2,440 matches
-
conferințe cu privire la unificarea conceptuală, Marilyn J. Horn (1965) scrie un curs universitar destinat studenților de la Universitatea din Nevada. Principala preocupare a autoarei americane este să ilustreze cele șase fațete conceptuale ale vestimentației, așa cum au fost stabilite în cadrul dezbaterilor academice: perspectiva antropologică, psihologică, psihosociologică, estetică și economică (M.J. Horn, 1968, ix). Trei ani mai târziu, Marilyn J. Horn își lansa acest curs la New York sub titlul The Second Skin. An Interdisciplinary Study of Clothing (1968). Ideea centrală a cărții este că, dincolo de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
intențiile de ordin sexual, cât și ierarhiile sociale și comportamentele culturale". Cea de-a doua carte pe care o aminteam în planul aparițiilor românești recente, Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008), reflectă stadiul actual al discursului antropologic internațional cu privire la modă și modernitate. Inspirat de opera filozofului Michel Foucault (1926-1984), Alexandru Bălășescu, autorul acestui volum, realizează o serie de interviuri cu consumatorii și creatorii de modă din Paris și Teheran, demonstrând astfel ideea că: A fi în pas
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul filozofic de "formă" pentru a defini moda, Pierre Bourdieu transpune în interogații sociologice și antropologice conceptul de "gust". Modul în care consumăm (ne manifestăm gusturile, deci preferăm) unele produse culturale de la cele elevate, precum cărțile, piesele de teatru, spectacolele de operă, expozițiile de picturi, până la cele care se înscriu în ordinea necesității mâncare, vestimentație, decorarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Habitusul este, cuvântul însuși o atestă, ceva dobândit, un bun ce poate funcționa în anumite cazuri ca un capital", exprimând în primul rând "refuzul unei serii de alternative în care s-a închis știința socială (și, mai general, întreaga teorie antropologică): conștiință (sau subiect) vs. inconștient, finalism vs. mecanicism etc." (P. Bourdieu, 1992/2007, 242). Habitusul constă în modurile subiective de a înțelege diferențele de clasă și de a percepe lumea, în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tematică sunt "suverane" teoriilor din perimetrul științelor sociale, istoriei, antropologiei și sociologiei, care dețin primatul lansării analizei științifice asupra rolului vestimentației în viața socială. După cum am arătat în capitolul întâi, bazele epistemologice ale studierii comportamentului vestimentar se regăsesc în discursul antropologic de la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai exact în studiul comparativ al mijloacelor de subzistență ale societăților de vânători-culegători și ale societăților industrializate. Ideea preconcepută a existenței unor teorii anonime trebuie abandonată atâta vreme cât sub semnătura lui Charles Darwin (1872), Herbert
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nume tradus prin "om de neam ales", "om nobil, demnitar înalt". Scrierea runică secuiască este legată organic de sistemele de scriere turcice, din secolele VI-VII, din Siberia centrală și Mongolia. Muzica populară, civilizația, cultura, concepția despre lume sunt orientale-tipul antropologic secuiesc este predominant mongoloid. Trebuie să urmărim prefacerile ce au cunoscut triburile cabare, după înfrângerea din 955, și cum au putut secuii să păstreze numele tribului cabar principal și individualitatea lor etnică. După unele opinii, numele tribului conducător al uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
responsabili, s? sanc?ion?m pe cei ce au luptat pentru putere doar pentru a se �mbog??i, pe cei corup?i, pe trafican?i, pe intermediari etc., s? ne integr?n �n NATO ?i UE. E o �ru?ine antropologic?� s? ne plec?m capul sub vremi, spunea Cioran, este o ofens? adus? �elanului prometeic al spiritului�. Nimeni nu ne ajut? dac? nu ne ajut?m singuri. Nimeni nu se bate pentru noi dac? noi �n?ine n-o facem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în mînă cu monarhia și vrea în fruntea statului o funcție politică în serviciul lui Hristos". În concluzie, încă din 1930, are loc marea orientare filosofică și religioasă spre o spiritualitate ortodoxă inspiratoare a unui stat organic, bazat pe etnicitatea antropologică și spirituală. În 1935, Crainic, evocîndu-1 pe Coșbuc, "poetul rasei noastre", explică: "Umanitatea, adică diferitele popoare care o compun, nu poate să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept pur
