5,714 matches
-
a Egiptului, care, cu o finanțare de numai 5,54 mld. USD (0,37% din cheltuielile militare mondiale), nu se ridică la cota ambițiilor sale regionale și nici la nivelul celorlalte state menționate cu armate generos finanțate. Un al doilea areal cu organisme armate bine bugetate este Maghrebul, unde rivalele la supremația regională - Algeria și Maroc, alocă stipendii militare mai ridicate (5,65 mld. USD, respectiv 4,97 mld. USD), precum și Libia (4,45 mld. USD), ceea ce face din arealul maghrebian
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
doilea areal cu organisme armate bine bugetate este Maghrebul, unde rivalele la supremația regională - Algeria și Maroc, alocă stipendii militare mai ridicate (5,65 mld. USD, respectiv 4,97 mld. USD), precum și Libia (4,45 mld. USD), ceea ce face din arealul maghrebian o “oază” bine finanțată militar, în „deșertul” african de subfinanțare cronică a forțelor armate. Cheltuielile militare pe cap de locuitor reliefează o valoare medie (346 USD/loc.) ușor peste media modială (217 USD/loc.), situație mai accentuată în Asia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Arabia Saudită, Bahrain, Libia), dintre care Qatar (8.623 USD/ loc.), Kuwait (2.834 USD/loc.) și Oman (2.277 USD/loc.) sunt printre statele cu cele mai mari stipendii militare pe locuitor din lume, subliniind atributul regiunii Golfului Persic de areal militarizat bine subvenționat financiar. Raporturile dintre cheltuielile militare și veniturile petroliere sunt bine ilustrate de corelația dintre mărimile acestora/locuitor, cu precădere pentru statele din peninsula arabică, unde clasamentul (rangul) statelor este asemănător pentru ambele variabile: Qatar (cu valoarile maxime
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a plăcilor litosferice. De regulă, organismele bi sau tricelulare menționate joacă rolul unor micro sau mezo plăci, aflate într-un complicat echilibru regional la marginile de contact ale plăcilor majore, reprezentate de cele trei supraputeri globale. Astfel, de-a lungul arealului de contact a obiectivelor strategice ale S.U.A. și ale Rusiei în Europa (amplasarea scutului anti rachetă, extinderea N.A.T.O. etc.), avem trinomul de putere britano-franco-german, ce organizează echilibrul continental, dar care poate fi privit însă și ca o juxtapunere a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
sustenabilitate. Niciun stat arab nu se regăsește în această categorie, ca o dovadă a exclusivismului elementelor cadrului geopolitic pe care își fundamentează capacitățile militare și unilateralismului atuurilor de asigurare materială a organismelor de apărare. Israelul este singurul stat din proximitatea arealului arab care se încadrează aici (ε=0,2), fiind unul dintre statele lumii ce își sprijnă potențialul militar pe o gamă foarte diversificată de atuuri sustenabile, aspect caracteristic statelor echilibrat dezvoltate. d. Valorile reziduale cuprinse între -1 - -3 definesc o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
dispun de forțe armate). Invers spus, puterile militare regionale au, de regulă, valențe de state-pivot sub aspect geopolitic, cu excepția a 2 dintre ele (Coreea de Nord și Pakistan), ce aparțin spațiilor periferice, iar entitățile cu potențial de forță nul aparțin în totalitate arealelor periferice. Încadrarea statelor arabofone în diagrama specificată, reliefează apartenența lor la următoarele categorii calitativ-spațiale (fig. 153): a. Statele-pivot puteri militare regionale se caracterizează prin valori ale indicelui de potențial geopolitic cuprins între 20,1-40 și ale indicelui de potențial militar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
sunt cele mai numeroase atât la scară mondială (148 state), cât și la nivelul spațiului arabofon (21 state). Acestea alcătuiesc masa citoplasmatică a spațiului politicogeografic, care în cazul lumii arabofone, cuprinde 77,7% din totalul statelor, 76,8% din suprafața arealului arabofon și 62,2% din populația lumii arabe. d. Entitățile periferice cu potențial militar nul fac parte din categoria teritoriilor cu statut politicojuridic special, nefiind state independente propriu-zise, motiv pentru care nu dispun de organisme militare instituționale proprii. Astfel, Teritoriile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
spațiu putere sub aspect geopolitic și un spațiu de putere regională din punct de vedere militar, iar Uniunea Europeană este o arie pivotală din punct de vedere geopolitic și de putere regională sub aspect militar. Africa subsahariană în schimb, este un areal periferic și cu potențial militar de importanță locală (Tabelul nr. 100). B. Registrul comercial arab în cadrul comerțului mondial Deși volumul total al comerțului statelor arabofone (1668,2 mld. USD)reprezintă numai 5,1% din comerțul mondial (din care 3,8
