8,708 matches
-
estul continentului. Este primul nostru cărturar care scrie două cărți despre români și originea lor, într-o limbă străină (polona). Cu excepția acestor două lucrări, partea majoră a operei lui C. e scrisă în limba română. Modelul uman și cultural-politic al Antichității romane e adesea invocat în opera lui, iar latinitatea e trăită ca stare de spirit. În cronologia scrierilor sale, cea dintâi e Viiața lumii (1673), o poemă meditativă, rămasă în manuscris până în 1866, când a fost publicată de B.P. Hasdeu
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
inițiere a cititorului asupra a ceea ce e poezia (cu exemple de epopei și imnuri sacre), ce sunt regulile prozodice (rima, măsura), tema (soarta și primejdiile care pândesc existența), arta lecturii etc. În text se recunosc deopotrivă urmele lecturilor din clasicii Antichității (Horațiu, Ovidiu), din Biblie (Eclesiastul, Apocalipsa) și urme din folclorul autohton. De la motto („Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte”) până la ultimul vers („Ceriul de gândurile noastre bate jocurie”), compunerea în versuri, menită să demonstreze valențele poetice ale limbii române, e
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
turismului Deși o parte a autorilor consideră turismul ca fiind un fenomen apărut în secolul XX, există Și autori care consideră că primele forme de turism au fost practicate de romani Și greci, care călătoreau spre evenimente sportive organizate în antichitate (Lickorish, Jenkins, 1997: 10). Din punct de vedere istoric<footnote Există autori (Sharpley, 2006: 14-15) care împart istoria turismului în trei etape: I) 1600-1800 (apariția Și apoi decăderea Grand Tour-ului, apariția băilor termale Și a turismului de sănătate); II
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Preutești, Belcești, Dolhasca, Siret, Volovăț, Sârca ș.a. Plănuia o lucrare fundamentală pentru istoria țării, inspirată de Corpus Inscriptionum Latinarum al lui Th. Mommsen. S-a numărat printre fondatorii Societății Științifice și Literare din Iași. A publicat două lucrări de arheologie, Antichitățile de la Cucuteni (1885) și Epitaful aflat la Bunești (1888). În manuscris i-a rămas o lucrare despre Inscripțiile și notele adunate din mănăstirile Moldovei și Bucovinei. Îl interesau istoria pământului, evoluția speciilor, originea omului. Împreună cu Ed. Gruber a făcut experiențe
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
Provine dintr-o familie de mici meseriași de origine aromână. Student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, discipol al lui V. Pârvan, B. a studiat apoi la Berlin. A venit în contact cu vestiți cercetători ai Antichității, ca Ulrich von Willamowitz-Moellendorff și Eduard Norden. La intrarea României în primul război mondial, se refugiază în Danemarca. În 1919, este numit agregat stagiar pentru limba și literatura greacă la Facultatea de Litere din Cluj. Treizeci de ani (1919-1951) va
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
se reconstituie în permanență prin rememorare. SCRIERI: Condiția romanului, Cluj, 1971; Căile eseului, Timișoara, 1976; Proust, azi, Timișoara, 1979; Echinox de toamnă, Timișoara, 1981; Pomul cunoașterii, Timișoara, 1983; Calea amintirilor, Timișoara, 1986; Compediu de literatură universală și comparată, vol. I.: Antichitatea și Evul Mediu, Timișoara, 1997, vol. II.: Renașterea și barocul, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Traian Liviu Birăescu, „Căile eseului”, O, 1977, 1; Ion Istrate, „Căile eseului”, ST, 1977, 2; Sorin Titel, Proust - contemporanul nostru, RL, 1979, 29; Brândușa
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
O povestitoare din Hațeg (1967). Admițându-i vechimea de necontestat, care îl așază, ca origine, în timpuri foarte îndepărtate, cercetătorii se întrec în a aduce dovezi ale consemnării în scris a unor teme și structuri narative de b. încă din Antichitate și în a le depista sursele. Tentația aflării originilor a orientat cercetarea, în acord cu direcțiile științifice dominante în epocă, către miturile arhaice clasice sau indo-europene (teoria mitologică) sau către textele scrise ale vechilor indieni, de unde, pe diferite căi, ar
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de a fi luate în considerație și din toate se poate întrupa o imagine mai completă a b. ca întreg. Căci este sigur că b. popular tradițional se află în imediata proximitate a mitului primitiv (diferit de miturile clasice ale Antichității greco-latine), pe care îl continuă, dar de care se și desparte, se diferențiază din punct de vedere funcțional. Mitul are un pronunțat caracter ritual, situându-se pe planul sacrului, spre deosebire de b., care este o povestire nerituală, situată pe planul profanului
