1,898 matches
-
și recreerii, speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial. Clima - contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: Hidrografia - contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: Vegetația - reprezentată prin păduri, pajiști, arborete, prezintă o atracție turistică în sine prin parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice etc. Vegetația prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement. Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importanță: Rezervațiile naturale
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Sphagnum spp." (ce permit supraânălțarea mlaștinii în partea ei centrală), "Erico-Sphagnetalia magellanici, Scheuchzerietalia palustris p.p., Utricularietalia intermedio-minoris p.p., Caricetalia fuscae p.p."). Peste fondul vegetației alcătuit din mușchi arctic de tip Sphagnum, în condiții austere de troficitate, s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru ("Pinus silvestris" forma turfosa), dedesubt fiind un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Sit important pentru conservarea speciei de pin silvestru ("Pinus silvestris", forma turfosa). Turbărie activă cu vegetație forestiră în zonă de
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
această cauză se întîlnesc sate duble - Lupșa-Cuciulata, Comăna de Sus - Comăna de Jos, Veneția de Sus-Veneția de Jos. Intensa despădurire a culmilor accesibile își găsește reflectarea în toponimie. Toponimia Pleașa și Pleșița, adesea întîlnite, au semnificația unor culmi pleșuvite de arboret. Depresiunea Vlădeni, caracterizată prin cîmpuri largi, terase și piemonturi datorate Homorodului și numeroșilor lui afluenți se deschide ca un golf spre Țara Bîrsei. Climatul de adapost, relieful domol, prielnic agriculturii (cereale, cartofi) și păstoritului, au contribuit la permanentizarea și dezvoltarea
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Plantația masivă din Copou contribuie, totodată, la reducerea poluării fonice urbane, dar și la scăderea vitezei vântului în interior, cu 30-60% la distanțe de 30-60 metri și cu o relativă anulare a vântului puternic la 120-200 metri distanță. De asemenea, arboretul masiv influențează favorabil atât retenția de CO2 și eliberarea de oxigen, cât și ionizarea atmosferei. Vegetația mai are un rol pedogenetic important, regenerând și fertilizând solul. Pe lângă aportul de materie organică, rădăcinile arborilor contribuie la creșterea porozității acestuia, la mărirea
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
forestieră și amenajarea pădurilor. A condus programe de cercetare fundamentale pentru campania de amenajare integrală a pădurilor și a pus bazele științifice pentru determinarea taxonomiei fondului forestier din România. A contribuit la cercetările de ecologie forestieră, la ocrotirea și conservarea arboretelor din Munții Carpați. A fost membru corespondent al Academiei Române. Școala elementară a urmat-o în satul natal, după care fost elev al Liceului „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad iar apoi, după ce a absolvit "Facultatea de drept din Iași" (1925 - 1929
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
de 800-1200 m, apoi urmează cele constituite din molid și fag, apărând paltinul și frasinul uneori. Compoziția stratului ierba-ceu este reprezentat prin: Lupula albida, Dentaria elondulea, Oxalea acetosela, Vacccinium murtilus, etc. în sub zona fagului, cuprinsă între 600-1000 m, predomină arboretele de fag pe lângă care apare carpenul, frasinul, paltinul, molidul, socul și alunul. Pe locurile pădurilor de fag s-au format pajiști secundare și terenuri agricole, constituind prețioase rezerve de fânețe și pășuni. Pe versanții umbriți, pădurile de molid coboară până în
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Peucedanum officinale (chiminul porcului), Platanthera bifolia (stupiniță), Rumex aquaticus (ștevie de baltă), Vicia narbonensis L. ssp. serratifolia . De asemenea trei specii Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă), Salvinia natans (peștișoară), Trapa natans (cornaci) sunt specii strict protejate conform Convenției de la Berna. Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) și frasin (Fraxinus excelsior) sunt preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) și alb (P. alba) și de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în cadrul unui trup mic
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 20 ha. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară - Borzont. Aria naturală reprezintă o zonă cu fânețe și mlaștini ce adăpostește arborete de mesteacăn ("Betula pendula") și salcie ("Salix alba"); și conservă mai multe rarități din flora spontană a estului Depresiunii colinare a Transilvaniei. La nivelul ierburilor vegetează câteva specii floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
și extragerea exemplarelor de cireș din păduri proprietate publică și privată dacă acestea nu au atins diametrul de 40 cm la înălțimea de 1,30 m de la sol. (2) Se interzic punerea în valoare și extragerea exemplarelor de cireș în arboretele preexploatabile și neexploatabile, cu consistența actuală mai mică de 0,8. ... Articolul 2 (1) În arboretele preexploatabile și neexploatabile, cu consistența actuală egală sau mai mare de 0,8, este permisă extragerea exemplarelor de cireș care îndeplinesc condițiile dimensionale prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160806_a_162135]
-
diametrul de 40 cm la înălțimea de 1,30 m de la sol. (2) Se interzic punerea în valoare și extragerea exemplarelor de cireș în arboretele preexploatabile și neexploatabile, cu consistența actuală mai mică de 0,8. ... Articolul 2 (1) În arboretele preexploatabile și neexploatabile, cu consistența actuală egală sau mai mare de 0,8, este permisă extragerea exemplarelor de cireș care îndeplinesc condițiile dimensionale prevăzute la art. 1 alin. (1), fără ca prin aceasta consistența arboretelor respective să fie redusă sub valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160806_a_162135]
