2,537 matches
-
de arici roș ; stropituri mărunte de aceeași coloare Îi pătau partea neblănită a obrazului” <endnote id="(437, p. 54)"/>. Scriitorul cernăuțean Gregor von Rezzori (1914- 1998) nu face eco nomie de clișee atunci când descrie În textele sale memorialistice (Memoriile unui antisemit, 1979) un „evreu inconfundabil” din Bucovina : „Fața lui acoperită de puf roșcat și Înconjurată ca de-o blană de cârlionți sârmoși și arămii era stropită de pistrui. Părea un berbec tânăr care se uită de- aproape la flăcările unui foc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu au „nimic În comun” cu „evreii barbari” [așkenazi], „cu tenul roșcat, cu ochii oblici, cu figura lată și plată”, care ar fi năvălit În România „din Polonia și Rusia” <endnote id="(244, p. 24)"/>. Este imaginea clasică a mediilor antisemite românești. Bătându-și joc de scriitorii evrei sau „jidoviți”, cu „rasa lor” și „taraba lor”, Vintilă Horia Îi numește „criticaștrii pistruiați” (Sfarmă Piatră, nr. 48, 22 octombrie 1936). Într-o altă revistă legionară, Elena Wolf-Lupescu (poreclită „Roșcovana”), metresa regelui Carol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(418, p. 262)"/>. Într-o carte de Amintiri și polemici publicată În 1942, Victor Eftimiu notează următoarele : „Ei [= scriitorii evrei Ion Trivale, Felix Aderca, Benjamin Fundoianu, Alfred Hefter, Aureliu Weiss, Mihail Sebastian] m-au atacat paralel cu dreptcredincioșii creștini antisemiți de la foile naționaliste, tradiționaliste și ortodoxe, În frunte cu răposatul Nae Ionescu. [...] Puntea de trecere Între roșcații fii ai lui Israel și ortodoxia tuciurie o făcea tânărul Mihail Sebastian, evreu nebotezat și frecvent șabăsgoi al pravoslavnicilor” <endnote id="(155, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1899) - a opus „germanismului” „iudaismul pestilențial”. Într-un articol polemic cu titlul „Filozofia lui Chamberlain cu privire la rase” (Noua Revistă Română, 1 august 1901), filozoful român C. Rădulescu-Motru a adoptat o poziție vehementă Împotriva teoriilor rasiste și a legendelor pe care antisemiții le puneau pe seama evreilor. Au existat de asemenea, mai ales În Germania, pseudosavanți rasiști care au practicat un soi de „antropologie olfactivă”, printre care biologul Gustav Jaeger (În 1880) și antropologul Hans F.K. Günther (În 1922). Ei au glosat pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
278, p. 356)"/>. Mircea Eliade era convins că și calitatea hranei și a băuturii consumate joacă un rol În privința rezistenței la boală și moarte a românilor și, respectiv, evreilor : „Neamul românesc - scria el În 1937, Într-un articol cu accente antisemite - nu mai are rezistența sa legendară de acum câteva veacuri. În Moldova și Basarabia [românii] cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrănit [= evreii], care mănâncă grâu, pește, fructe și care bea vin În loc de țuică” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc ; <endnote id="cf.3, p. 64 ; 70, p. 177"/>). În Moldova, usturoiului i se spune „ai jidovesc” <endnote id="(559)"/>, iar expresia românească „Pute a usturoi” e folosită ironic de către antisemiți pentru a indica prezența În apropiere a unui evreu <endnote id="(3, p. 23)"/>. Să fie oare adevărat că În bucătăria tradițională evreiască se folosește mult usturoi și multă ceapă ? Un cronicar spaniol de la sfârșitul secolului al XV-lea vorbea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de-aceea-s plodicioși ” <endnote id="(727, p. 76)"/>. Imaginea evreului puțind a usturoi va supraviețui și peste un secol. În 1992, de pildă - uzând de o bășcălie joasă, de mahala -, Corneliu Vadim Tudor o va folosi și el Într-un pamflet antisemit din revista România Mare (nr. 87, 6 martie 1992). „Nimeni n-o să te gazeze aici - scrie C.V. Tudor fostului prim-ministru Petre Roman -, doar că s-ar putea să mori sufocat de acea putoare de usturoi pe care ai moștenit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi asociat porcului (ultima motivație operează mai ales În Europa Occidentală ; <endnote id="cf. 4, pp. 119 sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote id="(vezi nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dumnezeu” <endnote id="(830, p. 13)"/>. În romanul Gorila (1938) al lui Liviu Rebreanu, „ovreica” Babila este „fiica foarte frumoasă a bancherului Leopold Goldstein”. Ea este „o jidancă botezată”, dar aparține unei „rase cam lubrice”, cum se exprimă un personaj antisemit <endnote id="(211)"/>. În fine, În 1944, vizitând orașul spaniol Córdoba, Mircea Eliade vede o fată „uluitor de frumoasă”. În percepția