2,986 matches
-
defini patența vaselor colaterale. Cu toate aceste avantaje, IRM are și un număr de dezavantaje: este contraindicată la pacienți cu stimulatoare cardiace sau cardiovertere defibrilatoare implantabile și în caz de prezență de clipsuri vasculare; are aplicații limitate în cuantificarea insuficienței aortice [31]. 4. Aortografia retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
are aplicații limitate în cuantificarea insuficienței aortice [31]. 4. Aortografia retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale, insuficiența aortică). 5. Coronarografia reprezintă o tehnică imagistică folosită în condițiile în care disecția afectează aorta ascendentă și ostiumul coronarian, dar și în condițiile în care este necesară cunoașterea afectării aterosclerotice coronariene [10, 18
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în cuantificarea insuficienței aortice [31]. 4. Aortografia retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale, insuficiența aortică). 5. Coronarografia reprezintă o tehnică imagistică folosită în condițiile în care disecția afectează aorta ascendentă și ostiumul coronarian, dar și în condițiile în care este necesară cunoașterea afectării aterosclerotice coronariene [10, 18, 24, 40]. I.
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
4. Aortografia retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale, insuficiența aortică). 5. Coronarografia reprezintă o tehnică imagistică folosită în condițiile în care disecția afectează aorta ascendentă și ostiumul coronarian, dar și în condițiile în care este necesară cunoașterea afectării aterosclerotice coronariene [10, 18, 24, 40]. I. SEMIOLOGIA AFECȚIUNILOR ARTERIALE Bolile arterelor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ischemie periferică: date generale, antecedente personale cu precizarea debutului manifestărilor, respectiv a modului de evoluție a acestora [1, 5-7, 10-12] Date generale - Vârsta. Arteriopatiile pot apărea la orice vârstă. În perioada perinatală se diagnostichează bolile arteriale congenitale: sindrom Marfan, stenoza aortică supra-valvulară, coarctația aortică, canalul arterial persistent, fistule arteriovenoase, etc. În copilărie se identifică arterite de cauză reumatismală, infecțioase iar la adultul tânăr primordială este trombangeita obliterantă (boala von Winiwarter-Buerger), alături de alte afecțiuni cum ar fi: arterite inflamatorii sau în boli
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
generale, antecedente personale cu precizarea debutului manifestărilor, respectiv a modului de evoluție a acestora [1, 5-7, 10-12] Date generale - Vârsta. Arteriopatiile pot apărea la orice vârstă. În perioada perinatală se diagnostichează bolile arteriale congenitale: sindrom Marfan, stenoza aortică supra-valvulară, coarctația aortică, canalul arterial persistent, fistule arteriovenoase, etc. În copilărie se identifică arterite de cauză reumatismală, infecțioase iar la adultul tânăr primordială este trombangeita obliterantă (boala von Winiwarter-Buerger), alături de alte afecțiuni cum ar fi: arterite inflamatorii sau în boli de colagen (sclerodermie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
față de locul durerii. Dacă există mai multe zone stenozate/ obstruate, locul durerii nu mai permite aprecierea sediului obliterării. Claudicația poate să apară și în alte regiuni sau segmente ale corpului: a. la nivelul membrului superior: leziuni arteră subclaviculară, sindrom arc aortic, obliterări vase braț, antebraț și mână („crampa scriitorilor”); b. la nivel abdominal, caracterizată prin durere, balonări, tulburări de tranzit: leziuni trunchi celiac și/sau artere mezenterice; c. claudicația intermitentă Dejerine: amorțeli, dificultăți de mers la unul sau ambele membre inferioare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
frecvent infectate și relativ nedureroase, datorită afectării neurologice. Simptome neurologice: Modificările senzitive (acroparesteziile) se caracterizează prin: a. amorțeli, furnicături, senzație de „deget mort” în ateroscleroza obliterantă, trombangeita obliterantă și alte afecțiuni cronice vasculare obliterante ale membrelor inferioare, sindromul de arc aortic și sindromul de compresie neurovasculară; b. amorțeli, răcirea extremităților și dureri instalate brusc în ocluzia arterială acută; c. sensibilitate la rece, tendința extremităților de a deveni reci la expunere de scurtă durată la frig în trombangeita obliterantă și ateroscleroza obliterantă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