-
0,8. ... Articolul 2 (1) În arboretele preexploatabile și neexploatabile, cu consistența actuală egală sau mai mare de 0,8, este permisă extragerea exemplarelor de cireș care îndeplinesc condițiile dimensionale prevăzute la art. 1 alin. (1), fără ca prin aceasta consistența arboretelor respective să fie redusă sub valoarea de 0,8, menținându-se totodată un număr minim de 3 exemplare la hectar. ... (2) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), este permisă extragerea exemplarelor de cireș care nu au diametrul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160806_a_162135]
-
nu au diametrul de 40 cm la înălțimea de 1,30 m, când se aplică: ... a) tratamentul tăierilor rase; ... b) tăierile definitive în cadrul tratamentelor care promovează regenerarea naturală, prevăzute de normele tehnice în vigoare; ... c) tăierile de produse accidentale în arboretele afectate de factori biotici și abiotici, cu gradul maxim de manifestare; ... d) tăierile în vederea instalării unor obiective de investiții în fond forestier sau cu ocazia scoaterilor din fondul forestier, numai după obținerea aprobărilor legale. Articolul 3 (1) La inventarierea exemplarelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160806_a_162135]
-
platformă de lucru, permițând mișcarea acesteia în poziția cerută. 2. Mașină pentru curățat tufișuri Aparat portabil acționat de un motor cu ardere internă prevăzut cu o lamă rotativă executată din metal sau din material plastic, destinată tăierii buruienilor, curățării tufișurilor, arboretului și a plantelor similare. Dispozitivul de tăiere acționează într-un plan aproximativ paralel cu solul. 3. Ascensor de șantier pentru materiale, în construcții Un elevator acționat cu motor cu combustie internă instalat temporar în șantiere de construcții, destinat utilizării de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157631_a_158960]
-
stâng al râului Gurghiu, a Pădurii Mociar, care este o arie protejată de interes național. Pădurea Mociar reprezintă de asemenea o arie naturală de interes științific datorită vârstei multiseculare (400-500 de ani) a stejarilor ("Quercus robur" 60%) ce alcătuiesc împreună cu arboretul de frasin ("Fraxinus excelsior" 20%), carpen ("Carpinus betulus" 10%) și plop tremurător ("Populus tremula"10%) (vezi articolul principal al pădurii pentru detalii). Din punct de vedere geologic, roca fundamentală o constituie acumularea de sare, în unele locuri foarte aproape de suprafață
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
o suprafață de 1 207 hectare, care întrunește condițiile optime pentru creșterea intensivă a cerbului lopătar: dealuri mici colinare, altitudine medie 250 m, forme de relief în care predomină versanții cu pante reduse urmând lunci, terase, culmi domoale. În structura arboretelor se disting speciile de cvercinee (cer, gârniță, gorun) în stadiu de arborete capabile să asigure prin fructificații hrana de care cerbii lopătari au nevoie. Până acum, terenul a fost împrejmuit cu plase de sârmă (18,400 km), care pe partea
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
intensivă a cerbului lopătar: dealuri mici colinare, altitudine medie 250 m, forme de relief în care predomină versanții cu pante reduse urmând lunci, terase, culmi domoale. În structura arboretelor se disting speciile de cvercinee (cer, gârniță, gorun) în stadiu de arborete capabile să asigure prin fructificații hrana de care cerbii lopătari au nevoie. Până acum, terenul a fost împrejmuit cu plase de sârmă (18,400 km), care pe partea interioară urmează să fie dublată cu un zid de gladiță (gard viu
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Washington, Oregon, California) MI, C, T SS, A, LS, PF MI SS, A MI SS, A MI, C, T SS, A, LS, PF Legendă: Categorie Tip de material de bază MI Material identificat SS Sursă de semințe SE Selecționat A Arboret C Calificat LS Livadă seminceră T Testat PF Părinți de familie 1 JO L 11, 15.1.2000, p. 17. Publisher: OPOCE; Publication: RO; Publication Style: Romanian Page 4 of 4 Publisher: OPOCE; Publication: RO; Publication Style: Romanian Page 1
32005D0942-ro () [Corola-website/Law/293882_a_295211]
-
unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
și frumos curgătoare ca Ozana lui Nică a Petrei." De o parte și de alta râul era străjuit de lunci bogate cu sălcii ce se despleteau ca părul unor codane în noaptea de Sânzenie, alintând plaiul și îmbălsămând locurile. În arboret își aveau sălașul mii de păsări cântătoare aflate în necontenite concerte. * Trecuseră mai mulți ani de când Simona nu mai călcase pe ulițele acestui sat care acum, când revenea în el, i se părea mult schimbat, cu case primenite, podețe văruite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de complexitate nu sunt doar atrăgătoare, ci au și alte avantaje. În cadrul sistemelor naturale, acestea sunt multiple. Este posibil ca pădurile naturale bătrâne, policultura și cultivarea de varietăți cu polenizare liberă să nu fie la fel de productive, pe termen scurt, ca arboretele pure, monoculturile sau hibrizii identici. Este Însă dovedit că acestea sunt mai stabile, mai auto-suficiente și mai puțin vulnerabile la epidemii și la stresul Înconjurător, având nevoie de mult mai puține intervenții din exterior pentru a supraviețui. De fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m înălțime și 60 m în diametru. (C. Burduja, C. Toma și M. Lazăr, 1965). Făgetele de deal, din zona cercetată, se regenerează cu ușurință, în urma a două sau tăieri succesive. Dezavantajul este că în prezent nu mai sunt multe arborete multe de fag, datorită tăierilor efectuate în trecut astfel, pe lângă fag s-au instalat în proporție însemnată și alte specii mai puțin valoroase cum ar fi carpenul și plopul tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul participă cu doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]