2,598 matches
-
diferite tipuri de experiențe anterioare. Dintre acestea, în contextul temei noastre, considerăm a fi relevante următoarele: experiența empirică sau experiența proprie; experiența generalizată; experiența rațională, științifică, în care se iau în considerare relațiile de cauză-efect; relațiile telelogice, care permit o anticipare a consecințelor; relații sistemice optime, între variabilele de intrare și cele de ieșire, care ar putea contribui la atingerea unor rezultate maximale; experiența pe baza rațiunii și intuiției în asociere. 9. Evaluarea procesului de instruire este un demers realizat în
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
de desfășurare planificării familiale, iar conterxtual asistenței la naștere se presupune o analiză multidimensională din care să putem deduce componenta sexuală, ajungând ulterior la planificare familială și contracepție, luarea în evidență a gravidei și supravegherea ei pe tot parcursul sarcinii, anticiparea (expectativă armată) și stabilirea conduitei la naștere se impun cu stringență. Societatea omenească modernă poate fi împărțită în două categorii: de tip oriental; de tip occidental. Orientul și Occidentul au reprezentat din timpuri foarte vechi două civilizații diferite ce au
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
birocratice: se bazează pe legi, regulamente scrise, deci pe raționalitate, excluzând total afectivitatea; sunt caracterizate printr-o ierarhie rigidă, funcțiile fiind ordonate într-o înlănțuire cu niveluri de autoritate gradată; sunt centrate pe prescrierea cu rigurozitate a comportamentelor, ceea ce facilitează anticiparea lor. # Precizia, rapiditatea, neambiguitatea, cunoașterea dosarelor, continuitatea, discernământul, unitatea, subordonarea strictă, reducerea fricțiunilor și costurilor materiale și personale − acestea sunt aduse la un nivel optim într-o administrație birocratică tipică (Weber, 1970, p. 214). # Respectarea principiilor organizării birocratice se soldează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
delimitate între ele, ceea ce favorizează execuția corectă și rapidă; disciplinarea membrilor organizației (prin stabilirea contactelor oficiale); reducerea conflictelor (dacă regulile formale sunt respectate și aplicate); protejarea membrilor organizației de abuzul de autoritate (prin prescrierea comportamentelor); crearea sentimentului de siguranță (prin anticiparea comportamentelor reglate de reguli, norme și nu intuiție, improvizație); promovarea obiectivității (prin imparțialitate). Rezumând toate aceste efecte, Scanlan (1973, p. 253) considera că birocrația „oferă stabilitate, ordine, eficiență, uniformitate și simetrie”. Dacă toate cele de mai sus pot fi considerate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
O asemenea structurare a relațiilor informale dintre grupuri ar putea sugera prezența unui climat psihosocial nefavorabil în cadrul secției respective, existența între ele a unor tensiuni latente care ar putea izbucni oricând sau ar putea constitui un punct de plecare în anticiparea unor comportamente viitoare (de opoziție a unui subgrup la o propunere care vine din partea celuilalt subgrup, de pasivitate a grupurilor izolate, de reacție negativă a celor respinse). Iată deci cum compararea organigramei cu sociograma poate ecidenția o serie de fenomene
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o mai bună pregătire intelectuală, să dezvolte capacitățile de a aborda, analiza și aprecia până la capăt și, mai ales, sub diferite aspecte o problemă, o situație, un caz, să crească astfel capacitățile decizionale ale conducătorilor, să le dezvolte capacitățile de anticipare a problemelor și situațiilor posibile, să le amplifice flexibilitatea și creativitatea gândirii; c) folosirea pe scară largă a jocurilor de rol menite a‑i familiariza pe conducători cu cerințele jucării corecte a unui rol (însușirea unor cunoștințe despre rol, stabilirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
leadership" 5.3.1. Nevoia diversificăriitc "3.1. Nevoia diversificării" De‑a lungul timpului, în literatura psihoorganizațională au fost concepute o multitudine de forme ale leadership‑ului. Cele mai des evocate au fost: leadership‑ul previzional (centrat pe surprinderea și anticiparea coordonatelor viitoare ale organizației); leadership‑ul strategic (axat pe stabilirea strategiei ce trebuie urmată de organizație în evoluția sa); leadership‑ul dinamic (vizează conceperea și stăpânirea sau dirijarea proceselor derulate în timp care asigură succesul sau eșecul organizațional); leadership‑ul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceasta, există însă și altele: 1) creșterea vitezei cu care managerul se achită de funcțiile sale (prin utilizarea tehnicilor de gestiune a timpului, identificarea activităților dominante care reprezintă „miezul” muncii, abordarea sarcinilor pe loturi similare, pregătirea mentală a desfășurării activităților, anticiparea activităților etc.); 2) sporirea coeficientului corespunzător diferitelor activități ale managerului (stabilirea unui număr optim de subordonați, respectarea constantă a regularității, evitarea întreruperilor intempestive care constituie, după cum se exprimă Grove, un adevărat flagel în activitatea unui manager etc.). A treia problemă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deciziile complexe au fost în atenția literaturii