3,252 matches
-
de deal aflată la hotarul comunelor Belcești și Cotnari. Alte dealuri sunt: Dealul Buhnei-188m (la hotarul comunelor Belcești și Focuri), Dealul Movila Dornei-178m (la hotarul comunelor Erbiceni și Belcești), Dealul la Trei Pietre-182m și Dealul Ulmi-190m din sudul comunei. Prezența argilei în sol favorizează alunecările de teren care sunt, în general, stabilizate cu plantații de arbori. Relieful a fost modificat ca aspect prin intervenția locuitorilor odată cu constituirea așezărilor omenești. Terenul arabil s-a extins în lunca Bahluiului, iar în acest scop
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
este și netezimea interfluviilor, de natură structurală, derivate din suprafața de nivelare sau din câmpii acumulative secționate, și înclinarea puternică și dinamica versanților, dinamică determinată și de constituția substratului ( alternanță de roci permeabile - nisipuri, gresii, depozite loessoide și roci impermeabile - argile, marne), care distribuie o serie de orizonturi acvifere etajate, de continentalismul climei și de intervenția nu de puține ori negativă a omului.(cazul cel mai nefericit este defrișarea masivă a unei suprafețe foarte mari din Pădurea Mironeasa în ultimii ani
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
aproximativ 5 t. sol/ha, iar la pante de 15° se pierd 13 - 15 t. sol/ha), fragmentarea reliefului, energia sa, apele subterane, infiltrarea apelor meteorice și de origine nivală la adâncimi variabile, ceea ce creează o pelicula de apă deasupra argilelor (patul de alunecare) și declanșează alunecările de teren. Un rol important l-a avut defrișarea pădurilor din ultimii ani, dar și desțelenirea pajiștilor de pe pantele din arealul satelor din Podișul Central Moldovenesc precum Glodenii Gândului, Tungujei, Vălenii, Jigoreni, uneori intervenindu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
actual al râurilor. În cuprinsul lor se disting frecvent 2 - 3 trepte cu altitudini relative de 1-7 m. În ceea ce privește clasificarea acestui podiș, Gr. Posea (2002) îl numește podiș cu largi suprafețe structurale și cueste proeminente pe roci sarmatice ( calcare, gresii, argile). Întreg acest podiș este o suprafața structurală înclinată spre sud, pe care domină văi consecvente colectate de două văi subsecvente - Bârladul superior și Racova. Putem concluziona că cel mai dezvoltat relief structural de monoclin se găsește în Podișul Central Moldovenesc
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Cryptomactra sunt frecvente eflorescențe saline albicioase, bogate în sulfați de sodiu care au o răspândire mai mare în perioadele secetoase. Complexul cu faună de apă dulce cuprinde marne argiloase de culoare cenușie, care predomină în partea inferioară, cu intercalații de argile nisipoase și de nisipuri frecvente în partea superioară, unde se individualizează un pachet de 15 -20 m de nisipuri de culoare albă (nisipurile de Bârnova). Complexul greso-oolitic include argile și nisipuri în care se intercalează două pachete de gresii și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de culoare cenușie, care predomină în partea inferioară, cu intercalații de argile nisipoase și de nisipuri frecvente în partea superioară, unde se individualizează un pachet de 15 -20 m de nisipuri de culoare albă (nisipurile de Bârnova). Complexul greso-oolitic include argile și nisipuri în care se intercalează două pachete de gresii și oolite. Primul pachet, care are 27 m grosime, constituie orizontul de Repedea și este format din gresii calcaroase și gresii oolitice de culoare cenușiu-gălbuie. Al doilea pachet prezintă 4-10
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cenușiu-gălbuie. Al doilea pachet prezintă 4-10 m grosime și este alcătuit din nisipuri și gresii micafere, constituind orizontul nisipurilor și gresiilor de Șcheia. Între gresiile oolitice de Repedea și nisipurile de Șcheia se află un pachet de circa 10 m argile cenușii-albăstrui închise. Depozitele mai noi sunt reprezentate prin pietrișuri, nisipuri și luturi. Acestea apar pe areale reduse, pe versantul stâng al văii Bahluieț (interfluviul dintre Bahluieț și Pârâul Oii) constituind terasele glacizate ale Bahluiețului. De asemenea, șesurile văilor sunt constituite
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
