2,792 matches
-
în utilizarea liniei sobre; primează modulațiile cu finalitate existențială, viziunea sintetizatoare; pete de culoare și referințe muzicale, pădurea, marea, noaptea, orologiul, timpul intră într-o țesătură de sugestii rotitoare. Cutare odă crește pe spectrul unei păduri cosmice, "imensă orgă de aramă verde"; o altă pădure (pădure abstractă) e "ca un panopticum albastru de himere"; marea e și ea "orgă cu pedale adânci"; cadența unui dans "preschimbă brusc în flăcări și gaz / pojghița dulce-a formelor, subțiri". În momente de "tăcere" activă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dentiști, Vis cu cocoș) alternează cu pagini inspirate, între care antrenantul Vis septentrionic ilustrativ în ce privește mobilitatea Eu-rilor în mers: În acea noapte cu apă abruptă Eram comandantul unei nave de luptă. O navă densă neluând în seamă Oceanul spintecat de aramă. Echipajul de pe punte, de la cârmă, Din odaia telegrafelor fără sârmă, Din rotonda imenselor mașini vopsite, Eram eu, dar la vârste diferite: Jucându-mă cu cercul în sala de mese, Adolescent în bucătăriile cu negrese, Negru, la dizele, de unsori, Ofițer
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și "codrii merei" configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un "frunziș de-aramă"amintitor de Eminescu: "Eu m-am desprins din munții vineții, / Cascade vuitoare port în mine (...) / Pădurea care mi-i a doua mamă (...) / Fremătător mereu la ea mă cheamă". Regretul nostalgicului din Frământare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o exprimă, actului de vivisecție critică. Vrându-se mai simplă decât izvorul, ea fuge printre clipe în eternitatea contemplației lumii". Accesul la limpezirile năzuite, rareori înfăptuite, presupune mâhniri, crucificări, disperări. "Toată poezia e o dramă. / Ca roua pe scutul de-aramă. / Dar mai presus decât toate / Poezia-i veșnică rană" (Poem). Într-un Exorcism din ciclul Tăcerea și foșnetul, sintagme ca "mătasea broaștei", însemnele "Apocalisei și râiei" și altele de acest gen, cărora Arghezi le dăduse întrebuințări memorabile, sunt conjurate să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și nici mai ales exacte, în afară de datele stării civile. În schimb, străinii au înregistrat acolo alte informații, care i-au pus pe drumuri greșite. Intelectualii din Cucorăni citiseră poeziile lui Eminescu, dar le localizaseră la Cucorăni. Pentru ei, codrul de aramă era o pădurice de mesteceni de lîngă satul Cucorăni. Tot prin pădurea Cucorănilor s-ar fi aflînd și izvorul cu prispa cea de brazde, undeva pe unde fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
18 galbini; 1 alisidă de aur 33 galbini; 12 linguri, 12 cuțite, 12 furculițe, 12 lingurițe, 1 lingură mare și 1 paneraș lucrat în ajur, toate la un loc 72 galbini; 1 ladă mare 21/2 galbini; 6 tingiri de aramă 3 galbini; 2 tablale de Lipțca 11/2 galbăn; 6 sfeșnice 21/2 galbini; 1 lighian și 1 ibric de alamă 31/2 galbini; 1 salop de atlază 23 galbini; 1 salop de purtat 31/2 galbini; un salop blănit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
găsim un tînăr retras din lume și călugărit. E slab ca umbra și doarme pe-un pat de zdrențe, întinse pe două scînduri, Bea apă amară, din mare, ca să moară mai curînd. Călugărul cîntă pe arpa-i cu strunele de aramă, deci un călugăr poet. Noaptea, o rază albă coboară din cer, pe o scară de aur și intră pe fereastră, în chilia de piatră a călugărului. Aici ia chip de înger, cu părul blond, de aur, cu ochii mari, albaștri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dulcea lui mama le făcuse pentru el: "...Cînd pe dînsa cu țărnă-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă Și aș fi vrut cu dînsa ca să mă pue-n groapă... Cînd clopotul sunat-au, plîngea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam: unde ești, mamă? Priveam în fundul gropii și lacrimi curgeau rîu Din ochii mei nevrednici, pe negrul ei sicriu; Nu știam ce-i de mine și cum am să rămîn În lume-atît de singur și-atîta de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