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și cu potențial militar de importanță locală (Tabelul nr. 100). B. Registrul comercial arab în cadrul comerțului mondial Deși volumul total al comerțului statelor arabofone (1668,2 mld. USD)reprezintă numai 5,1% din comerțul mondial (din care 3,8% revin arealului arabo-asiatic și 1,3% Africii arabofone), este deosebit de interesantă ponderea calupului de afaceri arab în economia schimburilor comerciale ale fiecăreia dintre puterile ecomice ale lumii (Tabelul nr. 102). Volumul comerțului spațiului arabofon înregistrează o pondere peste media pe care o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
din comerțul exterior rus se derulează pe spațiul arabofon), R.P. Chineză (4%) și Turcia (4,2%). De asemenea, ponderile celor două mari ansambluri regionale (Asia arabă șiAfrica arabofonă) în comerțul exterior al puterilor economice menționate, sunt diferite și net în favoarea arealului arabo-asiatic pentru fiecare dintre spațiile geoeconomice considerate (fig. 155 și fig. 156). Excepție face Rusia, în comerțul căreia Africa de nord are un ușor avans (0,6%) față de Asia de sud-vest (0,5%). Un important fenomen constatat este participarea mult
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Africa arabofonă, exprimată prin ponderea de 8,8% a schimburilor americane în comerțul nord african și de 1,1% a Africii arabofone în comerțul S.U.A. O altă caracteristică, comparativ cu Asia arabă, este ponderea mai ridicată a fluxurilor comerciale ale arealului arabo-african cu Rusia și R.P. Chineză, ca o remanență a fostei prezențe sovietice din unele state nordafricane, precum și o consecință a ofensivei economico-comerciale chineze din ultimele decenii. Totspre deosebire de partea arabo-asiatică, ponderea Africii arabofone în comerțul tuturor marilor puteri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
reprezintă singurul stat care publică detalii complete referitoare la asistența militară externă pe care o oferă. Datele cu privire la asistența militară acordată de celelalte state sunt limitate, iar cele folosite de noi provin din estimările punctuale oferite de presa internațională. În arealul arabo-asiatic se înregistrează o aproximativă egalitate a ponderii asistenței militare oferită de Rusia (47,4%) și S.U.A. (46%), cu o ușoară prevalență a celei rusești. Acest lucru se datorează legăturilor militare tradiționale ale ex-U.R.S.S./Rusiei cu o serie de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
interese a spațiului arabofon, în care peninsula arabă se identifică ca o arie orientată către interesele americanobritanice și parțial franceze (în E.A.U.), o parte a fostului hinterland colonial francez (Ciad, Djibouti, Comore) este îndreptat către Franța, o parte dintre arealele circummediteraneene au rămas cu fața către nucleul ex-sovietic (Siria, Libia, chiar Liban), iar o serie de periferii estice, vestice și sudice ale domeniului arabofon sunt sprijinite militar de alte state arabe mai potente economico-financiar (fig. 167). În anul 2008, volumul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
permanente situate în teritorii dependente sau cu statut politico juridic special din cuprinsul spațiului arabofon (bazele spaniole din posesiunile Ceuta și Mellila, bazele marocane din Sahara Occidentală), care, prin natura raporturilor istorico-militare, au relevanță în evaluarea tabloului de forțe străine din arealul arab. La nivelul întregului spațiu arabofon funcționează în prezent un număr de 56 baze militare străine permanente amplasate pe teritoriul a 14 state, dintre care 43 sunt baze americane, 3 baze britanice, 3 baze franceze, 3 baze marocane, 2 baze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
germană (fig. 171). De menționat că Marocul este singura țară arabă ce dispune de baze militare în afara teritoriului său oficial recunoscut, respectiv în Sahara Occidentală. Angajamentul militar extern în spațiul arabofon se cuantifică prin numărul și ponderea bazelor militare din acest areal, ce aparțin diferitelor puteri prezente aici din punct de vedere armat. Prezența militară străină cea mai consistentă este cea a S.U.A., care prin cele 43 baze militare permanente pe care le desfășoară, reprezintă 76,7% din totalul bazelor militare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
S.U.A. pe întreaga planetă (fig. 172). Aceste ponderi ilustrează, pe de o parte direcția predominantă și prioritățile relațiilor militar-strategice ale statelor arabe, iar pe de altă parte amploarea intereselor geostrategice americane în lumea arabă. Anvergura obiectivelor strategice ale Washingtonului în arealul arab este dată și de numărul statelor în care se află amplasate cele 43 baze militare americane, respectiv în 10 state: Irak (14 baze începând din 2003), Kuwait (8 baze), Egipt (5 baze), Oman (4 baze), E.A.U., Bahrain, Qatar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din Africa și Asia meridională; pe aceste coordonate relaționale spațiul arab începe acum să-și piardă caracterul de spațiu de separație și să devină tot mai mult un spațiu de racord între arealele menționate, “străpuns” de tot mai multe și mai intense fluxuri de comunicații dintre aceste areale. După al doilea război mondial se menține și se amplifică tendința începută în epoca antebelică, dar în parametrii noii situații tensionate a lumii bipolare și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
