3,471 matches
-
prețul și o cincime din greutatea celor americane. A atacat și a cucerit În trei ani piața radiourilor ieftine, iar după cinci ani domina Întreaga piață mondială; s-a extins apoi pe toate segmentele pieței. În general, strategia judo-ului antreprenorial aspiră mai Întâi la ocuparea unui „cap de pod” pe care cei ce conduc fie nu-l apără deloc, fie Îl protejează pur formal. După ce nou-venitul Își asigură o piață și un flux adecvat de Încasări, Începe ocuparea Întregului „pod
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mari șanse de succes când managerii instalați refuză să acționeze și să valorifice situațiile de eșec sau succes neprevăzut, când structura sectorului se schimbă rapid și când nou-venitul se concentrează atent asupra pieței, lăsându-se dirijat de ea. Judo-ul antreprenorial implică și o inovație de diferențiere a produsului de cele existente, nu doar o strategie de reducere a costurilor prin optimizare. 3.9.7.5. Breșele ecologicetc "3.9.7.5. Breșele ecologice" Strategia breșei ecologice aspiră la obținerea controlului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un pui de animal, un stejar sau o organizație pentru care ai respect și admirație. Găsește ceva cu care simți că te poți confrunta relaxat și modelează-ți afacerea pe aceleași baze sănătoase”. Atât inovațiile, cât și strategiile tehnologice și antreprenoriale evoluează continuu și interdependent la nivel funcțional, la cel al afacerii și la cel corporatist. Generalizarea practicilor manageriale inovaționale și antreprenoriale la nivel național și global tinde spre crearea inovațiilor de sistem. 3.9.8. Inovații de sistemtc "3.9
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
te poți confrunta relaxat și modelează-ți afacerea pe aceleași baze sănătoase”. Atât inovațiile, cât și strategiile tehnologice și antreprenoriale evoluează continuu și interdependent la nivel funcțional, la cel al afacerii și la cel corporatist. Generalizarea practicilor manageriale inovaționale și antreprenoriale la nivel național și global tinde spre crearea inovațiilor de sistem. 3.9.8. Inovații de sistemtc "3.9.8. Inovații de sistem" Inovațiile pot viza un anumit produs (fibrele sintetice - Du Pont), un anumit serviciu (poșta - Rowland Hill), o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
deschide calea spre Îmbunătățirea continuă (Kaizen) și spre restructurarea socială a organizației prin eliminarea treptată a managementului mijlociu și Împuternicirea angajaților. • Contabilitatea manufacturării transformă deciziile de producție În decizii de afaceri, făcând loc inovației de produse și proces, precum și perspectivei antreprenoriale. • Organizarea modulară a procesului de producție combină avantajele standardizării și a strategiilor de cost la nivelul afacerilor și/sau departamentelor funcționale cu avantajele flexibilității la nivel corporatist; prin dezvoltarea implicită a comunicării, fabrica viitorului va deveni o rețea de informații
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Row, New York, 1974. Drucker, P.F., The Transnational Economy, Harper and Row, New York, 1987. Drucker, P.F., The Trend Toward Alliances for Progress, Harper and Row, New York, 1989. Drucker, P.F., Managing for The Future, Butterworth-Heinemann, Londra, 1992. Drucker, P.F., Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București, 1993. Drucker, P.F., Mexico’s Ace in the Hole: The Maquiladora, Harper and Row, New York, 1990 (a). Drucker, P.F., On Ending Work Rules and Job Descriptions, Harper and Row, New York, 1990 (b). Dunning, J.H., Decisions-making structures in
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
economic, a fost nevoită să se asocieze cu acei boieri care au conștientizat oportunitatea unor schimbări radicale în societatea românească. Burghezia română a intrat în relații cu burghezia mondială, dar mentalitatea ei nu era pe deplin modernă, cu o conștiință antreprenorială, ci avea comportamentul unei clase mic-burgheze, dar milita pentru apărarea intereselor naționale față de ofensiva burgheziei mondiale. Ea dovedea o mare capacitate de adaptare dar și versalitate în funcție de reacțiile, atitudinile și interesele burgheziei europene. Versatilă în comportamentul ei politic și economic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