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1935, Crainic, evocîndu-1 pe Coșbuc, "poetul rasei noastre", explică: "Umanitatea, adică diferitele popoare care o compun, nu poate să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept pur biologic, ci specific antropologic". El reia, în 1938, aceeași referință la fundamentul etnic și spiritual într-un articol intitulat " Spiritul autohton". Filosoful declară: "Statul este expresia politică a conștiinței autohtone". Dușmanii denunțați sînt Roma unii colaboratori ai Gîndirii regretă formarea Bisericii uniate în Transilvania
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ianuarie 1991. În timpul războiului de la sol, generalul Schwarzkopf și reporterii au folosit regulat metafore din fotbal pentru a descrie tactica Statelor Unite. PARTEA A TREIA CULTURA MEDIA/IDENTITĂȚI/STRATEGII Capitolul 7 TELEVIZIUNE, PUBLICITATE ȘI CONSTRUIREA IDENTITĂȚILOR POSTMODERNE Conform folclorului sociologic și antropologic, în societățile tradiționale identitatea individului era fixă, solidă și stabilă. Identitatea reprezenta o chestiune de rol social prestabilit, un sistem tradițional de mituri oferea orientarea și sancțiunile religioase necesare definirii locului individului în lumea sa și trasa în mod riguros
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1567), aprilie 2013 Comunismul, în roz și negru Istoriile comunismului se scriu în registru major, detaliind semnificațiile unei ideologii care, în cazul României, a avut aproape o jumătate de secol răgaz pentru a-și manifesta ororile. Demersurilor istorice, sociologice sau antropologice li s-au adăugat însă, în ultima vreme, o serie de texte menite să dezvăluie acea istorie trăită, reală și subiectivă, pe care doar discursul memoriei o poate revela. Volumul Tovarășe de drum*, apărut la Editura Polirom, în colecția Egografii
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
departe Despre Banat s-a scris și se scrie, implicat sau distant - lucid, în termenii beneficiilor multiculturalismului, dialogului între etnii și culturi, coabitării fericite într-un teritoriu aproape lipsit de potențial conflictual. Aceste realități sunt atestate de studii demografice, sociologice, antropologice, au delimitat un imaginar dens, manifestat în ficțiuni cel puțin interesante și, mai mult decât orice, au creat un mit: Banatul, un Eldorado. Celor douăzeci de limbi vorbite în Banat în momente istorice diferite, li se suprapun firesc douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Rezistența pe care i-o opun tot mai îndîrjit universitarii îl împinge să-și caute succesul în domeniul politic și social. Ani de-a rîndul, în zeci de scrieri, izbutește să amestece tot mai bine, în aceeași magmă, teorii biologice, antropologice, psihologice. Schițează planul unei psihologii a popoarelor și raselor inspirat atît de Taine, cît și de Gobineau. Conform spuselor istoricilor, contribuția lui la această psihologie este suficient de decisivă pentru ca numele său să figureze în palmaresul puțin glorios, e drept
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Faust, sfîșiat între cele două "suflete" ale sale, este un exemplu tipic. Celălalt ne trimite la omul-masă, așa cum ne este descris de psihologia maselor. Pentru moment, nu pare cu putință o mai bună definire. Sîntem înclinați să adăugăm la trăsăturile antropologice unele ținînd de psihologie. Putem presupune că omul divizat are un supraeu distinct și un eu cu un puternic amor propriu. Principalul său interes se orientează spre conservarea de sine și a vieții sale mentale care-i procură satisfacție. Pe deasupra
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe tema alterității Una din temele recurente abordate de SF este problematizarea identității, trecând prin studierea imaginară, dar fundamentală, a alterității, care permite stabilirea granițelor omenescului și ale cunoașterii de care dispunem cu privire la acest subiect, ce evoluează rapid în funcție de anchetele antropologice. Această problematizare de ordin filosofic și în aceasta rezidă originalitatea SF-ului se efectuează prin intermediul unor figuri noi, al unor ficțiuni ancorate într-o realitate permanent în evoluție: este vorba despre figurile de roboți, de androizi*, de clone* sau de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din cauza orientărilor sale sexuale. Mai mult decât în fața extraterestrului, diferit prin esență, angoasa și teama sunt cu atât mai puternice cu cât mutantul este apropiat fizic de omul "normal". SF-ul nu se mulțumește așadar să reformuleze diferit vechi probleme antropologice; figurile pe care le aduce în scenă și cărora le exploatează potențialitățile au o legătură foarte strânsă cu problemele umane actuale și, fără îndoială, viitoare. Capitolul 5 Două abordări ale științei în SF Imaginația cu suport științific și tehnic este