istoricului religiilor, ea nu putea fi decât evreică, având un „accentuat tip iudaic” <endnote id="(907, p. 254)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreice] poartă veșminte moderne de lână, catifea și mătasă și se ornează cu aurime și pietre scumpe În cari desvoltă ele un lux foarte mare” <endnote id=" (126, pp. 7-9)"/>. Chiar și Nicolae Iorga, Într-o carte cu puternice accente antisemite, admitea că printre evreii din Bucovina se află „multe femei frumoase”, pe care bărbații le Îmbracă „șase zile din săptămână În zdrențe”, iar de sabat le Împodobesc „cu mătăsuri și juvaere, pentru odihna lui Dumnezeu și priveala oamenilor” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Thomas Mann În 1895 : „Era pur și simplu o evreicuță urâtă, Îmbrăcată Într-o rochie gri lipsită de gust”. Proză de tinerețe, În care romancierul german (pe atunci În vârstă de 20 de ani) Își dezvăluie unele „incipiente accente antisemite”, În formularea lui Ion Ianoși <endnote id="(785, p. 373)"/>. Tot la sfâr șitul secolului al XIX-lea, Jacob Riis susținea că, În cartierul evreiesc din New York, printre evreii proveniți din Europa Est-Centrală s-ar afla, „laolaltă, cele mai urâte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regiuni cunoscute pentru numărul mare de evrei săraci, așa-numiții Ostjuden). Acest „trafic cu femei” - organizat, se pare, de proxeneți la rândul lor evrei - a declanșat o Întreagă campanie politică și de presă. În 1892, de pildă, paisprezece deputați creștin-sociali antisemiți din Reichsrat-ul austriac au depus o moțiune prin care cereau aplicarea unor măsuri energice Împotriva proxeneților evrei și a prostituatelor evreice. În 1894, la Lemberg (Lvov), s-a intentat un proces unui grup de evrei acuzați de „comerț cu carne
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s Weekly (mai 1933) un articol intitulat „Îl demasc pe Hitler” <endnote id="(882, pp. 216-217)"/>. Fenomenul prostituției și al proxenetismului practicate de unii evrei nu a trecut neobservat nici În România. El a fost exagerat și speculat În literatura antisemită a epocii. Chiar și tânărul Eminescu, Într-o nuvelă scrisă În timpul studenției sale la Berlin (mss. 2255), imagina doi evrei - Ruben și Levy - din „ulița jidovească a Sucevei” care se ceartă pentru „treizeci de galbeni” (ce amintesc de prețul trădării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prostituția și profită de pe urma ei” (N. Roșu, Orientări În veac, 1937 ; <endnote id="cf. 693, I, p. 134"/>). Codreanu, Moța, Roșu & co. Își luaseră probabil ca model pe Adolf Hitler. Petrecându-și anii tinereții (1907-1913) În Viena ultranaționalistă a primarului antisemit Karl Lueger, Hitler era obsedat de teoria tipic vieneză (formulată și În Mein Kampf, 1924) conform căreia, chipurile, Ostjuden practicau „comerțul cu carne vie” În Europa Centrală, aducând din estul continentului prostituate evreice care infectau sângele arienilor cu morbul sifilisului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de contacte individuale, contribuind la identificarea stereotipă a evreului din orașe ca om de joasă morală și corupător de minore creștine etc.” <endnote id="(814, p. 30)"/>. Acuzații similare au fost aduse evreilor și În perioada interbelică, În reviste românești antisemite, precum Porunca Vremii : chipurile, codoașe evreice făceau trafic de carne vie, abuzând de „biete fete creștine” <endnote id=" (718)"/>. În mod surprinzător, această imagine a evreului a supraviețuit până În era contemporană. În 1968, de exemplu, la Orléans au fost Înregistrate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
siguranță, nu mulți. Dar cel puțin unul. Numele său a devenit celebru : Ernst Jünger. Se pare că sentimente asemănătoare au trăit și alți europeni În epocă. La București, de exemplu, În 1941, diplomatul și politicianul Constantin Vișoianu - rușinat de reglementările antisemite promulgate de guvernul mareșalului Ion Antonescu - Îi declara următoarele prietenului său Mihail Sebastian : „De câte ori văd un evreu, sunt ispitit să mă apropiu de el, să-l salut și să-i spun : Domnule, vă rog să credeți că eu n-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că, Împiedicându-l pe evreu să practice comerțul, „el va părăsi țara din proprie inițiativă, fără să fie necesar să-l expulzezi” <endnote id="(693, I, p. 164)"/>. Scrise cu litere de-o șchioapă, astfel de idei umpleau paginile revistelor antisemite interbelice, de tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 69-74)"/>. „Cultura română - scria sociologul Ștefan Zeletin În 1927 - e Îndreptată Împotriva burgheziei noastre actuale, a capitalismului, și cum deținătorii acestuia sunt liberalii și evreii, cele două pături de seamă ale burgheziei române, cultura română e deopotrivă antiliberală și antisemită. [...] Finanța liberală și evreiască au avut un dușman comun de Învins : agrarianismul român. Ele l-au Învins pe cale economică, nu Însă pe cale sufletească, culturală. Economia românilor le este azi prielnică, sufletul lor le-a rămas Încă dușman” <endnote id="(741