bazinului Bahluiețului), pantă și expoziție, iar celălalt dinamic, reprezentat prin natura și intensitatea proceselor geomorfologice actuale ce se desfășoară în cadrul acestui bazin. Astfel, pe unitățile de platou unde eroziunea este areolară, iar grosimea depozitelor superficiale este mai redusă, conținutul de argilă crește ușor spre baza profilelor de sol, indicând astfel apropierea substratului argilomarnos. În cazul glacisurilor (reversurilor de cuestă), fracțiunea argiloasă prezintă o valoare mai mică în partea mijlocie a profilului de sol, fapt ce se explică printr-un aport suplimentar
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ușor spre baza profilelor de sol, indicând astfel apropierea substratului argilomarnos. În cazul glacisurilor (reversurilor de cuestă), fracțiunea argiloasă prezintă o valoare mai mică în partea mijlocie a profilului de sol, fapt ce se explică printr-un aport suplimentar de argilă în stratul superior, datorat spălării și transportului materialelor fine din zonele mai înalte. Depozitele văilor consecvente prezintă o situație asemănătoare cu cea a glacisurilor, cu deosebire că în stratul inferior au un conținut mai scăzut în argilă, consecință a grosimii
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
aport suplimentar de argilă în stratul superior, datorat spălării și transportului materialelor fine din zonele mai înalte. Depozitele văilor consecvente prezintă o situație asemănătoare cu cea a glacisurilor, cu deosebire că în stratul inferior au un conținut mai scăzut în argilă, consecință a grosimii mai mari a depozitelor superficiale. În cazul văilor obsecvente se manifestă cel mai pregnant influența morfologiei reliefului, panta mai accentuată determinând o intensificare a eroziunii și, indirect, reducerea (uneori până la dispariție) a grosimii depozitelor superficiale. Principala trăsătură
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu grad ridicat de saturație în baze (90-100%), reacție neutră sau slab alcalină. Cernoziomurile cambice alcătuiesc fondul învelișului de soluri. S-au format și au evoluat în condiții diverse de relief, pe materiale parentale constituite din luturi, luturi loessoidizate și argile, într-o gamă largă de forme de manifestare. La nivel de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
zonei analizate. Aria de răspândire a luvisolurilor corespunde etajului bioclimatic de pădure în care ponderea cea mai mare o dețin asociațiile forestiere de amestec (Querceto-Fageto-Carpinetum). Sunt soluri eubazice, cu o reacție moderat până la puternic acidă, cu orizontul B bogat în argilă, care favorizează fenomenul de pseudogleizare. Solurile intrazonale se găsesc sub formă de benzi sau insule de-a lungul șesurilor și pe versanții afectați de eroziune și procese deluviale. În cadrul acestor soluri au fost incluse solurile apaținând claselor hidrisoluri, antrisolurilor și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
legată de termenul turcesc ulak ; - D. Piersicăriei - deal pe care s-a amenajat o livadă de piersici; - Lingurari- (fost sat la est de Glodenii Gândului care se referă la o intensă activitate de prelucrarea lemnului);Lutărie- existența unor exploatare de argilă pentru chirpici și pereți din vălătuci; - D. Șanțurilor- deal pe care s-a construit o cetate geto-dacă cu șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
NaCl + CaCO3↓ Utilizări Na2HCO3 - praf de copt, în medicină (reducerea acidității stomacale); Na2CO3 detergent, fabricarea sticlei, agent neutralizant 183 42. Proprietățile și întrebuințările aluminiului Stare naturală Aluminiul apare sub formă de compuși (ocupă locul III, ca răspândire) se întâlnește în argile, oxid de aluminiu: Al2O3 sau Al2O3 • x H2O (incolor sau colorat → pietre semiprețioase: corindon, safir, rubin), criolit: K3[AlF6], Na3[AlF6]. Obținere Aluminiul se obține industrial din bauxită, după două etape: Obținerea Al2O3 din bauxită: (Al2O3 + impuritati) + 6NaOH 2Na3AlO3 + 3H2
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
d. Absorbția SO3 în apă sau acid sulfuric concentrat; Obținerea SO2 se realizează prin arderea sulfului, a piritei, din gazele reziduale, din ghips. 2FeS2 + 11/2 O2 = Fe2O3 + 4SO2 CaSO4 +SiO2 → SO2 + ½ O2 + CaSiO 3 (800-1000 0 C) CaSO4 + 2C + argilă → SO2 + 2CO + CaO + alte (1400 0 C) Oxidarea SO2 la SO3 se realizează pe cale catalitică, oxidarea poate avea loc în sisteme cu cataliză omogenă (procedeul cu nitroză), sau în sisteme cu cataliză eterogenă (procedeul de contact). Procedeul cu nitroză: 2SO2
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