coordonate relaționale spațiul arab începe acum să-și piardă caracterul de spațiu de separație și să devină tot mai mult un spațiu de racord între arealele menționate, “străpuns” de tot mai multe și mai intense fluxuri de comunicații dintre aceste areale. După al doilea război mondial se menține și se amplifică tendința începută în epoca antebelică, dar în parametrii noii situații tensionate a lumii bipolare și în condițiile apariției câtorva noi actori pe scena raporturilor de interese în regiune. Practic, abia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra cât mai multor areale din porțiunea arabă a Rimland-ului pericontinental, în scopul “încercuirii” masei continentale (de către S.U.A.), respectiv despresurării și accesului la oceanul liber (obiectiv al U.R.S.S./Rusia), competiție care, în formate și cu intensități diferite, continuă și în prezent. De asemenea, interesați
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
2 Evoluția geoistorică și politico-geografică Mutațiile istorico-geografice și realitățile cadrului politico-geografic contemporan reprezintă o latură distinctă în economia spațiului arabofon, care, în mod similarși alături de elementele cadrului geografic, constituie una dintre premisele-suport pentru fenomenele geopolitice și formele/entitățile politico-teritoriale din arealul de referință. Așadar, analiza transformărilor istorico geografice și configurației politico-geografice vor fi realizate din perspectiva modului în care acestea își regăsesc contribuția în structurarea particularităților actuale ale entităților statale, suprastatale și a raporturilor lor de relații în spațiul politico-geografic arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de nisip și să se instaleze definitiv aici. Desenul spațial al răspândirii arabilor, la fel ca și al tuturor celorlalte popoare semitice plecate din Arabia, a avut un punct obligatoriu de dispersie și anume peninsula Sinai și regiunile limitrofe. Acest areal reprezintă spațiul multiplelor disjungeri și geneze primordiale și are pentru umanitate o încărcătură spiritual-existențială ce transcede etosului arabității.Aici a fost nucleul în care s-a inițiat conturarea și răspândirea raselor subspeciei umane actuale (“omul de Qafzeh”), aici a făcut
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
astăzi, rolul unei piese de racord intermediar între spațiile adiacente. Astfel, spațiul sud-peninsular și-a asumat și a valorificat din plin valențele de punte de legătură între Egipt și Babilon, precum și între focarul civilizației hinduse din Pundjab și Occident. Față de arealul sudic, spațiul nord-peninsular a fost mai puțin avantajat din acest punct de vedere, fiind așezat pe o axă periculoasă între puterile vremii, în calea tuturor vitregiilor, respectiv pe linia de contact dintre Imperiul Roman (iar mai târziu Bizanț) și Parția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
noii religii. Astfel, odată cu cucerirea Meccăi și întemeierea statului califal de către Mahomed în anul 630 d.Hr., s-a declanșat procesul expansiunii fără precedent a seminției arabe, care, în decursul a doar câteva decenii a reușit să ocupe un imens areal cuprinzând regiunea Semilunii Fertile (un arc între capul Golfului Persic și extremitatea sud-estică a Mediteranei), apoi Persia, Africa de nord, peninsula Iberică și chiar unele areale din Asia Centrală. Poate doar Alexandru cel Mare mai reușise până atunci o atât de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
arabe, care, în decursul a doar câteva decenii a reușit să ocupe un imens areal cuprinzând regiunea Semilunii Fertile (un arc între capul Golfului Persic și extremitatea sud-estică a Mediteranei), apoi Persia, Africa de nord, peninsula Iberică și chiar unele areale din Asia Centrală. Poate doar Alexandru cel Mare mai reușise până atunci o atât de rapidă performanță sau mai târziu Ginghis-han, dar întreprinderile lor s-au dovedit a fi efemere, în timp ce expansiunea arabă s-a dezvoltat pe parcursul a șapte secole din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
ocupate de arabi dispuneau de condiții climatice și morfo topografice similare celor din peninsula arabă, favorizând penetrarea arabă în arealele-țintă. În prima etapă a expansiunii din secolele VII VIII, arabii au dovedit o atracție deosebită pentru lumea mediteraneeană greco-romană din arealul Levantului, unde a și fost instalată capitala califatului în această perioadă - la Damasc. Ulterior însă, au fost atrași în special de civilizațiile mesopotamiano-persane din est, spațiu spre care și-au îndreptat ținta expansiunii și reședința noii capitale a califatului - Bagdad
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]