1,984 matches
-
necesitatea cunoașterii factorilor care determină acest fenomen și, în mod automat, acționarea în practică pentru reducerea intensității cu care acesta se manifestă. 2.2. TIPURI DE TASARE A TERENURILOR AGRICOLE Tasarea solului poate fi de origine antropică sau naturală. Tasarea antropică (artificială) apare ca urmare a traficului exagerat, nerațional, efectuat pe terenuri agricole cu diferite utilaje, ocazionate de lucrări tehnologice, de transport, hidroameliorative sau de altă natură. Acest tip de tasare este specific agriculturii moderne intensive și puternic mecanizate și are
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
diferite utilaje, ocazionate de lucrări tehnologice, de transport, hidroameliorative sau de altă natură. Acest tip de tasare este specific agriculturii moderne intensive și puternic mecanizate și are tendința de acutizare pe măsura creșterii gradului de mecanizare. Intensitatea tasării de origine antropică depinde de o serie de factori referitori la sol sau la sistemul de mașini agricole. Tasarea naturală se datorează fie unor procese, fie unor factori de natură pedogenetică. Cel mai răspândit proces de tasare naturală este întâlnit în cazul solurilor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
pe latura de nord a Casei de Cultură în fața restaurantului “Parc”. Și-a luat numele de la nucii seculari care o străjuiesc pe ambele părți, plantați aici de stăpânii de odinioară ai moșiei, domnitorul Gheorghe Bibescu, pe la 1844. bă Potențialul turistic antropic Condițiile prielnice ale mediului în care trăiesc brezenii i-au ispitit din cele mai vechi timpuri. Prezența lor pe aceste plaiuri mioritice, sub tâmpla Bucegilor și Gârbovei e atestată de importante tezaure ale culturii materiale și spirituale, monumente istorice și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Breaza se încadrează în categoria peisajelor mocerat antropizate. Acest tip de peisaj se caracterizează prin fragmentarea puternică a arealului ecosistemelor forestiere în care pâlcuri de pădure alternează cu pajiști, fânețe și pășuni, livezi cu pomi fructiferi și gospodării. Efectele intervenției antropice se resimt pe mari porțiuni, ele constând în modificări ale mediului natural. Așadar, însușirile pozitive se asociază cu tendințele negative, efecte care influențează asupra calității vieții. Din analiza situației existente reies următoarele disfuncționalități principale: - Nu toate construcțiile realizate în ultimele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
caracteristicile acestui profil, pe diferitele lui segmente. În acest studiu s-au analizat profile de vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unică și fascinantă, ape repezi care traversează munții, lacuri diferite, cantonate în toate unitățile de relief, un fluviu de importanță europeană, litoral pitoresc, o mare diversitate a speciilor vegetale și o faună cinegetică de invidiat. La acestea se adaugă patrimoniul antropic, desăvârșit în timp de o populație tolerantă și primitoare, cu dezvoltat simț estetic, păstrătoarea unui folclor deosebit, a unor meșteșuguri străvechi și a unei agriculturi tradiționale. Conceput ca un material complementar pentru disciplina „Patrimoniu turistic”, studiată la calificările din domeniul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
complementar pentru disciplina „Patrimoniu turistic”, studiată la calificările din domeniul „Turism și alimentație”, lucrarea poate fi folosită, în aceeași măsură, ca suport de curs pentru o disciplină opțională din sfera Geografiei turismului. Abordarea principalelor elemente de patrimoniu turistic, natural și antropic, a unor aspecte de infrastructură turistică, evidențierea celor mai importante zone turistice din țara noastră și analiza impactului fenomenului turistic asupra mediului, constituie un demers menit să stârnească interesul atât al elevilor cât și al oricărei persoane interesate de resursele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