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
BIBLIOTECĂ, O colecție de cărți, organizată după criterii precise, poate defini o b. Criterii precise în organizare se întâlnesc și la b. din Antichitate; cu cât acestea sunt mai bogate, cu atât exigența în precizie este mai mare. S-ar putea spune că b. s-au născut odată cu nevoia de cunoaștere a omului. Antichitatea a dezvăluit, în urma săpăturilor arheologice și a relatărilor istoricilor vechi
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
Criterii precise în organizare se întâlnesc și la b. din Antichitate; cu cât acestea sunt mai bogate, cu atât exigența în precizie este mai mare. S-ar putea spune că b. s-au născut odată cu nevoia de cunoaștere a omului. Antichitatea a dezvăluit, în urma săpăturilor arheologice și a relatărilor istoricilor vechi, prezența unor mari b., a căror vechime coboară adesea până în mileniul al III-lea î.Hr. Diodor din Sicilia vorbește de existența unei b. la Memphis, precum și a unor arhive (și
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
întrebat ce să facă cu b., i-a răspuns prin dilema rămasă celebră: dacă ea cuprinde scrieri conforme Coranului, poate fi distrusă, întrucât există Coranul; dacă nu, cu atât mai mult nu-și are rostul. A doua mare b. din Antichitate, rivală la un moment dat cu aceea din Alexandria, a fost b. din Pergam, oraș din vestul Asiei Mici, nu departe de Troia. Așezată în apropierea templului lui Esculap, ea cuprindea 200 000 de rulouri, din papirus și pergament, căci
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
Book, New York, 2000, p. 324. footnote> În epoca internetului, a telefoanelor mobile, a televiziunii și a zborurilor transoceanice, imaginea pe care ne-am format-o despre granițele geografice și socio politice este total diferită de cea a strămoșilor noștri. În Antichitate, grecii au împărțit pământul în trei continente: Europa, Asia și Libia. În Evul Mediu se credea că pământul este plat și cine ajunge la marginea să se va prăbuși în abis, teorie total greșită și infirmata prin descoperirea Noilor Indii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și internaționale: Societatea de Studii Latine (Paris), Societatea de Studii Neroniene - Centrul de Studii asupra Monarhiei Antice (Clermond-Ferrand), Societatea de Studii Petroniene (Florida, SUA) ș.a. Clasicist, prin pregătire, cu vocație de istoric, C. își va localiza interesul științific în câmpul Antichității latine. O singură carte, întâmplător cea dintâi, Evoluția românului antic (1970), acoperă și zona Eladei, în relație comparatista și de reciprocă determinare cu cea română. Propunându-și numai reconstituirea unor elemente de organizare internă a românului antic, nu o tratare
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
își sprijină demersul analitic pe mijloace dominant istoriste, întrepătrunse cu cele structuraliste. Rememorând contextul istorico-literar și arhetipurile, el stăruie asupra componentelor structurii interioare. Alături de analogiile indicate de alți cercetători, formulează însă amănunțit deosebirile dintre cele două eflorescente ale speciei în Antichitate. Pluralitatea formelor românești va transmite prelungiri în așa-numitul român creștin, în cel medieval și în cel modern - este concluzia demonstrată convingător. Preocupările latinistului, predominanțe, gravitează în jurul epocii lui Nero, extinzându-se treptat. Este și cazul monografiei Seneca (1972), în
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
notare algebrica relevă un profil sau altul, închegat gradual prin efecte ascendente, ca și viziunea lui Suetoniu, influențată de ideologia lui Carneade și a lui Cicero. Inițiativele interpretative ale lui C., moderne, descoperă de fiecare dată aspecte inedite în literatura Antichității. Valoarea acestor întreprinderi istorico-literare constă însă mai ales în integrarea rezultatelor analitice în câmpul mai larg al istoriei culturii. Pe acest drum se angajează și lucrarea Epoca lui Traian. Împrejurări istorice și probleme ideologice (1980) că și Istoria literaturii latine
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
gol, eu dormeam pe o saltea. Doar viitoarea cameră a bunicii avea acum un aer locuibil. Și, cu cât era mai aproape luna mai, cu atât sporeau inconștiența aceea fericită, nebunia aceea cheltuitoare. Am început să cumpăr de la negustorii de antichități mici obiecte vechi care, potrivit ideii mele, aveau să dea suflet acelei camere cu înfățișarea prea obișnuită. În prăvălia unui anticar, am găsit o lampă de masă. A aprins-o ca să-mi facă o demonstrație, eu mi-am imaginat chipul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fapt care a permis stabilirea unor foarte diverse și foarte variate tipologii bazate, de fiecare dată, pe un alt criteriu de clasificare. Criteriul morfologic, cel al considerării diverselor elemente constituitive ale organismului, a fost utilizat poate cel mai mult. În antichitate, Hipocrate și Galenus au luat drept criteriu predominanța în organism a celor patru umori (sânge, limfă, bila galbenă și bila neagră), stabilind patru categorii temperamentale: sanguinic, flegmatic, coleric, melancolic. De la ei au fost păstrate până astăzi denumirile temperamentelor, nu însă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