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
interese: cum se întâmplă adesea, conflictele care generează povestirile lui Asimov sunt rezultatul interferențelor între domenii, care, pentru un om, merg de la sine, dar care, pentru un robot, sunt de neconceput. Aceste narațiuni derivă din probleme puse într-o perspectivă antropologică, ceea ce ne dă de gândit asupra soluțiilor romanești găsite. Folosirea roboților ca personaje permite un fel de trecere la limită și un "efect de lupă" care face mai evidente anumite situații cotidiene sau juridice în care sunt prezentate grupuri umane
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este decât un element al contextului global. Element mai vizibil în cazul Ursulei K. Le Guin decât la E. Vonarburg. Și totuși în ambele cazuri, politicul se situează nu în prim-plan, ci în perspectiva unei reflecții/reverii asupra dimensiunii antropologice a raporturilor sociale și umane în general. 3.3. Serge Brussolo sau imaginarul hibrid După 1945, sub impulsul SF-ului anglo-saxon, un fel de renaștere a imaginarului, legată de speculația pe baza științei, a viitorului și a virtualităților sale, vede
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mijloace de trai. Ca dimensiune structurală, s-a afirmat că omul este alcătuit din două părți: corpul și sufletul. Este greșit. Acestea sunt speculații pur teoretice, deoarece, în realitate, el este un tot unitar (Enăchescu, 1996). Din punct de vedere antropologic, corpul poate fi perceput sub două aspecte: corpul fizic, care reprezintă structurile anatomice, și trupul, care are semnificația de corp însuflețit. Corpul fizic reprezintă aspectul material al omului, pe când trupul exprimă prezența fizică a persoanei respective. În cazul corpului omenesc
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la activitățile utile societății (populație activă, ocupată, populație aflată în șomaj); f) structura populației pe medii de rezidență (tip de habitat), care evidențiază tipurile de populație urbană și rurală; g) structura populației pe etnii (antrenează aspecte particulare de ordin cultural, antropologic etc.). Distribuțiile mai sus amintite sunt esențiale pentru orice firmă producătoare sau comercială, deoarece oferă posibilitatea elaborării de previziuni pe termen lung. Fiecărei categorii îi corespund anumite caracteristici care se referă la structura consumului, puterea de cumpărare, tendința de economisire
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
tulburare poate avea un caracter reversibil sau ireversibil, progresiv sau regresiv. în literatura de specialitate întâlnim patru modele care prezintă perspectiva de abordare a dizabilităților și relația acestora cu educația școlară : modelul medical, modelul patologiei sociale, modelul ecologic și modelul antropologic. Două dintre ele par a fi dominante modelul medical și modelul social -, celelalte două fiind combinații sau nuanțe ale acestora. Viziunea medicală consideră dizabilitățile ca fiind o problemă a persoanei, cauzată direct de boală, traumă sau o altă stare de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
operaționale la nivelul celorlalte tipuri de comportament: cognitiv, verbal, autoservire și socializare” (Horghidan, V., 2000, p. 17). 4.10.1. Locul și rolul kinetoterapeutului în contextul interdisciplinar Prof. Dr. Mariana Cordun, autoarea lucrării Kinetologie medicală, 1999, evidențiază caracterul interdisciplinar și antropologic al kinetologiei medicale, incluzând acest domeniu în cadrele de referință medico-biologice și psiho-sociale. Ca și componentă a kinetologiei medicale, kinetoterapia, „aplică mijloacele acesteia cu scopul recuperării somato-funcționale, motrice și psihice și/sau al reeducării funcțiilor secundare, de compensație, în cazul
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care catolicismul privește lumea naturală în iconomia divină 8, precum și implicațiile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Singura modalitate care asigură depășirea polarității subiect obiect este mistica cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har chemare căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har chemare căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei interbelice, preocupat de problematica ecleziologiei creștine. Potrivit gânditorului român, Biserica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]