1,758 matches
-
timp, unii cu frumoase studii în străinătate, au știut să asume un rol atât de mare și să-l joace apoi cum se cuvine. Tineri erau cei mai de seamă unioniști, iar cei mai puțin tineri aveau în suflet destulă ardoare tinerească pentru a nu se lăsa mai prejos. Alesul de atunci avea 39 de ani, vârstă în jurul căreia pilotau de astfel și alți fruntași: M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, I.C. Brătianu, I. Ghica, C.A. Rosetti, Alecu Russo, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pălmaș și cu vită, Cu luna lividă sclipind în spărtura de geam Și cu gura uscată de foame ca piatra trăsnită.” (Începutul) Trăirea intimă, aurorală a naturii coincide la Labiș cu „învățarea” țării. Labiș lasă impresia unui romantic plin de ardoare, cultivând titanismul și adoptând ca simboluri ale „primelor iubiri” marile elemente cosmice. În „Lupta cu inerția” scrisul lui Labiș face loc îngândurării și tristeții. Multe dintre poemele de aici vorbesc despre o stare de inerție a ființei, o stare de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
toată vâlva care s-a stârnit în jurul biografiei și operei lui nu este alta decât aceea de a se fi născut la o răscruce de istorie și de a fi scris în epoca unei utopii în care a crezut cu ardoare până când evenimente zguduitoare, dramatice, petrecute la nivel continental și universal aveau să-i spulbere definitiv convingerile. În fond, dacă stăm să ne gândim mai pe-ndelete, Nicolae Labiș - cel care visa și propovăduia prin poezia lui o „Luptă cu inerția” dogmatică
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
problemei Cauchy pentru ecuația mecanicii fluidelor în trei dimensiuni (ecuațiile Navier-Stokes). Matematica și logica 6 Henri Poincaré Poate matematica să fie redusă la logică fără să facă apel la principii care îi sunt proprii? Există o întreagă școală, plină de ardoare și credință, care se străduiește să stabilească acest fapt și care are limbajul său special în care nu există cuvinte și în care nu se folosesc decât semne. Acest limbaj nu este înțeles decât de câțiva inițiați, astfel încât profanii sunt
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
proverbială și construirea de proiecte ciclopice) și preocupărilor sale (cele lingvistice și spiritiste). Monumentul lexicografic Magnum Etymologicum Romaniae conceput în dimensiuni strivitoare pentru puterile unui om, devine în varianta Caragiale Magnum mophtologicum: "Și s-a pornit bătrînu-atunci La lucru cu ardoare. Dar, vai! păcat! s-a-nțepenit Cu limba în a mare." Aflat într-o îngrijorătoare bună dispoziție, Șerban Cioculescu apreciază că în epigrama citată "autorul dă un specimen foarte reușit al echivocului licențios"; mie mi se pare că avem în față o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
va fi bine, puteți fi convinși că nu va fi. Ei au nevoie ca dumneavoastră să conduceți. Au nevoie ca dumneavoastră să demonstrați o viziune puternică. Stimulați-le punctele tari, inspirați-le spiritele și lansați-i pe piață cu elan, ardoare și entuziasm uriaș. Colin Powell a spus că a conduce reprezintă arta de a face mai multe decât pretinde știința managementului că este posibil. Nimănui nu îi place să lucreze într-un mediu în care nu există nici o regulă și
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Pariziana a cucerit pe cineva, la fel ca Don Juan, plictisita, își abandonează victima sedusa. Aceasta este soarta amanților lui Michèle de Burne, ai lui Nana sau Sidonie Chèbe. Sfârșitul secolului desfășoară pe larg spectacolul fatalității feminine. Asocierea seducției, pasiunii, ardoarei și agresivității în exprimarea și impunerea dorințelor și impulsurilor distrugătoare definește arhetipul femeii fatale 54. Cruzimea femeii moderne pune sub semnul întrebării definirea tradițională a feminității, readucând bărbatul la starea de animal sau îndepărtându-l de funcții serioase, ruinând Familia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nouă rasă de femei agitate, cu nervi de isterice rezonabile, animate de mii de dorințe contradictorii care nici nu reușesc să devină dorințe, deziluzionate de tot fără să fi gustat din nimic, din cauza evenimentelor, epocii, românului modern și care, fără ardoare, fără elan, par să îmbine capriciile de copii alintați cu duritatea bătrânilor sceptici 142. Pariziana tipică la Maupassant este Michèle de Burne, "un type rare" [Maupassant, Notre cœur, p.74], mondenă cu privirea vioaie, de o grație artificială și amețitoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un sentiment contradictoriu, ea nu este sursa de bucurie, speranța și finalitate. Cuvântul dragoste este înlocuit de Pariziana cu unul mai neutru: sentiment 299. Capabilă să insufle o pasiune distrugătoare, Pariziana însăși este marcată de incapacitatea