conduită continuată și astăzi. Așa se explică de ce avem forme fără fond în secolul XXI, și un exemplu îl reprezintă, de pildă, vânzarea proprietății de stat unor persoane particulare lipsite de cunoștințe și abilități de management dar și de viziune antreprenorială. Există o anumită asemănare între perioada modernizării românești în intervalul 1840-1900 și situația actuală a țării ca membru al Uniunii Europene. În secolul al XIX-lea dezvoltarea modernă era subordonată integral întăririi statului național și reunirea tuturor provinciilor românești într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
antreprenorii se reîntorc acasă aduc capital nou, tehnologii și contacte dezvoltate în străinătate împreună cu un efect pozitiv asupra dezvoltării. În acest fel putem să facem o distincție între entrepreneurial drain (antreprenoriatul forței de muncă înalt calificate) și entrepreneurial circulation (circulația antreprenorială). Există o variație considerabilă pe scala activităților de afaceri create de antreprenoriatul migranților străini. Nu toți migranții antreprenori operează la scară economică precum Rockefellers, Rothschild sau Soros. Există o abundență a lor la nivelul afacerilor de familie sau firmelor mici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Dunărea de Jos » Galați, Universitatea « GH. Asachi » Iași, Casa Corpului Didactic Buzău, Fundația « Mondo Consult » . Acestea asigura conectarea și reglarea cererii și ofertei de pe piața muncii. 3. Organizarea în liceu a unui centru de informare, consiliere, orientare profesională și educație antreprenoriala a elevilor. Parteneri : I.S.J., M.Ed.C. 4. Evaluarea pregătirii tehnico aplicative a tinerilor absolvenți și recrutarea de personal de către agenții economici. Parteneri : A.J.O.F.M., Agenții Economici, reprezentanți CLDPS Asigura parteneriate avantajoase în cadrul instruirii practice și teoretice, venind în întâmpinarea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Dunărea de Jos » Galați, Universitatea « GH. Asachi » Iași, Casa Corpului Didactic Buzău, Fundația « Mondo Consult » . Acestea asigura conectarea și reglarea cererii și ofertei de pe piața muncii. 3. Organizarea în liceu a unui centru de informare, consiliere, orientare profesională și educație antreprenoriala a elevilor. Parteneri : I.S.J., M.Ed.C. 4. Evaluarea pregătirii tehnico aplicative a tinerilor absolvenți și recrutarea de personal de către agenții economici. Parteneri : A.J.O.F.M., Agenții Economici, reprezentanți CLDPS Asigura parteneriate avantajoase în cadrul instruirii practice și teoretice, venind în întâmpinarea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
multe țări din Lumea a Treia, iar expansiunea birocrațiilor cu scopul de a-i absorbi, în scopul evitării tulburărilor politice, creează alte probleme, cum ar fi excesul de formalități, cu efecte negative asupra celorlalți, care dețin calificări tehnologice sau capacități antreprenoriale”56. Este evidentă relevanța acestor tipuri de capital negativ pentru istoria recentă a României. Capitalul uman negativ mai are și alte implicații. De exemplu, în „anumite părți ale lumii, dorința de a împrumuta sau de a permite achizițiile pe credit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de decizie; rolul limitat al statului. De asemenea, putem discuta despre variante ale capitalismului. În funcție de rolul jucat de antreprenoriat avem patru tipuri de capitalism: capitalismul dirijat 34, capitalismul oligarhic 35, capitalismul de mare întreprindere 36, capitalismul de mică întreprindere sau antreprenorial 37. De pildă, capitalismul a fost definit ca: - ,,puterea ce domină inevitabil viața noastră modernă"38. - ,,un sistem de organizare economică a societății"39. - ,,supremația economiei deschise, orientate către piață, o piață în expansiune și într-o continuă schimbare structurală
