2,781 matches
-
cuvine să ne aplecăm. Ea presupune o conivență care trece dincolo de convențiile tehnologice, financiare, etnice, simbolice sau organizaționale, pentru a culmina În Împărtășirea unei estetici. Acest miracol, adesea reînnoit, al accesuluimasiv la plăcerea artistică este un fenomen unic, care trebuie aprofundat În specificitatea sa de fapt social și reprezentațional. Acesta este principalul motiv pentru care muzica suscită În așa măsură atenția specialiștilor În științe sociale din societățile noastre care suportă acum efectele deziluziei democratice, ale diminuării credinței În progresul industrial și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dacă, În exterior, mișcările anticolonialiste capătă un indiscutabil avânt, În Franța, apariția Frontului Popular creează o situație inedită, Între speranță și decepție, pentru studenții veniți din țările colonizate. Acesta este așadar contextul În care Aimé Césaire și Léopold Senghor Își aprofundează cunoștințele despre Africa parcurgând lucrările etnologilor, În special pe cele ale lui Rivet, Griaule și Lafosse, pentru a nu-i cita decât pe aceștia. Însă scrierile lui Frobenius sunt cele care vor exercita asupra lor o influență a cărei importanță
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În principal pe stereotipuri și categorisiri; spațiul practicilor și al acțiunilor (nivelul conativ) care ar trebui să decurgă, direct sau nu, din prejudecată sau care ar putea, eventual, să-i dea o inspirație și o formă. În acest text, vom aprofunda mai ales aspectul afectiv al acestui tip de atitudine, tratarea dimensiunii sale cognitive fiind efectuată În cadrul prezentării vocabulei „stereotip”, iar cea a aspectului său conativ În textul despre „discriminare” (Bourhis și Gagnon, 1994; Myers și Lamarche, 1992). Lucrările lui Robert
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lingvistic”, aparține tot cercului aproximării sau necunoașterii: nu-l cunoaștem, În practicile cotidiene sau În intimitate, pe vecinul de scară sau pe prietenul nostru, În aparență cel mai apropiat, care Își poate ascunde anumite pasiuni sau o Înclinație reprobabilă; nu aprofundăm numeroasele relații de zi cu zi de la locul de muncă, de la restaurant sau chiar de pe stradă. Mai rău, facem totul, deseori din motive foarte Întemeiate, pentru a-l menține pe celălalt Într-un clar-obscur al ignoranței confortabile, utilă „relaxării minții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
putea să nu vedem că aceștia din urmă sunt niște fabricanți de reprezentări? Unii dintre ei (vezi expoziția lui Dominique Gonzales-Foerster, din octombrie-decembrie 2002, la Centrul Beaubourg) revendică jocul cu simbolurile, cunoștințele sociale și imaginarul orașului ca mijloc de a aprofunda transformarea lumii În spectacol. Am putea da și alte exemple. Să ne gândim la domeniul managementului organizațiilor. Integrarea dimensiunii interculturale În Întreprindere repune În discuție sau modifică sistemul de conducere, adică reprezentările care structurează luările de poziție și acțiunile simbolice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
experiențe sau a relata sub întâmplări. Putem povesti astfel de lucruri deoarece știm ce s-a întâmplat și simpla cunoaștere a unui eveniment ne permite și ne inspiră să povestim despre el. În general, când povestim ceva din viața noastră, aprofundăm autocunoașterea deoarece descoperim semnificații tot mai profunde ale vieții prin intermediul procesului de reflectare și exprimare orală a evenimentelor, experiențelor și sentimentelor trăite. Întotdeauna se întâmplă astfel și poate tocmai de aceea simțim nevoia de a conferi sens, inteligibilitate și coerență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
revizuiesc abordarea obișnuită și să realizez interviul axându-mă în principal pe aspectele esențiale, principale din viața persoanei respectate, încercând totuși să o fac să spună câte ceva din fiecare etapă a vieții. În astfel de situații, o modalitate de a aprofunda informațiile este transcriem interviul și i-l trimitem persoanei pentru eventuale adăugiri. De regulă, adăugirile pot fi făcute pe e-mail, dacă ne aflăm la distanță, însă nici aceasta nu este o abordare dezirabilă. Tipice interviului descris în această lucrare sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
care celălalt caută ca dumneavoastră să-i cereți precizări suplimentare despre ceea ce tocmai s-a spus. Povestitorii nu pot fi siguri dacă au vorbit destul despre o anumită temă sau dacă dumneavoastră sunteți suficient de interesat ca ei să o aprofundeze. În astfel de momente, va trebui să vă folosiți intuiția pentru a-i cere direct persoanei să continue ori nu. Un ghid bun este atent la momentele în care povestitorii au epuizat tot ceea ce voiau să spună pe o anumită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