de a iubi300. Prin ardoarea și suferința provocată, iubirea Parizienei este asemănătoare cu răstignirea pe cruce a bărbatului: "Elle l'avait cloué sur une croix; îl y saignait de tous șes membres, et elle le regardait agoniser sans comprendre să souffrance, contente même d'avoir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nu sunt justificați existențial. Singurii care „lasă urme”, care nu trăiesc degeaba sunt sudorii de rezervoare sferice, văzuți ca o castă superioară, greu de atins : „Vive, trebuie să ajungem sus, lângă Fane și ceilalți, acolo unde rămân semne !” spune cu ardoare Mariana. Și nu numai semne, dar și bani mulți în buzunar : „Vreți să vă îmbrac în bani, mă ?” zice Fane la cârciumă. Muncitorii care lucrează direct asupra materiei sunt cavalerii Jedi ai României Socialiste în 1966. Semnul castei, „femeia” din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
destui oameni cu pretenții de savanți care să o susțină, mai ales după ce Haeckel lansase teoria monerelor ca forme primitive de viață și pentru care profesorul Leon (elevul și discipolul lui Haeckel) dovedea un cult pe care-l profesa cu ardoare. Răspunsurile argumentate ale lui Paulescu, nu numai că demolează complet afirmațiile profesorului Leon, dar se constituie și într-o lecție de atitudine, onestitate, acuratețe și spirit critic, în limitele bunei cuviințe și decenței pe care omul de știință trebuie să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rareori (destul de frecvent astăzi) discordie, divorțialitate și violență. Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie exagerată, orgoliu și dorință impetuoasă de supremație, cu consecințe nefaste în relațiile interpersonale. La nivelul societății lărgite sau națiunii, pătimașul caută cu ardoare orice oportunitate pentru a accede în poziții dominatoare, raliinduse unor grupuri de interese, clanuri sau partide politice (vezi realitățile lumii politice de astăzi). Atunci când acestea din urmă ajung să fie conduse de oameni călăuziți de patima de dominație, rivalitatea competitivă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
toate neamurile, și atunci va veni sfârșitul’’. „Mergeți în toată lumea - le-a zis Hristos după înviere - și vestiți evanghelia la toată făptura" ceea ce Apostolii au și făcut. Cel de al treilea element, unitatea, pe care Hristos o dorește cu deosebită ardoare nu înseamnă altceva decât că Biserica trebuie să fie una. Atât de mult a ținut Hristos la unitatea bisericii sale încât în sublima sa rugăciune către Tatăl invocă acest deziderat de cinci ori: „Părinte Sfinte, păzește întru numele Tău pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
puțin spuse căci graba de a regăsi bucuria de a trăi înlătură poverile inutile explică șocurile în cascadă care vor lovi elitele, și mai ales elitele intelectuale, foarte prezente în media. O mare parte dintre acești intelectuali a dorit cu ardoare libertatea, toate libertățile în 1990 și după aceea: de a circula, de a scrie, de a publica, de a fi recunoscuți și cunoscuți într-o economie de piață care schimbă regulile jocului succesului. Aceste elite au susținut tendințele de deschidere
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu nimic. Personajul feminin a eșuat în a înțelege spiritul sacru al căsniciei, preferând să-și domine partenerii, decât să încerce a trăi într-o comuniune armonioasă, de aceea se opune oarecum bătrânei, descrise în istorisirea proprie, ce căuta cu ardoare beneficiile mariajului. Cu toate încercările ei disperate de a impune o hegemonie feminină, târgoveața sfârșește prin a face un deserviciu suratelor sale, discursul ei devine antifeminist, deoarece este ridicol și stârnește râsul, se ajunge la o caricaturizare a viciilor feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acesta era căsătorit; Catalina - X. 4 - îl respinge pe cel care o salvase chiar de la moarte, deoarece instituția căsătoriei reprezenta ceva sacru pentru ea; Sofronia - X. 8 - echilibrată și supusă, va primi să fie soția celui care o iubea cu ardoare; Adalieta - X. 9 - își menține promisiunea făcută soțului, devenind un model al soției fidele și iubitoare; Emilia din Il Teseida sau din Povestirea cavalerului, Constanța din Povestirea notarului, Prudenția din Povestirea lui Melibeus, Griselda din X. 10 sau Grizilda din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viziunea sa, un material ușor educabil. „Viziunea asupra căsătoriei ca un paradis terestru a apărut târziu în mintea lui Ianuarie, ca un fel de orbitoare revelație: i-a luat în posesie deplină întreaga rațiune.”885 Bătrânul decrepit își dorește cu ardoare mariajul ca pe un fel de sprijin pentru slăbiciunile fizice ale vârstei, a căror gravitate nu o recunoaște totuși, și ca pe o salvare a sufletului, dintr-o