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de proprietate și poziția statului în raport cu viața economică; statutul geopolitic și geoeconomic al țării respective; orientarea economiei respective spre comerț și schimb comercial; calitatea resurselor naturale și a resursei umane, măsura în care resursa umană deține sau poate deprinde spiritul antreprenorial. După cum se vede încrederea în banii din hârtie este mai greu de câștigat decât încrederea în banii din metale prețioase care, având valoare proprie, asigurau prin sine relativa stabilitate în raport cu circulația și cu economia reală. Banii din hârtie sunt ca
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe bogați de cei săraci, statele dezvoltate, de statele sărace. Această rețetă este dată de următoarele ingrediente: bogății ale solului și subsolului, nivelul de pregătire a forței de muncă, cultul pentru muncă, existența științei și tehnologiilor, cultul pentru acțiunea economică antreprenorială, poziția economiei și națiunii respective pe planetă, modul sofisticat de asociere, existența libertății, respectul față de lege și normă în general, folosința științei, și lista poate continua. Banii au o capacitate uluitoare de crea economie și bogăție, capacitate care nu poate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trebuie să devină victima colaterală a continuării proiectului european. O Europă mai liberală nu este în mod necesar o Europă mai puțin socială. Problema fundamentală este unde se va plasa Europa peste cinci-zece ani în ceea ce privește competitivitatea, inventivitatea și promovarea spiritului antreprenorial. Prin analogie, integrarea europeană nu trebuie să fie blamată pentru dificultățile inerente alinierii complete a țării noastre la standardele economice ale Uniunii, fapt care va genera, pe lângă beneficii, greutăți pentru agenții economici sau unele categorii sociale. Cu toții, dar mai ales
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
116 din 25 octombrie 1990 Capitolul 1 Scopul, funcțiunile și membrii Articolul 1 Scopul Contribuind la reconstrucție și progres economic, scopul băncii este de a accelera tranziția spre economiile orientate către piața liberă și de a promova inițiativa particulară și antreprenoriala în țările Europei Centrale și de Est, angajate în aplicarea principiilor democrației multipartite, pluralismului și economiei de piață. Articolul 2 Funcțiunile 1. Pentru realizarea pe termen lung a scopului sau de accelerare a tranziției țărilor din Europa Centrală și de
ACORD din 29 mai 1990 de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstructie şi Dezvoltare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162088_a_163417]
-
pluralismului și economiei de piață. Articolul 2 Funcțiunile 1. Pentru realizarea pe termen lung a scopului sau de accelerare a tranziției țărilor din Europa Centrală și de Est spre economiile orientate către piața și de promovare a inițiativei particulare și antreprenoriale, banca va sprijini membrii săi beneficiari în realizarea unor reforme economice structurale și sectoriale, inclusiv demonopolizarea, descentralizarea și privatizarea, ajutînd economiile acestora pentru a deveni pe deplin integrate în economia internațională, prin măsuri privind: (i) promovarea, prin investitori particulari și
ACORD din 29 mai 1990 de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstructie şi Dezvoltare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162088_a_163417]
-
întreprinderile mici și mijlocii; (îi) mobilizarea capitalului intern și extern și a unui management experimentat, în scopurile descrise la pct. (i); (iii) accelerarea investițiilor productive, incluzînd sectoarele serviciilor și financiar și infrastructurile aferente, în cazurile necesare sprijinirii inițiativei particulare și antreprenoriale, sprijinind astfel crearea unui climat competitiv, creșterea productivității și a nivelului de trai și îmbunătățirea condițiilor de muncă; ( iv) furnizarea de asistență tehnică pentru pregătirea, finanțarea și realizarea proiectelor semnificative, fie pe baza individuală, sau în contextul unor programe concrete