despre management (vezi Andrews, 1980; Hill, Jones, 1989; Beach, 1990; March, 1994 ș.a.). Autorii care au scris despre deciziile complexe au considerat că acestea implică „linii de strategie adânci”, „resurse considerabile ale organizației”, „anticiparea profitabilității din viitorul îndepărtat al organizației”, „coordonarea mai multor afaceri sau a mai multor arii funcționale ale organizației”, „considerarea factorilor externi organizației”. Tocmai de aceea, deciziile complexe sunt analizate dintr-o perspectivă multiplă, ce presupune considerarea concomitentă a actorilor implicați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și pe deplin capacitățile de care dispune, pe care și le pune în slujba procesului decizional; este decidentul ideal) (Fromm, 1967, pp. 49-95). # Cunoașterea acestor tipuri caracteriale sau de personalitate are o mare valoare practică pentru mediile organizaționale, ajutând la anticiparea comportamentelor decizionale. Și Chris Argyris (1966) descria două tipuri decizionale opuse: tipul A, profund rațional și moderat competitiv (preocupat de idei, receptiv), și tipul B, profund competitiv și moderat meditativ și rațional (antagonist cu ideile altora, conflictual, cu resentimente). Tipologia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de trebuie acordată deciziilor organizaționale care se iau în condiții de risc, incertitudine, probablilitate. Mediile organizaționale presupun suficient de multe ocazii care necesită reactivarea unor mecanisme de apărare care depind nu doar de repertoriul precablat al organismului, dar și de anticiparea unor pericole reale sau prezumtive. ABRAHAM, C. THOMAS, A. (1970), Microéconomie: décisions optimales dans l’entreprise et dans la nation, Dunod, Paris. ALDAG, R.J., FULLER, S,R. (1993), „Beyond fiasco: A reappraisal of the groupthink phenomenon and a new model
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
combinație între cinci modalități de soluționare a conflictelor (arbitrajul; medierea; recurgerea la un judecător profesional; judecarea de către un juriu restrâns; miniprocese), toate acestea fără a se ajunge la procese judiciare, la audieri. Ea este mai degrabă o metodă de prevenire/anticipare a litigiilor și de soluționare precoce a lor. Are două finalități: reduce timpul și banii pe care organizațiile le consacră rezolvării litigiilor, reduce la minimum tensiunile antrenate de politica de confruntare (vezi Allison, 2001, pp. 185-213). Despre „rațiunile eșecului și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
încă din 1981, deci înainte de studiul negocierii în cadrul proiectului Harvard, au propus strategia BATNA (Best Alternative To a Negotiated Agreement) (în franceză, MESORE - Meilleure Solution de Rechange) (în română, ACBAN - Alternativa Cea mai Bună a Acordului Negociat). Această strategie permite anticiparea posibilelor impasuri care ar putea interveni în cursul negocierii și depășirea lor prin măsurarea (conștientizarea) forțelor, prin acțiunea asupra lor, precum și prin presiunile ce pot fi exercitate în vederea preparării unei modalități de soluționare a conflictului/diferendului. Practic, este vorba de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
abordeze prioritățile concrete și relaționale ale ambelor părți; încurajează negociatorii să conceapă negocierea ca pe un proces continuu și deseori confuz; cere ca negociatorii să anticipe și să evalueze acțiunile părții adverse; sugerează necesitatea și posibilitatea ca negociatorii, pe baza anticipărilor făcute, să-și modifice strategia de negociere după cum e util în cursul episoadelor curente și viitoare (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, pp. 480-486). Pentru mediile/contextele organizațional-manageriale în care negocierile dintre sindicate și patronat sunt foarte frecvente, modul de asociere între
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Choice, curentul „convenționalist”) merită și el atenție: marcate de temporalitate, răspunzând unor imperative de socializare, control și reglementare, instituțiile apar, din această perspectivă, ca niște reguli de acțiune ce au scopul de a „obiectiva o disciplină a vieții” bazată pe „anticipări stabile și reciproce”. G. F. & CASTORIADIS Cornelius (1975), L’Institution imaginaire de la société, Paris, Seuil. CHEVALLIER Jacques (1996), Institutions politiques, Paris, LGDJ. CLAIN Olivier (1990), „Institution șsoc.ț”, in AUROUX Sylvain, Encyclopédie philosophique universelle, tom II: Les Notions philosophiques. Dictionnaire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înțelegeri pe piețele organizate, nu reduc riscurile, ci asigură transferarea acestora Între agenți. Dimpotrivă, ele contribuie chiar la creșterea riscurilor, dacă scopul lor este obținerea unei plusvalori, marile bănci jucând rolul de contrapartidă. Contrar principiului eficienței, care se bazează pe anticipări raționale și conform căruia piețele ar trebui să reflecte valoarea fundamentală a titlurilor (acțiuni și obligațiuni), acestea pot suferi variații bruște și rapide. Se formează astfel bule speculative care cresc Înainte de a exploda. Putem face apel la mai multe chei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rezultând dintr-un vast proces interactiv În cascadă, În cadrul căruia fiecare protagonist se străduiește să prevadă comportamentul celorlalți (Kindleberger, 1978; Aglietta și Orléan, 1982). Noțiunea