4,171 matches
-
Provențe" sau "Alsacii".4 Pe lângă aceste trăsături legate de geografia fizică, mai există diversitatea societală care a demonstrat o continuitate remarcabilă de-a lungul sutelor de ani. Una dintre cele mai interesante și mai provocative analize a fost făcută de antropologii culturali Hervé Le Bras și Emmanuel Todd, în mai multe lucrări individuale sau în colaborare. În lucrarea lor Invention de la France 5, ei susțin că au descoperit fundamentele societale ale acestei diversități în natura structurii familiale. Ei fac diferența între
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
predicție. Scepticismul organizat. Fundamentul abordării discutate mai înainte un ciclu al cercetării conținând observația, generalizarea, explicația și predicția este împărtășit de toate științele, atât științele naturii ca fizica, chimia, astronomia și biologia cât și de științele sociale, ca psihologia și antropologia, care studiază comportamentul uman. De asemenea, anumite principii se aplică în toate științele; unul din cele mai importante este scepticismul organizat. Acest principiu stabilește că știința nu acceptă nimic pe bazele credinței sau simțului comun; orice lucru acceptat de știință
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lucruri importante cu celelalte științe sociale: folosirea metodei științifice, presupunerea că comportamentul uman are pattern-uri și regularități și, pe această bază, credința că acest comportament poate fi studiat și înțeles prin observație sistematică, generalizare și interpretare. Este cazul psihologiei, antropologiei, economiei și politologiei. Cu toate că aceste discipline sunt considerate discipline academice distincte, într-un anumit fel ele se suprapun considerabil. Multe domenii ale comportamentului uman sunt studiate de una sau mai multe discipline de științe sociale, uneori cu metode similare de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și societate, cu un accent special pe influențele societății și grupurilor sociale asupra gândirii și comportamentului individual. Datorită interesului acesteia atât pentru individ cât și pentru societate, psihologia socială este o subdisciplină importantă atât pentru sociologie cât și pentru psihologie. Antropologia socială și culturală. Relația dintre sociologie și antropologia socială este chiar mai strânsă. Antropologia se ocupă cu studiul culturilor, tradițiilor și obiceiurilor, originilor, evoluției și caracteristicilor fizice ale ființelor umane. Sociologia pune un accent mai mare decât antropologia pe structura
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societății și grupurilor sociale asupra gândirii și comportamentului individual. Datorită interesului acesteia atât pentru individ cât și pentru societate, psihologia socială este o subdisciplină importantă atât pentru sociologie cât și pentru psihologie. Antropologia socială și culturală. Relația dintre sociologie și antropologia socială este chiar mai strânsă. Antropologia se ocupă cu studiul culturilor, tradițiilor și obiceiurilor, originilor, evoluției și caracteristicilor fizice ale ființelor umane. Sociologia pune un accent mai mare decât antropologia pe structura grupurilor, pe procesele ce se produc în cadrul culturilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și comportamentului individual. Datorită interesului acesteia atât pentru individ cât și pentru societate, psihologia socială este o subdisciplină importantă atât pentru sociologie cât și pentru psihologie. Antropologia socială și culturală. Relația dintre sociologie și antropologia socială este chiar mai strânsă. Antropologia se ocupă cu studiul culturilor, tradițiilor și obiceiurilor, originilor, evoluției și caracteristicilor fizice ale ființelor umane. Sociologia pune un accent mai mare decât antropologia pe structura grupurilor, pe procesele ce se produc în cadrul culturilor și pe impactul interacțiunii sociale. Trebuie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pentru psihologie. Antropologia socială și culturală. Relația dintre sociologie și antropologia socială este chiar mai strânsă. Antropologia se ocupă cu studiul culturilor, tradițiilor și obiceiurilor, originilor, evoluției și caracteristicilor fizice ale ființelor umane. Sociologia pune un accent mai mare decât antropologia pe structura grupurilor, pe procesele ce se produc în cadrul culturilor și pe impactul interacțiunii sociale. Trebuie să spunem că până în primul sfert al secolului 20 cele două discipline erau unite în mod obișnuit într-un singur departament, diferențierea principală fiind
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bine influența forțelor sociale în societatea noastră atât acum cât și în trecut. De aceea, vom încheia acest capitol cu o privire succintă asupra aspectelor structurii sociale în tipurile diferite de societăți pe care le cunoaște istoria umanității. Sociologii și antropologii, folosesc ca să compare societățile, tipologii sociale care sunt descrieri abstracte ale societăților bazate pe observații actuale. Dar subliniem că nici o societate reală nu va arăta întocmai ca cea căreia îi corespunde tipologia la care se raportează. Tipologiile pot fi construite