ACORD din 29 mai 1990 de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstructie şi Dezvoltare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162088_a_163417]
-
realizarea funcțiunilor stabilite în art. 1 și 2 ale acestui acord. 2. Bancă își poate conduce operațiunile în țări din Europa Centrală și de Est care înaintează ferm în tranziția spre economiile orientate către piața și promovarea inițiativei private și antreprenoriale și care aplică, prin măsuri concrete sau în alt mod, principiile stabilite în art. 1 al acestui acord. 3. În cazurile în care un membru ar putea să pună în aplicare măsuri care nu sînt conforme cu art. 1 din
ACORD din 29 mai 1990 de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstructie şi Dezvoltare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162088_a_163417]
-
cadrului legal de organizare și finanțare a învățământului confesional, la toate profilurile și nivelurile; - extinderea educației celei de a doua șanse, a reconversiei profesionale sistematice, precum și a educației adulților și crearea unui sistem eficient de formare continuă și de pregătire antreprenorială; - transformarea școlilor, liceelor și universităților în centre de iradiere a științei și culturii la nivel local, regional și național. Guvernul României va fi un garant al autonomiei școlare și universitare prin: - consacrarea legală a autonomiei școlilor și liceelor în stabilirea
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
implica sectorul privat într-o măsură cât mai mare în finanțarea programelor și proiectelor de cercetare-dezvoltare, Guvernul României va aplica următoarele măsuri: - fixarea mecanismelor de cooperare între centrele de transfer tehnologic, centrele regionale de transfer tehnologic, cu centrele de management antreprenorial sau incubatoarele de afaceri, pentru a facilita diseminarea informației privind cercetarea-inovarea și transferul tehnologic în economie, cu precădere în întreprinderile mici și mijlocii; - aplicarea unui program privind înființarea și funcționarea fondului național cu capital de risc destinat cercetării-inovării. Fondul cu
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
mediului de afaceri, de stimulare a inițiativei private și de încurajare a oficializării economiei ascunse. În același timp, relaxarea fiscală va asigura sustenabilitatea creșterii economice prin extinderea bazei de impozitare ca urmare a extinderii activităților economice oficiale (atât la nivel antreprenorial, cât și la nivelul ofertei de muncă). Relaxarea fiscală va conferi mediului de afaceri din România flexibilitate, predictibilitate și elasticitate. Cauza principală pentru care Guvernul va opera relaxarea fiscală este aceea că o fiscalitate ridicată comportă o serie de "amenințări
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
și Internelor și a Agenției Naționale de Control), organizații internaționale (Banca Mondială, Consiliul Europei, OECD ș.a.), societatea civilă (Transparency International, Institutul de Politici Publice, Societatea Academică Română, Centrul de Resurse Juridice ș.a.) și comunitatea de afaceri (Centrul Internațional de Studii Antreprenoriale, Agenția pentru Dezvoltarea Economică a României și Alianța Strategică a Asociațiilor de Afaceri). Evaluările au fost extinse la toate palierele de acțiune ale SNA I. 1.2. MISIUNE Reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE II din 10 noiembrie 2004 pentru 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163720_a_165049]
-
și Internelor și a Agenției Naționale de Control), organizații internaționale (Banca Mondială, Consiliul Europei, OECD ș.a.), societatea civilă (Transparency International, Institutul de Politici Publice, Societatea Academică Română, Centrul de Resurse Juridice ș.a.) și comunitatea de afaceri (Centrul Internațional de Studii Antreprenoriale, Agenția pentru Dezvoltarea Economică a României și Alianța Strategică a Asociațiilor de Afaceri). Evaluările au fost extinse la toate palierele de acțiune ale SNA I. 1.2. MISIUNE Reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și
HOTĂRÂRE nr. 1.944 din 10 noiembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163719_a_165048]