de „reacție mimetică” se referă la strategiile de imitare care pot duce la validarea oricărei anticipări, fiecare presupunând În mod greșit că ceilalți sunt mai informați Într-un context general de incertitudine (Orléan, 1986). O altă explicație se bazează pe profețiile care Își determină singure Împlinirea: pronosticurile, fără a avea nevoie să fie fondate, sunt legitimate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de determinare reciprocă în luările de cuvînt. Diferite tipuri de incidente pot să se producă în funcționarea sistemului luărilor de cuvînt, în primul rînd, abandonul de către unul dintre concurenți, încît alternanța se poate deregla prin întreruperi. Aceasta se poate datora anticipării eronate a sfîrșitului unei luări de cuvînt ca fiind acolo unde nu este decît un punct de tranziție sau, din contra, se poate efectua în lipsa oricărui indice de abandonare de către locutor. Problema luărilor de cuvînt relevă o complexitate sporită atunci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
această structură ascendentă, evenimentele referențiale vizate sînt de ordinul experienței sau al ficțiunii. De aceea, se afirmă că textualitatea narativă este o textualitate a iconicității prin motivare. Desigur, această ordine progresivă poate deveni locul unor anacronii (mai rar, proleptică, prin anticipare, și, mai des, analeptică, prin întoarcerea în trecut), dar acestea nu au decît manifestare locală și anticipează ascendența. La nivel interfrastic, unitățile narațiunii apar înșiruite ca propoziții narative dominate de același principiu de organizare, iar așezarea în ascendență interfrastică constituie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analize stimulante: 1) în domeniul discursurilor profesionale, conceptul de "praxeogramă" a fost preluat în analiza negocierilor de afaceri, în descrierea maladiilor, ținînd cont de relația medic - pacient sau în expunerea cercetărilor și 2) în cadrul cercetărilor asupra înțelegerii limbii, în legătură cu inferența, anticiparea și memoria. Indiferent ce denumire ar primi, aceste scheme care atestă reprezentările cognitive ale experienței constituie un aport incontestabil la analiza derulării proceselor mentale ale înțelegerii și ale producerii de texte și interacțiuni, normate de genuri discursive diverse și în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ratarea poate fi privită ca avînd două niveluri ce trebuie avute în atenție. Primul este cel al dificultății de a spune prin mecanismele de actualizare a semnificanților (foneme, lexeme, frază și text), iar celălalt dintr-o discordanță dintre reprezentare și anticiparea unei evalurări divergente din partea interlocutorului. La nivel interlocutiv, ratarea poate constitui un mod de reglare, iar manifestările ei țin locul unei vocale terminale, permițînd înlăturarea unei lipse vocalice în reduplicarea morfemelor gramaticale. Ratarea nu poate fi însă decît o trăsătură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lua în considerare generarea discursurilor. Prin strategia comunicațională se manifestă comportamentul orientat spre organizarea structurilor de interacțiune și a mijloacelor verbale pentru a atinge un anumit scop în comunicare. În acest sens, este mobilizată capacitatea creativă a indivizilor, orientată în funcție de anticiparea reacției și atitudinii interlocutorului. Se recurge în acest caz la tatonări preliminare, la proceduri care exprimă ezitarea, la manifestări ale politeții etc. În a n a l i z a d i s c u r s u l u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
istorie orientată teleologic va influența și filozofia istoriei până la Hegel și Marx. Nu atât cursul istoriei, cât sfârșitul ei se identifică cu teofania. Pannenberg menționează însă că, în destinul lui Iisus Hristos, sfârșitul istoriei este trăit în avans ca o anticipare 24. Teza III: Spre deosebire de manifestările speciale ale divinității, revelația istorică este deschisă oricui are ochi să vadă. Ea are un caracter universal 25. Ceea ce Yahve a împlinit în istorie nu poate fi socotit imaginația unui suflet pios, pentru că menirea revelației
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
acel exemplu. De obicei, ele se împart în întoarceri-în-trecut și proiecțiiîn- viitor, sau ceea ce Genette numește analepse și prolepse. Analepsa este o retrospecție care face ca o întîmplare petrecută mai devreme să apară mai tîrziu în text. Prolepsa este o anticipare, pentru ca o întîmplare ulterioară să apară „prematur” în text, înainte de prezentarea evenimentelor cronologic-intermediare (care sfîrșesc prin a fi narate mai tîrziu în text). Orice dezvăluire întîrziată este astfel analeptică (cititorul se aștepta ca, pe baza secvenței cronologice, să i se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mai devreme), în timp ce orice dezvăluire prematură este proleptică (cititorul nu se aștepta să i se spună despre ea decît mai tîrziu, dacă cronologia normală ar fi fost menținută). Termenii lui Bal pentru cele două tipuri de anacronisme sînt „retroversie” și „anticipare”. O analepsă poate fi homodiegetică sau heterodiegetică, poate transmite informații despre același personaj sau eveniment ca în textul dinainte, sau poate vorbi despre personaje și evenimente diferite. Exemple de analepse homodiegetice sînt ușor de găsit. Putem cita al doilea paragraf
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]