distracție, cunoașterea de noi locuri și participarea la diferite evenimente (științifice, artistice, sportive, religioase etc.). Turismul este, astfel, nu numai un fenomen social, dar și o activitate social-economică din cadrul sectorului terțiar, care valorifică o gamă variată de resurse naturale și antropice specifice, ce nu pot fi valorificate într-un alt mod și care rezolvă, totodată, o serie de nevoi umane legate de odihnă, tratament și educație, ce nu pot fi satisfăcute de către alte ramuri ale economiei. Pe fondul creșterii productivității muncii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
anumită categorie de oameni. Obiectivele turistice se clasifică în două mari categorii: a) obiective turistice naturale, ce cuprind totalitatea elementelor cadrului fizicogeografic, cu anumite valențe turistice. Ele includ elemente de natură geologică, geomorfologică, climatică, hidrominerală și biogeografică. b) obiectivele turistice antropice, care cuprind totalitatea creațiilor omului realizate de-a lungul timpului, ce prezintă interes din punct de vedere turistic. Ele sunt de natură istorică (vestigii, cetăți etc.), arhitectonică, comemorativă, religioasă, etnofolclorică și tehnico-economică. În condițiile în care turismul este o activitate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o conotație afectivă, referindu-se la acele elemente de potențial turistic care induc emoții, așa cum sunt văile sinuoase cu versanți abrupți, stâncile cu forme ciudate, plantele rare, edificiile istorice, elementele de etnografie etc.. Potențialul turistic reprezintă ansamblul componentelor naturale și antropice care prezintă posibilități de valorificare turistică. Potențialul turistic se poate îmbogăți permanent cu noi surse de atracție generate fie de evoluția tehnicii și civilizației fie, mai rar, de schimbările spectaculoase ce pot interveni în mediul natural (de exemplu: construcția Canalului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Peștera Topolnița și Podul de la Ponoare (Podișul Mehedinți), Peștera La Adam (Podișul Dobrogei) și carstul pe sare din Subcarpați. Formele rezultate în acest ultim caz evoluează mult mai rapid în comparație cu carstul de pe calcare și este completat și de un carst antropic, generat de exploatarea sării de către om. Apar, astfel, puțuri, galerii și gropi de prăbușire la Mânzălești, Podul Natural (Ponoare - Podișul Mehedinți) Masiv de sare (Praid) Cușma Dorobanțului (Munții Ceahlău) „Tigăile Mari” (Munții Ciucaș) Babele (Munții Bucegi) Lopătari, Slănic Prahova (Subcarpații
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Alte tipuri de relief cu valențe turistice sunt:relieful de pluviodenudare, reprezentat de ravenele de la Râpa Roșie (Sebeș) și Grădina Zmeilor (Podișul Someșan); - relieful eolian, cu dune, prezent în deltă (Grindul Caraorman ș.a.), Câmpia Bărăganului, Câmpia Olteniei, Câmpia Carei;relieful antropic, reprezentat de baraje, diguri și canale hidrografice ce întregesc farmecul unor zone turistice naturale. Munții Bucegi - studiu de caz Munții Bucegi sunt așezați în partea estică a Carpaților Meridionali. Se desfășoară între Culoarul Bran-Rucăr și Valea Brăițelului (în vest), Culoarul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Grosimea stratul de zăpadă, favorabilă practicării schiului, se menține 4-5 luni/an. Hidrografia Bucegilor pune în evidență aspectul de castel de ape, cu o rețea hidrografică divergentă. Cel mai activ râu este Ialomița pe care s-a construit două lacuri antropice, Scropoasa și Bolboci. Vegetația este foarte bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
valorificarea Canalul Dunăre Marea-Neagră și a Deltei Dunării. 2.3.2. Lacurile Lacurile prezintă valențe turistice mai mari, ca urmare a individualității lor în peisaj, a atributelor dimensionale și a genezei diversificate. Indiferent de modul lor de formare - naturală sau antropică - suprafețele lacustre participă, cu prisosință, la turismul de agrement și cel balneo-terapeutic. Din punct de vederea turistic, suprafețele lacustre sunt grupate în lacuri cu funcții recreative (de agrement) și lacuri cu funcții balneare (terapeutice). Lacul Razim Lacul Siutghiol A) Lacurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prisosință, la turismul de agrement și cel balneo-terapeutic. Din punct de vederea turistic, suprafețele lacustre sunt grupate în lacuri cu funcții recreative (de agrement) și lacuri cu funcții balneare (terapeutice). Lacul Razim Lacul Siutghiol A) Lacurile de agrement (naturale și antropice) au, în primul rând, o valoare estetică, completată