privind strângerea de mână a bolnavilor neurologici, a psihopaților și a psihoticilor, a muribunzilor. Din acest punct de vedere grafologia este o “demonstrare experimentală a psihologiei revelatoare a mâinii”. Determinarea calităților individului după scris a preocupat pe mulți încă din antichitate, cum rezultă din scrisorile lui Aristotel, Demetrius din Falera și Suetania. Observații interesante asupra scrierii găsim la Leibnitz, Goethe, Lavater apoi Èdgar Poe, Balzac, G. Sand, Walter Scott etc. Fundamentarea și cercetarea psihofiziologică a scrierii începe relativ cu Preyer, Max
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
persuasiune își găsește cea mai tipică prezentare în lucrările lui Dubois asupra psihonevrozelor (1904). Dubois trata servindu-se de “cuvintele antrenante”. Prin conversații, el căuta să înlocuiască “ideile absurde” ale bolnavului prin “gânduri filosofice”. Hipnoza și sugestia sunt cunoscute din antichitate și se regăsesc sub forme variate în toate civilizațiile. Hipnoza poate fi utilizată ca metodă de sugestie directă în scopul de a ușura anumite simptome: ea poate fi utilizată ca un catarsis, metodă de descărcare emoțională și se poate combina
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
precum fondatorii de orașe și imperii, legislatorii, salvatorii țării lor de pericole mari, eliberatorii de tiranii etc.), au primit onoruri nu mai înalte decât eroice. Și certamente un om compară just cele două categorii va găsi că această judecată a antichității a fost corectă. Pentru că beneficiile descoperirilor se pot extinde la întreaga rasă umană, beneficiile civile doar la locuri particulare. Mai mult, reformarea unui stat în materie civilă este rareori efectuată fără violență și confuzie, dar descoperirile poartă binecuvântarea cu ele
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pozițiune Notă Acest fenomen ce zace în artea noastră însași, d-a o putea esersa adică mai nepreparat decât orce altă arte și de-a putea produce deja prin mijlocul unui naturel fericit impresiuni oarecari asupra sufletului au putut în antichitate să aducă la aceea ca să o însemne ca un lucru mai mult al naturei decât al artei; cel puțin Aristotel zice în Rhetorica sa 3, 3: "Artea actorului e mai mult treaba naturei și aparține mai puțin artei", Compară Lucian
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ar putea socoti terorist cel care provoacă teroare sau, cu alte cuvinte, o teamă, frică puternică, o spaimă sau groază de moarte, pe o durată nedeterminată. Termenul este foarte vechi, el fiind prezent în limba latină (terror-terroris) încă din adânca antichitate, având o conotație militară. Prin urmare, inițial, teroarea era exercitată de legiunile romane, ca tactică și strategie îndreptată împotriva unei populații "inamice", în scopul de a o "pacifica", deci de a o supune, prin asuprire, presiunii și ocupației imperiale. Era
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
câtorva fragmente, a unui întreg fenomen mitic arhaic, argumen- tarea originii și evoluției fenomenului sociocultural respectiv, rapor- tarea lui la fenomene mitice universale și așa mai departe. în cazul mitologiilor unor etnii europene - care au fost redactate de mitografi în Antichitate (grecii și romanii), în Evul Mediu (germanii și nordicii) sau în epoca modernă (finlandezii) -, se impune de regulă un efort de „deliteraturizare”, în vederea depistării motivelor și structurilor mitice originare. În principiu, cercetătorul care se încumetă să reconstituie mitologia română este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fenomenul „desfrâului sacru”, ar trebui să ne imaginăm atmosfera sărbătorii cu secole sau chiar cu milenii în urmă. Datele comparative - constată Ovidiu Bârlea - arată cu elocvență că, cu cât mergem mai îndărăt pe scara istorică sau evolutivă, la popoarele din Antichitate și la cele primitive, cu atât Anul Nou este sărbătorit mai zgomotos, cu mai mult fast și participare masivă, constituind cea mai mare sărbătoare (17, p. 252). Excesele (beții, obscenități, vacarm etc.) și chiar infracțiunile (bătăi, omoruri) erau atât de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]