2,802 matches
-
la Ierusalim în 1875 . Cele mai recente informații despre Vlahii din Sinai, ne sunt date de ieromonahul Ioanichie Bălan, în lucrarea „Mărturii românești la Locurile Sfinte”, apă rută în 1986. Informațiile oferite de Ioanichie Bălan diferă întrucâtva de ale celorlalți, ară tând că populația beduinilor vlahi, care trăiește în jurul mănăstirii, cuprinde peste 2.000 de suflete, este nomadă, măcinată de boli și sărăcie. Cel mai important lucru pe care ni-l spune, se referă la faptul că „chiar beduinii recunosc că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă a le lua de a zecea din păne și din fân și din tot venitul și să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu ar fi nici o deosebire între război și muncile câmpului. De unde le-a venit la acești autori contemporani ideea că țăranii lui Ștefan i-au stâlcit în bătaie pe ienicerii și spahii lui Mahomed al II-lea? Pe lângă, așa cum am ară tat deja, poziția adoptată de cronicarii străini, care nu cunoșteau realitățile românești din secolul al XV-lea, contemporanii noștri s-au lăsat influențați de diferite școli ideologice anterioare regimului comunist și preluate și amplificate de acesta despre rolul țărănimii în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
1977. Meițoiu, Ioan, Soarele alb de la miezul nopții, București, Albatros, 1985. Radu, George, Finlanda, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976. Radu, George, Suomi - Terra magica. Pe urmele eroilor Kalevalei, București, Editura Sport-Turism, 1984. Radu, George, Finlanda la noi acasă, București, Ara, 1993. Simionescu, I., Finlanda. Oameni, locuri, lucruri, București, Editura Cartea Românească S.A., 1922. Stancu, Horia, Călătorind prin țările Nordului: Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, Editura. Tineretului, 1960. Stăvăruș, Ion, Spre Cap nord. Pe urmele lui Giuseppe Acerbi, București, Press
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
40. 252 Ibidem, p. 58. 253 Ibidem, p. 74. 254 Ibidem. 255 Ibidem, p. 78. 256 Asociația Europeană a Liberului Schimb. 257 George Radu, Finlanda, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976. 258 George Radu, Finlanda la noi acasă, București, Editura ARA, 1993. 259 Horia Stancu, Călătorind prin Țările Nordului. Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, Editura Tineretului, 1960, p. 9. 260 Ibidem, p. 15. 261 Ibidem, p. 21. 262 Ibidem, p. 24. 263 Ibidem. 264 Ibidem, p. 25. 265 Din spusele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fr. Cie < c[ompagn]ie; Me < m[aîtr]e; Mgr < m[onsei]g[neu]r; Mlle < m[ademoise]lle; Mme < m[ada]me; no < n[umér]o; Pr < p[rofesseu]r44; lat., rom. cca < c[ir]ca; magh. db < d[ara]b "bucată"; fszt < f[öld]sz[in]t "parter"; Ft < F[orin]t; mrd < m[illiá]rd; szla. = sz[ám]la "factură"; rom. ad(-)ție < ad[ministra]ție; bd. < b[ulevar]d; dl(e) < d[omnu]l(e); dna < d
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condus de nimeni, fermierul citindu-și liniștit jurnalul. O viziune a viitorului nu prea îndepărtat. La noi, în Bărăgan, fermierul Mihail Eremia, de la gara Ciulnița, îmi povestea în 1935 cum mergând în control pe câmp s-a speriat văzând tractorul arând singur. Pe o tarla lungă, cu pământ bun, ușor, pe o zi călduroasă și cu praf, tractoristul se învoise cu ajutorul său să pună tractorul în brazdă să-l lase să meargă singur, ei așteptând câte unul, la un cap al
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
o șosea modestă spre est. Fermele se întețesc. Unele din ele au adevărate firme mari, frumoase, cu numele fermei și al proprietarului. Altele, pe acoperiș, și-au scris numele cu litere mari. Ne oprim și discutăm cu un fermier ce ară cu un polidisc, tras de cai. Seamănă furaje. Fermele pentru lapte devin mai dese. După aspectul fermelor ne putem da seama că ne îndreptăm spre centre mai populate. Statul Dakota de nord are o suprafață de 18,3 milioane hectare
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
dintre rânduri. E ușor, înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o înălțime medie. E ieftin, astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce în Europa și în special în URSS se construiesc mașini grele și scumpe, aici mecanizarea a putut lua avânt grație mașinilor mai mici și mai ieftine. Prin Minnesota. Minneapolis și St. Paul Părăsim
