mare meșteșug, așa ca în șezătarile de la Humulești. Câtă dragoste și respect ai revărsat asupra mentorului dumitale, Titu Maiorescu - e drept că și aveai de ce - dar, când boala te încerca din ce în ce mai tare și doreai să
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
calde spune și intransigentul G.Panu „Vorbea frumos. Înzestrat cu o vie inteligență, țăranul Creangă nu-și pierduse prin modestele studii de seminar ce făcuse, limbagiul viu, colorat și plin de imagine, popular. Acest fond hrănit la fiecare pas cu anecdote, amintiri, învățăminte din bătrâni, făcea din Creangă un orator de tribună adevărat, original și foarte gustat... ” Să vezi dumneata ce frumos vorbește și sobrul Slavici: „Om de o inteligență cu desăvârșire superioară, el îi judeca, ce-i drept, pe alții
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
aluna? Mă duc la guvernare cu PSD sau mă duc la guvernare cu PDL? Cine îți oferă mai mult, cine îmi dă mai mult? Unii vor zice: vrem cu PDL; alții vor zice: vrem cu PSD. Până la urmă, cum spune anecdota, șoarecele s-a prins în capcană. Asta înseamnă că, într-un „partid-balama“, vrând-nevrând, se creează o falie, tot timpul există o falie: unii vor într-o parte, alții vor în cealaltă parte. Și va trebui să vedem ce se va
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
mea reprezenta o jumate din corpul unei artiste. Urma acum să- mi caut doamna care avea restul fotografiei, pe care a luat-o din al doilea coș, pentru doamne. Scena e amuzantă și durează 15-20 de minute. A urmat masa, anecdote, cântece, dansuri. După masă, în zgomotul care era acolo, vine o doamnă îmi vorbește ceva din care am reținut cuvântul coffey (cafea). Crezând că vrea să-mi ofere o cafea, am refuzat-o politicos, spunându-i că nu doresc așa ceva
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
te-am putut aduce aici, să te fac să înțelegi ce înseamnă Parisul". Amintea, de asemenea, că prietenul ei o chestionase despre opinia francezilor privitoare la Wilhelm al II-lea, la care ea răspunsese că nu auzise nimic, cu excepția unei anecdote, "gluma zilei", în legătură cu un bust al lui Leonardo da Vinci oferit împăratului Germaniei de un conațional 62. În Fragment de scrisoare..., rememorând vizita la palatul prințului moștenitor al Germaniei (15 iunie 1909), reședința străbunicului său, împăratul Wilhelm I, Martha Bibescu
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Anul trecut, un slav l-a împușcat pe stradă, în Fiume. Îl cunoaște și îl apreciază pe unchiul tău, prințul Henry. I-am spus că semeni mult cu el. Generalul de Gallifet 50 tocmai a murit. Îți voi povesti câteva anecdote amuzante despre el. A fost un prieten foarte apropiat de-al tatălui și soacrei mele. Am primit o scrisoare plăcută de la prințesa imperială. Sunt încântată de ea. Modul în care scrie scrisori în franceză este încântător și nu pare să
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
nu mă gândesc cât de mult le-ar plăcea oamenilor de aici faptul că nu ești deloc afectat și fermecătoarea simplitate a purtării tale. Mă întrebi ce părere au cei de aici despre împărat. Nu am auzit nimic, cu excepția unei anecdote, gluma zilei, în legătură cu bustul lui Leonardo da Vinci 79 achiziționat de Bode și oferit împăratului. I se atribuie vorba: Veni, vidi, vinci. Aseară am fost la teatru cu vărul nostru, ducele de Guiche 80. Am fost să vedem Revista Capucines
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
într-un interviu, mărturisirea că a avansat într-o direcție "târâș-gropiș", și că într-o anumită după amiază de iarnă a copilăriei sale, plimbându-se prin Cișmigiu "tremura de ger". Apoi a devenit gânditoare și mi-a povestit ea însăși anecdota cu americanca superbă, cu țigaret și unghii lungi care, fericită să primească niște compatrioți tot după o jumătate de secol de absență și să le vorbească în limba maternă, și-a făcut intrarea în somptuosul salon unde-i primea, întrebând
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu e deloc agreabilă și confortabilă la citit. Însăși Editura Vremea, care a tradus biografia respectivă și ar fi trebuit să fie doar mândră de achiziție și de propriul efort, a simțit nevoia unui cuvânt înainte de delimitare, "ca în celebra anecdotă cu membrul de partid reticent în a lua cuvântul" și care somat să aibă și el o opinie mărturisește că "are una, dar că nu e deloc de acord cu ea". Nu este o critică la adresa editurii Vremea, ce spun
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
același timp, aproape nu există jurnal tipărit sau vorbit din care cuvîntul "umor" să absenteze; el desemnează, de obicei, înclinarea de a rîde de slăbiciuni și gafe, de a lansa calambururi și vorbe de duh, de a inventa sau colporta anecdote, cu adresă mai mult sau mai puțin străvezie. Atunci cînd nu șarjează, "umoristul" în cauză este, evident, mesagerul unui mic humor. Dacă depășește totuși un prag și întîmpină cusururile sezisate ca pe niște vicii, dacă glumele sale se preschimbă în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vinul"); fie pentru că sfinții ocrotitori ai viticultorilor, îndurând mucenicia, și-au vărsat sângele pentru credința lor și au reînnoit astfel jertfa lui Iisus Hristos pe care credincioșii o perpetuează prin vin. Pentru creștini, vinul mucenicilor este izvor de viață spirituală. Anecdotele despre viețile sfinților ocrotitori dau uneori credibilitate acestora când sunt prezentate oamenilor: sfântul Vernier era viticultor și fiu de viticultor; sfântul Urban a protejat vinul de jefuitori și a salvat via cu rugăciunile sale; măgărușul sfântului Martin ar fi inventat