bine să puneți mai târziu întrebările dificile, cu încărcătură emoținașă, după ce persoana s-a obișnuit deja cu ideea de a vorbi cu dumneavoastră despre viața sa, și nu la începutul interviului. Nu este niciodată recomandat să forțăm o persoană să aprofundeze o problemă mai mult decât este pregătită să o facă. Respectați granițele prezentului impuse de narator și nu uitați să fiți înțelegător. Dacă veți considera potrivit și necesar pentru narator, după ce interviul se încheie, îl puteți asigura încă o dată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de la copilărie spre maturitate), într-un cadru tematic (abordând în profunzime doar o singură temă o dată). În acest fel, interviul poate fi realizat urmând etapele vieții (cronologic). Structurarea tematică vă permite să vă concentrați asupra oricărei teme veți dori să aprofundați. Spre exemplu, dacă sunteți interesat de rolul persoanei în istoria locală, puteți dezvolta această temă focalizându-vă pe ceea ce s-a întâmplat în lumea sau comunitatea sa. Dacă veți dori să asistați pe cineva în relatarea autobiografiei sale spirituale, puteți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de genul: „Ce înțelegi atunci când îți asculți propria poveste?”. Sau: „Ce semnifică povestirea ta pentru tine?”. Dacă un cercetător va realiza mai multe interviuri de acest tip pentru un anumit proiect, o modalitate de a-i ajuta pe naratori să aprofundeze semnificațiile fiecărei povestiri ar fi reflecția de grup, eventual și pentru coroborare acestora. Putem apela la grupuri structurate organizate în vederea analizei reflexive a povestirilor, la rememorarea în grup sau la ambele metode. O altă manieră de a-l ajuta pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
fenomene și structuri (de la aluzie, citat, ironie, pînă la diferitele stiluri de discurs raportat) mai mult sau mai puțin marcate, permit actualizarea prezenței celuilalt în discurs. Eterogenitatea manifestă corespunde, astfel, "urmelor" alterității discursive. Introdusă de J. Authier-Revuz, în 1984, și aprofundată în lucrările ulterioare, dihotomia eterogenitate constitutivă / manifestă definește, prin urmare, jocul dintre virtualitatea și actualizarea alterității discursive. Ca moduri privilegiate de manifestare a eterogenității, se evidențiază fenomenul discursului raportat, cu diferitele sale stiluri (direct / indirect / indirect liber), la care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
între subiectul vorbitor, locutor și enunțiator. Subiectul vorbitor este cel care produce enunțul. Locutorul este instanța care își asumă responsabilitatea actelor ilocuționare, iar enunțiatorul este autorul unui punct de vedere, care nu se exprimă obligatoriu prin cuvinte. Problematica polifoniei este aprofundată de Dominique Maingueneau, pentru care locutorul poate pune în scenă, în propria sa enunțare, poziții distincte ale sinelui: "Enunțiatorii nu se mulțumesc să transmită doar conținuturi reprezentative, ei se implică în ceea ce spun și se afirmă afirmînd, negociind propria lor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ethiopia, Oxford University Press, Oxford, 1976, pp. 63-76. Charles J. FILLMORE (1929-2014), profesor american de lingvistică, propune prin lucrarea sa Case Grammar, din 1968, o reorientare a studiului sintaxei spre nivelul semantic. Considerat un reprezentant al lingvisticii cognitive, dezvoltă și aprofundează ideile despre rolul fundamental al semanticii în studii precum: The Case for Case, în Bach, E., Harms, R. T. (eds.), Universals in Linguistic Theory, Holt, Rinehart, and Winston, New York, 1968, pp.1-88; Frame semantics and the nature of language, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că face ficțiune, fie documentar, e pregătit să primească inspirație, ea vine ca și cum s-ar crăpa cerurile. Și cineastul e ajuns de subiect din urmă, pentru că numai acel subiect trebuie să-l facă, pe acela pe care trebuie să-l aprofundeze pentru sine, ca să crească. Adinei Pintilie, care s-a dus la azil neștiind ce oameni o să găsească, i s-au dat nu niște personaje, ci niște persoane. Ignat care mută pietre cât e ziua de lungă, Ocsi care când nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 46 Octavian Florescu este absolvent al Facultății de Istorie a Universității București. A urmat studii aprofundate de istoria ideilor și a mentalităților, dar și de filozofia istoriei sub îndrumarea profesorilor Lucian Boia și Neagu Djuvara. Masterat în teologie istorică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Volumul Kairoi sau roadele timpului. Introducere la o teologie a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
pentru prima oară, cititorul îl zărește pe tînărul Sortoris nemaifiind împovărat, nesigur, sau cu terenul fugindu-i de sub picioare: nemaifiind cuprins de panică și disperare în împrejurări create de alții. Lecturi suplimentare Ca și în capitolul precedent, pentru un studiu aprofundat asupra subiectelor discutate îi recomandăm ca punct de plecare pe Rimmon-Kenan (1983) - Capitolele 4,6 și 7 - și Bal (1985). Dezbaterile lui Rimmon-Kenan, despre timp și focalizare mai ales, includ numeroase exemple concludente din canonul literar, în timp ce în lungile capitole