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
surâzând, ne cere respectivul dolar. Suntem din nou în Illinois, în partea centrală și sudică. Se zorește cu prașila porumbului. Ovăzul e frumos dezvoltat. Câțiva fermieri au dat drumul tineretului bovin în lanurile de ovăz. După ce va fi pășunat, vor ara și semăna porumb furajer. În fiecare fermă vacile sunt scoase la pășune, fără nicio pază, grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă în regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, întrucât marii proprietari îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat în iunie în ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca în America, am luat în dijmă o suprafață la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor sterp, necultivat, păstrând umezeala solului. Se obține astfel o recoltă mult mai sigură, mai mare, și cu cheltuieli mult mai reduse. În anul de ogor sterp, se ară ușor pământul, începând din primăvară și se grapează după fiecare ploaie. De asemenea se ține pământul permanent curățat de buruieni. Semănatul se face obișnuit, în ultima decadă a lunii septembrie. Lucru curios, sămânța nu se tratează contra mălurei, nu se
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
afișează, pentru că niciodată nu înghiți săbii și nu mesteci sticlă doar pentru tine însuți (Martha Bibescu). 28 martie, Posada Duminica Patimilor. Vizita Elizei Brătianu. 29 martie Vizita Elizei Brătianu. 30 martie Plecare de la Posada la București. Munții rubinii, țăranul care ară pământul gras, barza care pășește în urma lui. 2 aprilie Sunt literalmente îmbătată de această frază a lui Renan 28 pe care mi-o repet ca un cântec: Îți amintești oare, din sânul Domnului unde te odihnești, de acele zile lungi
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
din această carte au oarecare legătură și cu apetitul meu pamfletar materializat în Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), dar și cu volumul coordonat de mine, în 2006, la Institutul Cultural Român, care nu întîmplător intitulat T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți. Este vorba, prin urmare, despre o lucrare ce continuă nuanțe, disecții ori chestiuni rămase nesoluționate pe alocuri sau nespuse în cărțile mai sus amintite, în funcție de turnura politică și socială luată de România în ultimii ani. Modesta
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
spunea adeseori să ies afară, Să stau lângă inima-i amară, Asemănată-n mintea ei c-o pară. Pătrunderea ochilor tăi liniară, Văzută de toți cum se desfășoară, Dezvăluie pupila-ți rotunjoară. Pe inimă-mi apasă ca un plug ce ară. Deși sufletu-mi rănit ca pe o cioară, Trudește-n câmpul singurătății iară. Las în urma acesta frumusețe rară O las să moară...
A doua oară unu by Silviu Gherman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92942]
-
Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău!" Acesta este însuși fondul sufletului românesc, a cărui sensibilitate este extrem de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
această țară de nesfârșite lupte împotriva invadatorilor. Există o legendă în care o prințesă este atât de eroică încât trece drept prinț. V-am spus povestea în care o soție asistă la duelul dintre soțul ei Ghiță și rivalul său Aram, gata să se dăruiască învingătorului. Și Șalga, căreia Caracatuci i-a furat oile! În șa!... Hoțul "se ducea, ducea ducea", dar " Șalga-i ici, Șalga-i colea" și-i taie capul din fugă. Cu ce violență sălbatică îi îndeamnă această femeie pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Iulian e un neastâmpărat, aruncă cu roșii stricate în capetele bătrânilor din bloc: astfel intră în scenă veteranul de război Polikarp Feofanovici, încărcat de orgoliul istoriei pe care a făurit-o („zdrobise fiara fascistă, luând parte la asediul Reichstag-ului, arase țelina kazahă, lucrase în Comitetul Orășenesc de Partid și obținuse un apartament de trei camere în sectorul Râșcanovca“) și chinuit de prostată. Bântuit de gânduri negre, bătrânul Polikarp moare, dar nu înainte de a-l vizita pe responsabilul cu propaganda Pavel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