capilar - semnul Lebert și Quincke. Pulsul capilar poate fi pus în evidență și prin frecarea pielii frunții, apăsarea mucoasei labiale cu o lamă de sticlă, prin transluminarea lobului urechii sau a pulpei degetului. Aceste semne nu sunt patognomonice pentru insuficiența aortică, putând fi întâlnite și în sindroamele hiperkinetice (febră, anemie, hipertiroidie, boală Paget, Beri-Beri) uneori chiar și la omul sănătos; -arterele temporale și humerale în ateroscleroză au un traiect sinuos șerpuitor și pulsatil - semnul Hippocrate, „șarpele lui Hippocrate”. În sindromul Horton-Magath
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată de impactul cu sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pot fi întâlnite în practica medicală curentă și următoarele tipuri de anevrisme: anevrismul anastomotic (după operațiile de by-pass), anevrismul disecant (care apare de obicei la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne, producând clivarea pereților datorită pătrunderii sângelui în grosimea peretelui aortic), anevrismul arterio-venos (erodarea de către anevrismul arterial a unei vene de vecinătate și constituirea unei fistule care permite trecerea sângelui din arteră în venă). Manifestările clinice Anevrismele sunt adesea asimptomatice. Când comprimă un nerv sau o venă, pot provoca dureri sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
kg). Contraindicațiile absolute sunt puține: pace maker, neurostimulatoare, valve Starr-Edwards, corpi străini feromagnetici intraoculari, clipsuri vasculare intracerebrale. Pot apărea artefacte minime date de clipsurile chirurgicale intratoracice sau de firele de oțel folosite post sternotomie. Angio RM nu permite vizualizarea calcificărilor aortice parietale. În disecția de aortă, rezonanța magnetică este examinarea cea mai sensibilă (în special asupra extensiei distale a lumenului fals); ea evaluează topografia și extensia intimei disecate, identificând și localizând ruptura intimei în 60-70% dintre cazuri. În secvențele T1 lumenul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
contigue cu o tumoră pulmonară, ce duce la compresiunea vaselor mediastinale sau a esofagului, sau înlocuirea grăsimii mediastinale cu țesut moale;2.obliterarea stratului de grăsime normală, adiacent vaselor mediastinale;3.contactul tumorii cu peste 1/4 din circumferința peretelui aortic;4.contactul tumorii cu peste 3 cm din mediastin. Examenul RM Este capital în diagnosticul cancerului bronho-pulmonar atât datorită semiologiei endobronșice ce orientează diagnosticul, cât mai ales prin stabilirea diagnosticului de certitudine prin biopsie tumorală și examen histopatologic. Chistul hidatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Topografic se situează în șanțurile paravertebrale, sau în compartimentul visceral [75]. Malignitatea nu poate fi stabilită histologic decât prin caracterul macroscopic invaziv Tratamentul chirurgical indicat este excizia tumorii. Uneori se practică doar biopsia simplă în localizările periculoase și hipervascularizate (arcul aortic - mortalitate 50%!). Tratamentul radiant este indicat pentru leziunea malignă. TIROIDA MEDIASTINALĂ Date generale Frecvența ei este de 55,8% din tumorile mediastinale. Glanda tiroidă se dezvoltă dintr-un diverticul ce ia naștere din peretele faringian, între prima și a doua
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
planul traheal, în spatele marilor vase, poate fi situată între trahee și esofag sau posterior de esofag, sau poate coborî până la diafragm. Coborârea în mediastin se produce cel mai frecvent în partea dreaptă, chiar dacă ține de lobul stâng, datorită dispoziției arcului aortic. Vascularizația este asigurată de arterele tiroidiene inferioare. Excepție foarte rară este vascularizația din vasele de neoformație mediastinală în caz de gușă completă cu coborâre joasă (mixt), sau operație precedentă care a interceptat vasele tiroidiene inferioare și a abandonat țesut tiroidian
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
între 0,7% și 2%. Tiroida ectopică mediastinală Localizarea este extrem de rară în mediastin și este situată de obicei în mediastinul anterior. Țesutul tiroidian poate coborî câtre inferior în cursul embriogenezei cordului și astfel, poate fi găsit la nivelul arcului aortic, pericardului, peretelui esofagian, mușchiului cardiac. Criteriile de definire a tiroidei ectopice sunt:- țesut tiroidian mediastinal complet separat de tiroida cervicală;- vascularizație din vasele mediastinale;- tiroida cervicală să fie normală sau absentă;- NU tiroidectomie totală sau subtotală în trecutul bolnavului;- absența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