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
CSSD) au un profil mai omogen și ocupă încă de la originile lor o poziție reorientată în cadrul clivajului. Aceeași temperanță se observă și în Slovenia în cadrul Listei Unite a Social Democraților (ZLDS) și Partidului Social Democrat (SDSS). Pe măsură ce inegalitățile economice se aprofundează, se deschide spațiul politic pentru formațiunile care se orientează tot mai ferm spre versantul minimalist al clivajului, astfel se explică în parte afirmarea Autoapărării (Samoobrona) și a mai multor formațiuni ale dreptei naționale catolice în Polonia sau succesul Mișcării pentru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre principalele aspecte a fost atitudinea față de problema cetățeniei, față de includerea sau excluderea imigranților de după război din procesul politic de luare a deciziilor. Aspectele socio-economice erau importante la alegerile din 1993: deteriorarea situației economice determină creșterea numărului de oameni și aprofundează îndepărtarea dintre diferitele pături sociale. Înaintea alegerilor pentru a cincea legislatură, calea Letoniei (LC) avea programul politic cel mai dezvoltat, accentul fiind pus pe dimensiunea economică. Dar pentru alegător, problema cea mai importantă în acest moment era aceea privind cetățenia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
multimilenară, nu a avut nimic cu misticismul și vrăjitoria și a fost rodul creației tuturor popoarelor de pe meridianele globului, fiecare aducându-și contribuția În funcție de bogăția covorului vegetal din zonă. În ultimele două secole, medicina naturistă a beneficiat de numeroase studii aprofundate de biochimie asupra complexului de principii active, existente În diferite organe vegetale: alcaloizi, taninuri, saponine, saponozide, glicozizi, hidrocarburi alifatice, acizi organici, fenoli, cetone, terpenoide etc. Aceste grupe de substanțe, sintetizate În celulele vegetale, sunt ușor metabolizate și asimilate În corpul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
între oameni, între aceștia și natură. Că acest mit, mereu reînviat, s-a numit domnia lui Dumnezeu pe pămînt sau, mai tîrziu, comunism, nu se pare să-l deranjeze pe profetul nostru... Cu cît analizele sale sînt mai fine și aprofundate în aval, cu atît el rămîne mut în fața acestor supoziții naive. Mai ales, nu se găsește nimic în operă care să ne informeze asupra comunicării astăzi. Generalități, un decor care poate servi drept ghid: acesta este aportul intenției sale filozofice
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Universității din California 119. Morala este colectivă: "Să lucrăm pentru lumea ce lucrează pentru noi. În această țară nu există proiect național. Douăzeci de copii mor pe minut în timp ce voi vorbiți. Fiecare să-și păstreze credințele. Trebuie numai să le aprofundați. Fiți mai mult încă ceea ce sînteți, pentru a nu mai reacționa în mod mecanic. A crea un context pentru sine, înseamnă a-l crea pentru toți". "Este o viziune comunistă (aplauze entuziaste și prelungite) ca aceea de a face fericirea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
legitimitatea sistemului politic. Neîncrederea manifestată față de politicieni de către largi segmente ale populației în aproape toate națiunile (cu excepția Suediei și Norvegiei) nu i-a lăsat indiferenți pe avocații perspectivei sociologice. O distincție semnificativă este făcută de către juristul Bruce Ackerman și este aprofundată de către Randy Barnett de la Columbia University, între voința lui "we the people" și actele lui "we the politicians"48. Un exemplu de lider prestigios care a pierdut popularitatea și legitimitatea fără ca regimul pe care l-a instituționalizat și fără ca acea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
operând cu categorii ontologice și estetice largi. Încercările sale hermeneutice îl apropie de estetica și aparatul critic al lui Mihail Dolgan, dar și de cele ale lui Mihai Cimpoi. De fapt, prin acești doi mari cărturari ai Basarabiei, Theodor Codreanu aprofundează, în primă fază, opera lui Vieru, ca apoi, să intuiască momente inedite, originale în demersu-i critic atractiv. Savant de mare probitate profesională, Theodor Codreanu, are mai întâi grijă să treacă în revistă principalele opinii care au fost lansate anterior, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unor experiențe erotice, ale unei neîmpliniri, dar și rezumate literare. Anul 1967 este mai fertil din punctul de vedere al notațiilor, progresul raportat la nivelul de înțelegere și interpretare este evident. Student fiind, e preocupat de finalitatea studiilor, problematica este aprofundată dintr-o perspectivă ontologică iar experiența lecturilor o reliefează. Tânăr fiind este preocupat de adevărul raportat la profunzimea sentimentelor de dragoste. Experiențele erotice îl face să tragă concluzii pesimiste: "Iubirea e ridicolă atunci când e falsă" (858) sau "Aș putea zice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]