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 249. 515 „les reves y participent en effet du systeme general de la croyance, enrichissent l’experience religieuse des individus et de la societe” Jean-Claude Schmitt, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lent, închistat. Viața nu mai e niciun moment efemer al 1041 Ibidem. 1042 Ibidem. 1043 Charles A. Owen, art. cit., p. 310. (trad. n.) 1044 Ibidem, p. 311. (trad. n.) 1045 Mihai Rădulescu, Dubla personalitate în Renaștere. Studiu monografic de antropologie stilistică, Editura Ramida, București, 1996, p. 18. 279 unei vieți eterne, și nicio continuă transformare, ce se prelungește firesc la infinitul morții și al resurecției. E o clipă, e prezentul, pe care oamenii Evului Mediu nu știau să-l prețuiască
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Homo fictus. Structuri și ipostaze, Editura pentru Literatură, București, 1968. 67. Powicke, F. M., The Christian Life in the Middle Ages and Other Essays, Westport, Conn., Oxford University Press (UK), 1978. 68. Rădulescu, Mihai, Dubla personalitate în Renaștere. Studiu monografic de antropologie stilistică, Editura Ramida, București, 1996. 69. Reynolds, William D., The Parliament of Fowls: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. 70. Rigby, S. H., Misogynist versus Feminist Chaucer, în Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Dombroski, London, Hodder and Stoughton, 1976, pp. 26-37. 76. Idem, Istoria literaturii italiene, traducere, studiu introductiv și note de Nina Façon, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965. 77. Schmitt, Jean-Claude, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Éssais d’antropologie mediévale, Editions Gallimard, 2001. 78. Serafini-Sauli, Judith, Giovanni Boccaccio, în Twayne's World Authors Series Online, New York, G. K. Hall & Co., 1999. 79. Smarr, Janet Levarie, Decameron, în Boccaccio and Fiammetta: The Narrator as Lover, Urbana, University of Illinois Press
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rolul unui observator independent. Abordarea subiectivă a viziunii interpretativ-simbolice implică prezentarea modului În care cei aflați În interior experimentează și construiesc lumea lor, care implică confruntarea cu Înțelesurile și interpretările lor, În loc de a impune Înțelesurile asupra lor. Aceasta este ceea ce antropologii se referă ca la o viziune naturală («nativăă), iar Înțelegerea ei necesită empatie, care este Încurajată de o epistemologie subiectivă”<footnote Hatch Mary Jo, Organization Theory, New York, Oxford University Press, 1993, p. 201 (* - sublinierea noastră). footnote>. Pentru teoriile „obiectiviste” (colectivist
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pusese În fața cunoașterii patru mari Întrebări: 1) Ce pot să știu? (la care ar răspunde metafizica); 2) Ce trebuie să fac? (la care s-ar referi morala); 3) Ce pot să sper? (domeniul religiei) și 4) Ce este omul? (obiectul antropologiei). Viziunea oferită de Biblie dă răspunsuri fundamentale unor asemenea probleme. Între știință și credință este o concordanță necesară, căci știința (bazată pe raționalitate, Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În organizație și față de organizație impune un studiu multidisciplinar. Prezentăm o definiție a comportamentului organizațional: „Studiul comportamentului uman, a atitudinilor și performanțelor din cadrul unei organizații, elaborând o teorie, metode și principii cu ajutorul unor discipline: cum ar fi, psihologia, sociologia și antropologia culturală pentru a cunoaște percepțiile, valorile, capabilitățile de Învățare și acțiunile individuale, fie că lucrează În grup sau Într-o organizație, analizând efectele mediului extern asupra organizației și resursele sale umane, misiunile, obiectivele și strategiile sale”.<footnote Ivancevich John, M.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 249. 515 „les reves y participent en effet du systeme general de la croyance, enrichissent l’experience religieuse des individus et de la societe” Jean-Claude Schmitt, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lent, închistat. Viața nu mai e niciun moment efemer al 1041 Ibidem. 1042 Ibidem. 1043 Charles A. Owen, art. cit., p. 310. (trad. n.) 1044 Ibidem, p. 311. (trad. n.) 1045 Mihai Rădulescu, Dubla personalitate în Renaștere. Studiu monografic de antropologie stilistică, Editura Ramida, București, 1996, p. 18. 279 unei vieți eterne, și nicio continuă transformare, ce se prelungește firesc la infinitul morții și al resurecției. E o clipă, e prezentul, pe care oamenii Evului Mediu nu știau să-l prețuiască