sunt situate pe fața posterioară a polului inferior tiroidian. Topografia paratiroidei mediastinale Glandele paratiroide se găsesc cel mai frecvent în următoarele teritorii [12, 13, 15, 38]:- mediastinul anterior, în relație cu timusul;- mediastinul visceral, superior, la nivelul aortei ascendente, arcului aortic și ramurilor sale;- mediastinul posterior, în relație cu esofagul;- mediastinul visceral, în regiunea mijlocie. Paratiroidele III pot fi găsite ectopic în ligamentul tiro-timic, polul superior timic, în lobii timici, în spațiul dintre timus și marile vase, pe pericard, pe vena
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
timus și marile vase, pe pericard, pe vena cavă superioară, pe trunchiul venos brahiocefalic drept sau stâng, pe fața antero-laterală a aortei, la originea trunchiului arterial brahiocefalic, la originea arterei carotide comune stângi sau la nivelul ligamentului arterial, în interiorul arcului aortic, la nivelul arterei pulmonare stângă, pe linia de reflexie pleurală, intrapericardic. Paratiroidele IV pot fi găsite ectopic în spațiul retroesofagian, paraesofagian lateral drept și stâng, în șantul traheo-esofagian. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic se întâlnesc trei sindroame majore
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Se speră că descoperirea unor mijloace eficace de a modula apoptoza ar putea fi o terapie importantă în ADPKD. D) PATOGENIA MANIFESTĂRILOR EXTRARENALE ADPKD se asociază frecvent cu chiști în ficat sau pancreas, anomalii ale valvulelor cardiace, anevrisme intracerebrale sau aortice, diverticulită a colonului etc. (12). Genele care sunt implicate în producerea chiștilor renali ar trebui să aibă un rol și în patogenia acestor modificări sistemice. Pentru moment, fenomenele nu sunt clare, dar manifestările extrarenale cardiovasculare ar putea fi explicate printr-
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
numeroase organe și sisteme. în sinteză, aceste manifestări pot fi (4, 7, 9): gastrointestinale: chiști hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
HTA, al cărei impact direct asupra deteriorării funcției renale la bolnavii cu ADPKD a fost de mult recunoscut, ca și de anevrismele intracraniene care pot evolua spre ruptură, cu consecințe grave (sechele neurologice invalidante sau chiar fatale), coafectarea valvulară și aortică în ADPKD a fost mult timp ignorată sau considerată rară, dacă nu chiar întâmplătoare, și lipsită de semnificație prognostică (10, 15). Examenele ecocardiografice sistematice și urmărirea în timp a pacienților cu ADPKD tind însă să schimbe această optică (Gabow P.A.
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
lipsită de semnificație prognostică (10, 15). Examenele ecocardiografice sistematice și urmărirea în timp a pacienților cu ADPKD tind însă să schimbe această optică (Gabow P.A., 1993). Anomaliile cele mai frecvente au fost raportate la nivel valvular (regurgitări, eventual prolaps) și aortic (anevrisme). Un studiu eco-Dopppler (Hossak et al., 1988, cit. 8) efectuat la un lot de bolnavi cu ADPKD, comparativ cu un lot normal descrie în ordine de frecvență: incompetența mitralei (31 versus 9%), prolapsul de valvulă mitrală ( 26 vs 2
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al., 1988, cit. 8) efectuat la un lot de bolnavi cu ADPKD, comparativ cu un lot normal descrie în ordine de frecvență: incompetența mitralei (31 versus 9%), prolapsul de valvulă mitrală ( 26 vs 2%), incompetența tricuspidei (15 vs 4%), incompetența aortică (8 vs 1%) și prolpasul valvei tricuspide (6 vs 0%). în literatură sunt citate și asocieri mai rare (cardiomiopatia dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, fibroelastoza endocardică, bicuspidia sigmoidelor aortice, coarctația de aortă, stenoze arteriale), a căror filiație patogenică este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mitrală ( 26 vs 2%), incompetența tricuspidei (15 vs 4%), incompetența aortică (8 vs 1%) și prolpasul valvei tricuspide (6 vs 0%). în literatură sunt citate și asocieri mai rare (cardiomiopatia dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, fibroelastoza endocardică, bicuspidia sigmoidelor aortice, coarctația de aortă, stenoze arteriale), a căror filiație patogenică este mai greu de explicat și acceptat. O mențiune specială merită creșterea masei ventriculare stângi, adesea disproporționată cu hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (16, 17). în ceea ce privește anomaliile vasculare extracerebrale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]