care se aglutinează exprimă categorii distincte. Iată cîteva exemple 168: - în turcă: ev = casă, ev-in = casă + genitiv (casei), ev-ler = casă + plural (case), ev-ler-im = casă + plural + posesiv de persoana I (casele mele), ev-ler-im-in = casă + plural + posesiv + genitiv (caselor mele) - în kazaha: ara = albina (N sg.), ara-ga (D sg.), ara-lar (N pl.), ara-lar-ga (D pl.) - în maghiară: kert = grădină, kert-ek = grădină + plural, kert-ben = grădină + locativ, kert-ek-ben = grădină + plural + locativ - în swahili: ki-su = singular + cuțit, vi-su = plural + cuțit Flexionara (fuzională): limbile indo-europene, afro-asiatice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pînă în Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Se vorbește și în Europa, în Malta, insula mediteraneană din sudul Siciliei. Glotonimele semitic și hamitic au fost create plecîndu-se de la numele celor doi fii ai lui Noe, Sem și Ham. Fiul lui Sem, Aram, poate fi originea numelui limbii arameene, limba vorbită și de Hristos. Eber, fiul lui Aram, poate fi sursa cuvîntului ebraic.261 De la Cuș, unul din fiii lui Ham, provine termenul de cușitic, Cuș fiind și numele dat de vechii egipteni
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din sudul Siciliei. Glotonimele semitic și hamitic au fost create plecîndu-se de la numele celor doi fii ai lui Noe, Sem și Ham. Fiul lui Sem, Aram, poate fi originea numelui limbii arameene, limba vorbită și de Hristos. Eber, fiul lui Aram, poate fi sursa cuvîntului ebraic.261 De la Cuș, unul din fiii lui Ham, provine termenul de cușitic, Cuș fiind și numele dat de vechii egipteni ținutului Etiopiei, aflat la sud de Egipt. Limbile afro-asiatice sînt vorbite de aproximativ 400 de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ruhlen (An guide to the world's languages) relua clasificarea lui Greenberg, împărțind limbile papua în limbi amto-musan, limbi din insulele Andaman, limbi East Bird's Head-Sentani, limbi papua orientale, limbile din estul Golfului Geelvink, limbi Kwomtari-Fas, limbi Left May (Arai), limbi Sepik-Ramu, limbi sko, limbi din Tasmania, limbi Torricelli, limbi Trans-Noua Guinee și limbi papua occidentale. Cel mai important phylum al acestei familii este Trans-Noua Guinee, întins din regiunea indoneziana Irian Jaya (la vest) pînă în Papua Nouă Guinee (la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cel Mare, si apoi de arabă. Cele mai vechi texte din sec. IX i.C., texte pe papirus (sec. V i.C., Assuan). Legea iudaica, Talmudul, o parte din cărțile Bibliei (Ezdra, Daniel). A fost limba vorbită de Isus. Aramaic < Aram, fiul lui Sem (> semitic), el însuși fiu al lui Noe. Celălalt fiu al lui Noe se numea Ham (> hamitic). Trei perioade în istoria limbii: veche, medie, modernă. Siriaca veche este folosită astăzi că limba liturgica de maroniții catolici, de catolicii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
stele; denumiri de plante și de arbori: grâu, secară, orez, mei, cireș, pin, măr, păr, fag, frasin, etc.; animale și păsări sălbatice și domestice: cal, iapă, bou, vacă, oaie, capră, porc, lup, urs, vultur, găină, iepure, etc. ; diverse activități: a ara, a semăna, a culege, a merge, a alerga, aprinde, a sări, a lua, a pierde, a câștiga, a pleca, a cânta, a plânge etc. ; obiecte din apropiere: casă, ușă, fereastră, pat, masă, scaun, perete, curte, poartă, acoperiș etc. diferite funcțiuni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
După terminarea celor câteva clase primaredacă le mai făceau-copiii de țăran ajutau pe părinți la treburile gospodărești, iar după satisfacerea serviciului militar, deveneau alături de părinți, țărani agricultori în cadrul unei noi gospodării. Cum se lucra pământul? Nu exista mecanizare, pământul era arat cu mijloace animale cu doi cai sau doi boi și cel mai des cu două vaci care pe deasupra mai trebuiau să dea și lapte. țăranii mai săraci se întovărășeau punând fiecare câte un animal, adesea acesta fiind singura vacă. Arăturile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]