uneori cu alte activități turistice, precum pescuit, înot, navigație și sporturi nautice. După geneză, se constată existența unei mari diversități de lacuri, din zona litorală până pe cele mai înalte culmi montane: lacurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Vărășoaia (Munții Bihor), Zăton (Podișul Mehedinți). lacul vulcanic Sf. Ana este singurul lac din țara noastră cantonat într-un crater vulcanic. Situat în craterul Masivului Ciomatu Mare (Munții Harghitei), lacul este un important obiectiv al stațiunii turistice Băile Tușnad. lacurile antropice sau lacurile de acumulare au o frecvență mai mare în zonele montane și colinare ale țării. Ele au fost construite în scop industrial (energetic), pentru regularizarea debitelor, pentru irigații și pentru alimentarea populației cu apă, însă au devenit, în majoritatea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la Techirghiol) și izvoarele sulfuroase (Mangalia), toate cu efect curativ asupra organismului. Amenajările turistice litorale s-au realizat în sectorul sudic, unde țărmul este mai complex (plaje, faleze, limane), iar abraziunea marină a cizelat golfuri și promontorii. În plus, fondul antropic este mai variat, prezentând vestigii antice, o infrastructură mai bine dezvoltată, amenajări pentru agrement și numeroase obiective cultural științifice. De exemplu, în Constanța sunt apreciate Muzeul Mării, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Acvariu, Delfinariu, Farul genovez
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
București), Grădina din Parcul Copou (Iași), Lacul Sărat (Brăila), Grădina publică din Bârlad etc.. b) pădurile de agrement sunt mult mai extinse decât pădurile - parc, se găsesc, de regulă, la o distanță mai mare de oraș și prezintă o implicarea antropică mai redusă, reprezentată prin amenajarea unor trasee sau drumuri marcate către diferite obiective (cabane, puncte de belvedere, mânăstiri). Exemple în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate pentru turism. Acest potențial turistic valoros se concretizează în diverse și spectaculoase forme de relief și peisaje pitorești, lacuri naturale și antropice, floră bogată, specii faunistice de interes cinegetic și științific, ce pot satisface, printr-o multitudine de forme de turism, variatele motivații ale turiștilor. Problema esențială rămâne păstrarea acestora ca spații unde natura să-și urmeze cursul firesc, ale căror valori
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
relicte și endemice de pe teritoriul României. 2. Enumerați speciile de păsări și mamifere ce stau la baza turismului cinegetic. 3. Caracterizați două păduri din orizontul local, apreciate pentru posibilitățile de odihnă și relaxare la sfârșit de săptămână. 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de pe teritoriul României. 2. Enumerați speciile de păsări și mamifere ce stau la baza turismului cinegetic. 3. Caracterizați două păduri din orizontul local, apreciate pentru posibilitățile de odihnă și relaxare la sfârșit de săptămână. 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a creșterii gradului de cultură și de civilizație al popoarelor. În multe cazuri, obiectivele turistice de natură antropică au avut inițial funcții diferite dar, pe măsura trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a creșterii gradului de cultură și de civilizație al popoarelor. În multe cazuri, obiectivele turistice de natură antropică au avut inițial funcții diferite dar, pe măsura trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și de civilizație al popoarelor. În multe cazuri, obiectivele turistice de natură antropică au avut inițial funcții diferite dar, pe măsura trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă. 3.1. Elementele de atractivitate ale obiectivelor turistice antropice Atractivitatea obiectivelor turistice antropice este determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă. 3.1. Elementele de atractivitate ale obiectivelor turistice antropice Atractivitatea obiectivelor turistice antropice este determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba de piese de muzeu sau de obiective cu rezonanță istorică, de starea lor de conservare sau de modul de prezentare. Omul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]