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin presă și retransmise cu o forță Înzecită În spațiul cultural care le-a generat. Wilhelm Filderman, președintele Uniunii Evreilor Pământeni din România, avea parțial dreptate când, În 1921, Îi scria prim-ministrului Ion I.C. Brătianu următoarele : „Țara nu este antisemită. Singurul anti semitism care există nu vine de la popor, ci este injectat” <endnote id="(114)"/>. Asemenea idei erau vehiculate de intelectualii transilvăneni, În presa săsească, Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Into leranța și persecuția celor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tradiționale. Așa se explică succesul de care s-a bucurat acest feedback cultural. Dacă clișeele vehiculate de antisemitismul intelectual ar fi fost complet noi și artificiale, s-ar fi produs un proces de „respingere a grefei”. Dar nu numai perspectiva antisemită a dat naștere unor astfel de mentalități și retorici. Un tip asemănător de discurs - chiar dacă redactat În forme mai moderate - se regăsește și În textele scrise cu bună-credință, cum este un „studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric” referitor la Evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și ar fi fost o demonstrație «ad oculos» a importanței elementului evreiesc În România” <endnote id="(261, p. 95)"/>. Aflându- se la Berlin, În aprilie 1912, I.L. Caragiale s-a folosit și el de o imagine similară. Excedat de „intoleranța antisemită” din România, Caragiale i-a spus lui Adolphe Stern urmă toarele : „Ce orbi sunt oamenii din țară [În privința «chestiunii evreiești»] ! Aș voi ca să se ridice Într-un balon uriaș toți evreii din țară, pentru numai câteva ceasuri numai, și atunci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un dezastru economico-financiar. Peste câteva luni, Însuși ministrul Muncii recunoștea că „legea pentru români zarea Întreprinderilor” trebuie modificată, pentru că „nu dispunem de sufi ciente elemente pregătite pentru a le lua locul [specialiștilor evrei]”. În aceste condiții, chiar și publicația ultra- antisemită Porunca Vremii a ajuns la concluzia că, fără meseriașii evrei, „țara noastră are prea puțini meșteșugari”. Măcar o dată, părerea antisemiților radicali era similară cu cea a liderilor comunității evreiești : „Lipsesc elemente etnice [= românești] care să poată În câteva luni Înlocui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dispunem de sufi ciente elemente pregătite pentru a le lua locul [specialiștilor evrei]”. În aceste condiții, chiar și publicația ultra- antisemită Porunca Vremii a ajuns la concluzia că, fără meseriașii evrei, „țara noastră are prea puțini meșteșugari”. Măcar o dată, părerea antisemiților radicali era similară cu cea a liderilor comunității evreiești : „Lipsesc elemente etnice [= românești] care să poată În câteva luni Înlocui personalul de specialitate evreiesc” - se preciza Într-un memoriu al Federației Comunităților Evreiești adresat În 1941 ministrului Muncii - și, ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dacă a fost de la Început ori a devenit astfel” <endnote id="(204, p. 64)"/>. Simplificând fenomenul socio-economic, F. Aderca susținea prin 1960 că evreii au fost „siliți a se Înghesui În comerț” doar din cauza „legilor restrictive ale semifeudalității și semiburgheziei antisemite - adică nici oștire, nici Învățământ, nici În funcțiile de stat sau avocatură”. „De unde s-a tras decenii la rând - se Întreabă scriitorul evreo-român - Învinuirea că «jidanii au acaparat comerțul», asemănătoare Într-un fel cu acuzația că, de vreme ce nu puteau trăi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tu [= Moses Rosen], cu toți ai tăi”, gata „să răstignești o nouă sanctitate [= Eminescu]”, „vânzător de țară și de datini”, „iudă apostată cu arginți” etc. <endnote id="(764, pp. 26 și 49)"/>. Profesorul Ion Coja, de exemplu, admite că este antisemit pentru că evreii sunt afaceriști atât de Înrăiți, Încât ar fi făcut chiar și din antisemitism „o afacere, un profit, un gheșeft !” <endnote id="(504, p. 150)"/>. Mai grav este faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]