dată latura morală a existenței pare a-l preocupa mai mult decât ne-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unui ideal de neatins al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un pisc inaccesibil. O viață de erou? * * * Ca student la Cambridge, Wittgenstein s-a consacrat cu ardoare acelor probleme logico filozofice care constituiau terenul comunicării sale intense cu Russell. Într-o scurtă perioadă de timp, și-a însușit literatura disponibilă, a învățat ce putea să învețe de la Russell și a început să lucreze independent. Trăia entuziasmul celui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nedeslipită comuniune cu Domnul, izvorul vieții și puterii sufletești. Mare este puterea ei. Rugăciunea lui Iosua a oprit soarele: „Și a stătut soarele și luna până când a făcut Dumnezeu izbândă asupra vrăjmașilor lor”. „Auzi-Mă Doamne”, se ruga Ilie, cu ardoare, „și a căzut foc de la Dumnezeu din cer și a mistuit jerfa”. Cu inima plină de credință și nădejde în mila Domnului, a strigat orbul: „Iisuse Fiul lui David, ai milă de mine”. Adică, ai milă Doamne și nu mă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
alteia/altora. Vrem și noi să fim precum celălalt/cealaltă protejați/e și satisfăcuți/e. Implicând competiție, rivalitate, cele două sentimente sunt înrudite. De multe ori, ele se suprapun; nu înseamnă că sunt și identice. Spre deosebire de invidie, care dorește cu ardoare "să-și apropieze ce au alții, gelozia se referă la ceea ce considerăm a fi al nostru de drept, dar ne-a fost furat sau este pe punctul să ne fie" (Holmes, Holmes, 2001 p. 135). Gelozia este starea afectivă provocată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau xenofobia. În sfera economică, reușita profesională (C. 6.) este valoarea-cheie, deoarece ea este fundamentul poziției sociale și al veniturilor care oferă acces la proprietate (C. 7.) și la consum. Concetățenii noștri, oricare le-ar fi orientarea politică, țin cu ardoare la conceptul de proprietate privată: casa mea, mașina mea, lucrurile mele. La fel, consumerismul (C. 8.) adică abundența de obiecte și de servicii oferite, posibilitatea alegerii, plăcerea de a cumpăra, de a-și reînnoi bunurile considerate din punct de vedere
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să-l apropie de altruismul și devoțiunea profesională. Pe aceste considerente, condițiile necesare exercitării medicinei sunt următoarele: a) Să dorești ușurarea nenorocirilor fizice și sufletești ale altora, pe care-i simți ca semeni ai tăi; b) Capacitatea științifică ce susține ardoarea profesională, studiul bolilor și al bolnavilor; c) Dragostea pentru profesiunea medicală manifestată prin: curiozitatea față de „bolnavul-caz”; satisfacția reușitei vindecării; blândețea; sentimentul datoriei împlinite; dezinteres față de recompense. Pentru reușita activității medicale, se cer medicului câteva calități obligatorii reprezentate prin următoarele: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
categorie de indivizi realizează tabloul „psihozei revendicative” de tipul „persecutat - persecutor”, procesivii, cverulenții etc. Psihopatologia persoanei revendicativului este caracterizată prin următoarele trăsături: hipertrofia Eului, sentimentul imperativ al luptei împotriva nedreptăților îndurate, excitația hipomaniacală, manifestată sub forma unei stări afective de ardoare și euforie. Ca varietăți clinice se citează următoarele: delirul de posesiune, sinistroza consecutivă unor procese pentru accidente de muncă sau invalidități de război, ipohondriacii revendicatori, cenestopați, erotomanii, geloșii pasionali. 2) Idealiștii pasionali Această grupă cuprinde indivizi înclinați în a adopta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
priceput repede tehnica, mai ales noi, cei care stăteam în rîndul din față și care, în momentul în care el se apleca peste caiet, ne ridicam de pe scaune ca să putem privi peste catedra profesorului. Își citea textul cu convingere și ardoare. Cred că eram în prima clasă de liceu. N-am uitat niciodată superba senzație de căldură pe care mi-au provocat-o în toată ființa explicațiile sale privind izbucnirea Revoluției franceze. Niciodată mai înainte nu mai fusesem cuprins de un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
unui ideal de neatins al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un pisc inaccesibil. O viață de erou? * * * Ca student la Cambridge, Wittgenstein s-a consacrat cu ardoare acelor probleme logico filozofice care constituiau terenul comunicării sale intense cu Russell. Într-o scurtă perioadă de timp, și-a însușit literatura disponibilă, a învățat ce putea să învețe de la Russell și a început să lucreze independent. Trăia entuziasmul celui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]