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un curs intitulat "Naționalism și comunism în Europa de Est", oferit de George Schopflin la London School of Economics. Cursul lui George a fost o revelație. De la istorie empirică am fost catapultat într-o lume a teoriei și științei politice iluminate de anecdotele despre viața din Europa de Est pe care George le relata. Curând am inventat un plan pentru a petrece o bună parte din vară vizitând Europa de Est. Când i-am spus lui George că plănuiam să-mi conduc mașina, un Volkswagen Polo, până în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fantasticului. Obiceiul preferat al românului de a bârfi cu vecinul creează paradoxuri. Dan Lungu a lăsat personajele sale să fabuleze vehement, să mintă grosolan și să înjure, însă nu într-un mod deocheat. Acestea au fost aranjate în principiu după «anecdotele» spuse, care sunt, se pare, un rezultat al școlii comuniste. Întâmplările romanului sunt privite cu o oarecare amărăciune. Este o carte plină de cheful de a fabula; un drum al românilor între trecut și viitor, prezentat tot așa glumet precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
carp sau Cruceanu. Al. Gh. Doinaru, născut în 1882, la Tescani, are deja un frumos bagaj literar. Iuliu Dragomirescu cântă înflăcărat patria. Pe un cu totul alt ton, rar aici, P. Dulfu, poet satiric, amestecă în lecții de estetică hazul anecdotelor sale și al aventurilor eroului popular Păcală. Duțescu-Duțu preamărește frumusețea și iubirea pentru țara sa în Crâng și luncă. Să mai semnalăm poeziile Elenei Farago, Hildebrand Frollo, Gane (Păcate mărturisite, Spice) și Al. Gherghel. Și iată-l pe Goga. Octavian
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un viu sentiment al suferinței umane, tradiția și compasiunea lui Eminescu. Radu Rosetti, născut în 1874, știe, asemeni congenerilor săi, să pună malițiozitate în epigrame și sentiment în lirism. Cultivă abundent poezia (Foi de toamnă, Din inimă, Fără iubire), proza (Anecdote militare), povestirile de călătorie și teatrul (Păcate, Steaua* etc.). După G. Rotică, i-aș numi pe Iuliu C. Săvescu, care a murit sărac și a dus o viață tulbure; V. Scânteie, Th. Șerbănescu, emoționant și armonios, I.M. Soricu, transilvănean, bun
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lor apriorice; pentru albi în schimb, este un experiment - „a te transforma în celălalt“ -, care poate fi întrerupt oricând, fără consecințe pe plan social. Malcolm X, carismaticul lider al Nation of Islam, a relatat într-unul din discursurile sale următoarea anecdotă, ce clarifică diferența fundamentală dintre negri și albi: „Unul dintre prietenii mei, cu pielea foarte închisă la culoare, și-a înfășurat un turban în jurul capului și s-a dus într-un restaurant din Atlanta, înainte ca cei de acolo să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
meschinărie Începe domnul Paul Johnson prin a spune, în prefața volumului Creatorii (pe care-l avem în discuție astăzi), că a fost acuzat de o anumită mefiență privind sărmanii intelectuali din cartea cu același titlu. Nu-i bai... doar sunt anecdote culese din biografii celebre. Ceea ce face Johnson nu e altceva decât să aducă în discuție anumite lucruri necunoscute publicului larg, sau chiar trecute cu vederea: temperamentul lui Marx, bubele aceluiași domn, alcoolismul lui Hemingway, sexualitatea ciudată (mai poți spune așa ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de către cititorul cărții nu va putea fi găsit. Lipsește ficțiunea verosimilă care să destindă narațiunea până acolo unde destinele eroilor să ajungă a exista independent de scopurile vizibile ale autorului. Iulian Ciocan are un bun ochi pentru detaliul semnificativ, pentru anecdota sugestivă; de asemenea, trebuie notate onomastica ingenioasă, ironia pince sans rire, subminarea tragicului prin grotesc și invers. Însă lipsesc scenele care să dea un conținut personajelor, altul decât acela al rolurilor de comedie pe care trebuie să le joace pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
avea două minți, una care emite și alta care analizează și decide dacă ideile cețo bântuie pe cealaltă sunt deștepte sau cenușii, lipsite de un înțeles major. Una seamănă, iar alta culege.“ Mereu de veghe la granița dintre dramă și anecdotă, Tudor Octavian este un „romantic ironic“, așa cum îl numește Nicolae Manolescu. Povestirile sale sunt pline de indivizi obișnuiți, chiar mediocri, pe care autorul îi transpune întrțo adevărată comedie umană, îmbibată de sarcasm, de grotesc, de cinism și uneori de absurd
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]