de Sade, Filosofia în budoar, Timișoara, 1996; Zinaida Hippius, Jurnal petersburghez, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Paul Ivanov); Nikola Koljevici, Temele patriei. Politică și literatură, Timișoara, 1997; Goran Djordjevici, Pământ risipit, Timișoara, 1998 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici); Porumbelul de argilă, București, 1998 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Carmen Blaga, Ivo Muncian); Redzep Drasko, Nordul sârbesc. Poeți sârbi din secolul XX, Timișoara, 1999; Katarina Kostici, Ucigașii de cuvinte, Timișoara, 2000 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici). Repere bibliografice: Radu Săplăcan, Lucian Alexiu
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
numai (titlul o indică) despre Tănase. Prin urmare nu ce joacă, ci cum joacă ne interesează. Cred că răspunsul direct e cel mai nimerit: joacă bine, joacă foarte bine, joacă minunat. Dar e un violonist fără vioară, un sculptor fără argilă, un pictor fără pânză și, ca autorul Mioriței, un scriitor fără plaivaz. S-a ivit prematur într-un punct geografic nepotrivit și într-un gen inexistent. Genul e în devenire. Tănaste există și-l așteaptă, matur. Păstrând proporțiile necesare, e
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
două culori diferite din roadele neprihănitei Minerve și coarne de toamnă păstrată în drojdie de vin, și cicoare, și hrean, și caș și ouă coapte în spuză. Toate vasele erau de pământ. Apoi aduce un vas de vin tot din argilă și pahare făcute din fag unse cu ceară gălbuie pe unde sunt scobite. Nu trece mult și sunt aduse mâncărurile calde de la foc și iarăși vin ce n-avusese timp să se învechească și fac loc felului al doilea de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ml, pentru că apa a umplut porii, înlocuind aerul. Diferența până la 100 ml se dublează pentru a determina volumul porilor din 100 cm3 sol. Porozitatea diferă cu tipul de sol studiat. De exemplu: turba cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53 %; solurile cu granule mari (șist, nisip) cca. 40%. În soluri mixte, cu particule mici care umplu porii dintre granulele mai mari, porozitatea scade mult, până la 5 10 %. Porozitatea mare este un factor favorabil pentru autoepurarea
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
rețin apa suferind o umflare coloidală (humus) și alte componente minerale care favorizează de asemenea reținerea apei (nitrați, NaCl etc.). Capacitatea de reținere a apei pentru unele soluri omogene este:-pietrișul mijlociu-7%; nisipul mare23 %; nisipul mijlociu 47 %; nisipul mărunt 65 %; argila 70 %. Solul cu o mare capacitate de reținere a apei este umed, neaerat, rece și insalubru; el are capacitate de autoepurare redusă. Adsorbția acidului acetic pe cărbune Sistemele disperse eterogene prezintă suprafețe de separare între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
comunicație, dar, mai ales, pentru așezările amplasate pe podurile de terasă. Zona de șes este dezvoltată de-a lungul văii Bahluiului, în intravilanul localităților Scobinți, Fetești, Zagavia și Bădeni, prezentându-se sub forma unor suprafețe relativ plane, constituite din aluviuni argilo - nisipoase. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale, situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
fiind slab gleizate și salinizate, având o fertilitate moderată) și luvilosoluri (prezente, în special, în arealele ocupate de pădure, unde s-a dezvoltat o vegetație naturală forestiera de foioase, fiindu-le caracteristică o levigare mai intensă pe profil a complexului argilo humic). Pe categorii de folosință și grupe de calitate a terenurilor, suprafața agricolă a teritoriului administrativ ăla comunei Scobinți se prezintă astfel: * arabilul ocupă o suprafață de 2705,22 ha; * pășunile ocupă o suprafață de 1034,49 ha; * fânețele ocupă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și modalitatea de constituire sunt reglementate de prezentul regulament. Capitolul 2 Obiectul de activitate Articolul 3 Regia Autonomă a Huilei din România are următorul obiect de activitate: gestionarea și protecția zăcămintelor de huila, huila cu șist, cărbune brun, lignit și argilă refractara aferente regiei; extracția din subteran și cariera a huilei, huilei cu șist, cărbunelui brun, lignitului și argilei, prepararea și comercializarea acestora; executarea de lucrări de deschidere și pregătire în subteran și de descoperta în cariere; executarea de lucrări de
HOTĂRÎRE Nr. 619 din 9 septembrie 1994 privind înfiinţarea de societăţi comerciale prin reorganizarea unor subunitati din cadrul Regiei Autonome a Huilei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111244_a_112573]