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Homo fictus. Structuri și ipostaze, Editura pentru Literatură, București, 1968. 67. Powicke, F. M., The Christian Life in the Middle Ages and Other Essays, Westport, Conn., Oxford University Press (UK), 1978. 68. Rădulescu, Mihai, Dubla personalitate în Renaștere. Studiu monografic de antropologie stilistică, Editura Ramida, București, 1996. 69. Reynolds, William D., The Parliament of Fowls: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. 70. Rigby, S. H., Misogynist versus Feminist Chaucer, în Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Dombroski, London, Hodder and Stoughton, 1976, pp. 26-37. 76. Idem, Istoria literaturii italiene, traducere, studiu introductiv și note de Nina Façon, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965. 77. Schmitt, Jean-Claude, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Éssais d’antropologie mediévale, Editions Gallimard, 2001. 78. Serafini-Sauli, Judith, Giovanni Boccaccio, în Twayne's World Authors Series Online, New York, G. K. Hall & Co., 1999. 79. Smarr, Janet Levarie, Decameron, în Boccaccio and Fiammetta: The Narrator as Lover, Urbana, University of Illinois Press
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
strălucit reprezentant al științei românești (nr. 1/1969) erau scrise cu multă responsabilitate, bine documentate. „În 1887, la numai 19 ani, Racoviță, plin de viață și energie, urma cursurile a trei școli dintr-odată: Facultatea de 371 drept, Școala de antropologie și Sorbona, pregătindu-și temeinic o frumoasă carieră", scria concis, dar cuprinzător, despre personalitatea lui Emil Racoviță, eleva Ionescu Maria din clasa a XII-a, în Lyceum nr.3-4/1968. * Liceul „Mihai Eminescu” Liceul „Mihai Eminescu” Bârlad, promoția 1998, revistă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În cele 49 instituții universitare de stat, În vederea derulării de programe comune și schimburi de cadre didactice și studenți cu centre universitare din Uniunea Europeană și din țări candidate la UE. Cele opt instituții de Învățământ superior acceptate sunt: 1-Universitatea București Antropologie culturală; 2-Universitatea Tehnică Cluj Tehnologii ecologice; 3-Universitatea Politehnica Timișoara Inteligență artificială și Tehnologii de reciclare; 4Universitatea de Medicină și farmacie din Cluj Napoca Afecțiuni psihosomatice; 5-Universitatea "Babeș Bolyai", Cluj-Napoca Algebra; 6-Universitatea Tehnică Cluj Management, ingineria materialelor; 7-Academia de Muzică "George Enescu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mai ales cu participiul: cultus, a, um]: a lucra, a Îngrijii. Cultus Însemna cult religios, Închinare, adorare adusă zeilor. Cultul În sensul culturii Însă nu mai are o semnificație prea profundă astăzi. Termenul de cultură a fost astfel preluat În antropologie din agricultură, dar atât În antropologie cât și În celelalte domenii cu adăugare de adjective manifestându-se În mai multe accepțiuni pentru cultură: fenomenologică, structuralistă, critică etc. Potrivit mai multor specialiști, la nivelul unei țări se pot delimita patru categorii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
um]: a lucra, a Îngrijii. Cultus Însemna cult religios, Închinare, adorare adusă zeilor. Cultul În sensul culturii Însă nu mai are o semnificație prea profundă astăzi. Termenul de cultură a fost astfel preluat În antropologie din agricultură, dar atât În antropologie cât și În celelalte domenii cu adăugare de adjective manifestându-se În mai multe accepțiuni pentru cultură: fenomenologică, structuralistă, critică etc. Potrivit mai multor specialiști, la nivelul unei țări se pot delimita patru categorii de culturi: națională; economică; pe ramuri
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și viceversa. În fine, studiile prezentate în această carte țin de un cadru explicativ nou, de aproximativ 20 de ani, de dincolo de Atlantic, dar și din Franța care integrează și explică azi aproape toate cercetările realizate în domeniul psihologiei, al antropologiei, al biologiei etc. Această nouă paradigmă se bazează pe cele două mecanisme citate mai sus și susține că emoțiile, comportamentele și opiniile noastre s-au șlefuit prin selecția naturală și mai ales prin cea sexuală 2. Explicațiile date diferențelor dintre
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
motorul central al ființei și al conștiinței noastre, alfa și omega existenței noastre” . În „Enciclopedie de Filozofie și Științe Umane” (DeAGOSTINI), Editura ALL EDUCATIONAL, 2004, 2007, București, se acordă un spațiu larg conceptului de „creație, În sens filosofic general”, „În antropologie”, „În miturile cosmogonice și teologice”, În „miturile despre creație În tradiția hinduistă și cea ebraică” prezentând, evident, și punctul de vedere al doctrinei creștine. Natura care ne Înconjoară este așa de complexă și impresionantă că Îi fac pe evoluționiști să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]