spre cei aflați deja în lumea tenebrelor și de care îl apropie propriile tenebre. Când îi va evoca moartea, mesagerul va descrie împrejurările „uimitoare” și „miraculoase” în care aceasta se produsese. Oedip se oprise în fața unei stânci „cu temelii de aramă înfipte în pământ”, în apropierea unui crater spre care duceau câteva cărări. În calea lui se ivise, așadar, o nouă răspântie, unde, de data aceasta, avea să-și înfrunte propria moarte. De jur împrejur, patru elemente: craterul, stânca, un copac
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
război abia dacă și-a mai dat seama. Înota concentrat, viguros, Înaintând În larg Într-un ritm bun, cu precizie geometrică, urmând o linie dreaptă, care tăia În două jumătăți exacte semicercul micului golf. Simțea În gură, pe lângă gustul sării, arama monedei pentru Caron. Și s-a Întrebat ce era dincolo de cele trei sute de brațe. La Navata, decembrie 2005 Pictorul și scriitorul mexican Gerardo Murillo Atl, numit Doctorul (1875-1964), a aderat În Spania la principalele curente artistice și politice de la Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
frumusețe (5); viață (5); mare (4); natura (4); pădurice (4); pustiu (4); frumos (3); frunze (3); întunecat (3); lemn (3); negru (3); odihnă (3); păsări (3); peisaj (3); pîine (3); poezie (3); stejar (3); aer (2); aer curat (2); de aramă (2); bătrîn (2); deal (2); Mihai Eminescu (2); flori (2); haiduc (2); iarbă verde (2); înverzit (2); lac (2); liniștit (2); plai (2); plimbare (2); relaxare (2); singurătate (2); văzduh (2); vînt (2); adînc; alinare; animale; apă; armonie; bogat; brad
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țigan (8); cald (7); mașină (7); tărie (7); cupru (6); sabie (6); beton (5); călcat (5); fierbinte (5); material (5); țigani (5); vitamină (5); anemie (4); argint (4); ciocan (4); încins (4); lemn (4); potcoavă (4); ruginit (4); aluminiu (3); aramă (3); chimie (3); construcții (3); durere (3); element (3); forjat (3); forță (3); uzat (3); vitamine (3); cafeniu (2); calcă (2); calciu (2); casă (2); epocă (2); fierar (2); forțat (2); gard (2); greutate (2); haine (2); mașinării (2); plumb
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ustensilă (4); adîncă (3); aluminiu (3); ceai (3); lapte (3); mănîncă (3); zahăr (3); argintie (2); de aur (2); instrument (2); lichid (2); linguriță (2); mănînc (2); rotund (2); strîmbă (2); tacîmuri (2); acasă; adîncime; ajutor; ajutor, hrană; apă; de aramă; de argint; auriu; bază; bebeluș; bol; cu borș; bucățică; cafea; cap; cartofi; castron; caș; cereale; cratiță; drag; dulceață; element; fasole; firavă; foamete; foarfecă; fulgi; gaură; grasă; gură; gurmand; heroină; o hrăni; iaurt; indiferență; încinsă; îndrăgostit; înghețată; lighean; lingușitor; lipsă; matinală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spune: „Gwen vă va înjunghia pe la spate imediat ce va avea șansa s-o facă. Credeți-mă, nu puteți avea încredere în ea. Zâmbește tuturor și te face să crezi că ți-e prietenă, însă atunci când ajunge la șef își dă arama pe față și te înjunghie. Jim, am auzit că după ce proiectul tău a fost respins luna trecută ar fi spus despre tine că ești un ratat. Și să știi Neil că nu spune o vorbă bună despre tine niciodată. Vă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
patriei apare la Gh. Tomozei în versificări care amintesc de prima perioadă a poeziei noastre civice de după august 1944; poetul versifică corect statornicia noastră pe acest pământ: "Am fost aici. Părinții mei, părinții/ părinților, bunica, bunii/ și ploile ne știu arama lumii/ iluminându-ne-n vecernii, dinții/ avarii, goții și în urmă hunii/ nu ne-au clintit./ Cu sabia credinții ne-au învelit." În acest context, Dan Mutașcu cântă "sărbătorile" țării, elanul constructiv în aceeași idee: "și să scriem pe cortegii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
teribilism și de încercarea de a spune cu dezinvoltură de toate. Exemplu, romanța "8, 9, 10". Adrian Păunescu are voluptatea elementarului, a naturii aflată în germinație/ în care regnurile se interferează: "Puternică frunză dau tigrii și leii/ O coamă de-aramă începe din ram/ Un abur aduce delirul scânteii/ și stele amfibii în inimă am". Există în volum și o componentă de teatralitate, poetul declamă și are nevoie de martori. "Invitație la nunta mea" reprezintă acea tensionare ce explică într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de nivel sintactic (metataxe) Repetiția este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima limitele cel condiționează onto logic. Astfel, spațiul se configurează, frecvent, pe trei niveluri valorice (pădurea/pala tul de aramă, de argint, de aur), întro geografie miraculoasă ce dă iluzia realului, dar în care distanțele pot fi comprimate (eroul trece peste nouă mări și nouă țări), tărâmul celălalt, aflat în stăpânirea unor forțe infernale, și înaltul cerului, tărâm magic al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
zice, să le dai prin păr și barbă, să ai noroc. Dacă vinzi întîi ceva pe bani, să iei banul cela, să-l freci de pămînt și să-ți faci cruce cu el, ca să-ți meargă bine vînzarea. Bani de aramă de vei visa, vei plînge de cine știe ce; bani de argint visînd, sînt vorbe ce vei auzi. Se crede că acel ce visează bani mărunței va fi vorbit de cineva. De vrei să horești cînd ești în doliu, pune în pantof
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei plînge de cine știe ce; bani de argint visînd, sînt vorbe ce vei auzi. Se crede că acel ce visează bani mărunței va fi vorbit de cineva. De vrei să horești cînd ești în doliu, pune în pantof un ban de aramă. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră dintîi într-un an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo nenorocire. Cel care trece într-o țară străină, unde n-a mai fost, să calce pe pămînt cu piciorul drept întîi, căci îi va merge bine. Căldare Copilul, după ce se naște, se trece prin toartele unei căl dări de aramă, apoi cu acea căldare nu se mai umblă pînă nu se face mare, s-o poată ridica singur de jos. Aceasta se face ca copilul să trăiască ani mulți și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce arde pe ele este alb-gălbui. (Gh.F.C.) Vîlva băilor păzește minele de aur. (Gh.F.C.) Dacă flacăra ce arde pe comoară e albă sau roșie, banii sînt de argint; dacă flacăra e galbenă, sînt de aur; dacă e albastră, sînt de aramă. Flacăra nu e caldă, dar comoara „arde“ și pe ză padă. Pe cît de înaltă e flăcăra, pe atît de adîncă e comoara. (Gh.F.C.) La Homorod era o peșteră unde fusese îngropată o comoară păzită de o zînă. De Rusalii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sămînța tare (secară, porumb, grîu) se samănă de lună nouă, ca să crească bine. Sămînța moale (in, cînepă, ovăz) se samănă cînd luna scade. (Gh.F.C.) Cînd luna are cearcăn, vine ploaia. (Gh.F.C.) Luna albă ca argintul vestește vreme bună. Luna ca arama aduce furtună. Luna ca plumbul e semn de ploaie. (Gh.F.C.) Luni Poporul zică că lunea este a sfinților îngeri sau voievozi, și e bine să se postească, fiindcă, cînd moare omul, atuncea vin Sf. Mihail și Gavril, care iau sufletul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
punga formată să o bați cu șepte bețe de alun. Cînd te mușcă un șarpe, trebuie să bei apă din șapte fîntîni, c-apoi almintrelea nu-ți trece. Mușcătura de cîne se vindecă dacă legăm peste rană un gologan de aramă de 1, 2, 5 ori 10 bani, puși după căutare, dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]