4,609 matches
-
persoana în cauză cunoștea acest lucru și avea suficiente resurse financiare pentru a-și procura fără prea mari sacrificii această asigurare) dar a ales să nu o facă În mod tipic, însă, egalitarienii șansei sau cei care încearcă să aplice argumentarea lor în domeniul sănătății pledează fie in favoarea inegalității de acces la serviciile medicale pentru persoanele cu stiluri de viață riscante pentru sănătate (în special pentru fumători sau alcoolici 24), fie în favoarea inegalității de tratament a nevoilor medicale a pacienților
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
alte valori sociale (la fel de importante sau poate chiar mai importante decât dreptatea socială) ci, pur și simplu, acela că acest principiu nu este, de fapt, un principiu legitim al dreptății nici măcar in abstracto 47. 3.4. O analiză critică a argumentărilor despre distribuția serviciilor medicale pe baza principiului responsabilității individuale Așa cum am amintit mai sus, există patru susțineri principale referitoare la distribuția serviciilor medicale făcute de obicei în numele principiului responsabilității individuale, așa cum este interpretat și susținut acesta de către egalitarienii șansei. Inacceptabilitatea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
am amintit mai sus, există patru susțineri principale referitoare la distribuția serviciilor medicale făcute de obicei în numele principiului responsabilității individuale, așa cum este interpretat și susținut acesta de către egalitarienii șansei. Inacceptabilitatea ultimelor două dintre acestea nu are, cred, nevoie de o argumentare suplimentară celei oferite până acum. Ideea că persoanele vinovate de cauzarea propriilor boli sau pentru faptul că nu posedă o asigurare medicală nu sunt îndreptățite să li se acorde serviciile medicale de care au nevoie (nici măcar atunci când în discuție se
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
urmează, la baza acestor concluzii se află și alte premise sau presupoziții contestabile decât aceea că principiul responsabilității individuale reprezintă o exigență fundamentală a dreptății distributive. 3.4.1. Pot fi trași la răspundere toți alcoolicii și fumătorii? La baza argumentării pe baza principiului responsabilității în favoarea ideii reducerii drepturilor medicale ale fumătorilor sau ale alcoolicilor se află o singură premisă sau presupoziție care, de cele mai multe ori, este confirmată empiric: aceea că, în lipsa unei contribuții suplimentare a fumătorilor și alcoolicilor la finanțarea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
unei contribuții suplimentare a fumătorilor și alcoolicilor la finanțarea serviciilor medicale, o mare parte a costurilor serviciilor medicale acordate acestor categorii de persoane ar fi sau sunt suportate de către nefumători sau nonalcoolici 48. Toate celelalte presupoziții sau premise ale acestor argumentări sunt, însă, false sau măcar disputabile 49. Cea mai importantă dintre aceste presupoziții este, în mod evident, aceea că toți fumătorii sau alcoolicii pot fi "trași la răspundere" pentru stilul lor de viață. Această idee este, însă, implauzibilă. În primul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
numai unul fezabil și sustenabil economic, ci și unul acceptabil din punct de vedere moral și uman. În esență, pare să creadă Fried, el trebuie definit astfel încât să garanteze tuturor, pe cât posibil, prospecte de viață tolerabile 23. Pentru un filosof, argumentarea lui Fried este una extrem de vagă și imprecisă. Ea oferă mai mult sugestii decât argumente "clare și distincte". În consecință, din studiul lui Fried transpare o imagine extrem de neclară și o argumentare destul de subțire în favoarea suficientismului. Din fericire, aceste deficiențe
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
prospecte de viață tolerabile 23. Pentru un filosof, argumentarea lui Fried este una extrem de vagă și imprecisă. Ea oferă mai mult sugestii decât argumente "clare și distincte". În consecință, din studiul lui Fried transpare o imagine extrem de neclară și o argumentare destul de subțire în favoarea suficientismului. Din fericire, aceste deficiențe au fost remediate în bună măsură de filosofii care au apărat ulterior suficientismul. Unul dintre acești filosofi este Baruch Brody. Brody a argumentat în favoarea suficientismului în distribuția serviciilor medicale din perspectiva unei
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
medicală nu este nici accesul egal, nici accesul pe baza pieței libere. Accesul echitabil este accesul comprehensiv în limitele stabilite de considerațiile cost-eficacitate"26. Contractualismul lui Gauthier are și o evidentă componentă utilitaristă. O astfel de componentă există și în argumentarea oferită de un alt suficientist în distribuția serviciilor medicale: Allan Gibbard. Gibbard a argumentat în favoarea unui minim decent universal de servicii medicale în numele unei versiuni ușor modificate a principiului Pareto. Conform acestui principiu simplu și necontroversat, dacă o politică nu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
pentru a garanta accesul tuturor la (cel puțin) un minim decent de servicii medicale. Cum crede Buchanan că poate fi înfrântă rezistența unui astfel de libertarian față de ideea existenței unui drept minimal la îngrijire medicală? Printr-o strategie pluralistă de argumentare. Mai precis, prin combinarea forței de persuasiune a patru argumente principale. Trei dintre acestea invocă diverse considerații morale, în vreme ce ultimul încearcă să demonstreze, din perspectiva libertariană, necesitatea coordonării statale a benevolenței. Primul argument evidențiază existența unor temeiuri foarte solide în favoarea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
au fost prezentate, el ar putea accepta nevoia unui drept legal la un minim decent de îngrijire medicală. Nimic din doctrina pe care o apără nu îi interzice libert arianismului să recunoască legitimitatea unui astfel de drept legal 27. Această argumentare a lui Buchanan se bucură de un respect apreciabil în rândul autorilor preocupați actualmente de problema distribuției drepte a serviciilor medicale. Mă refer aici în special la acei autori care sunt convinși că această argumentare este îndeajuns de puternică pentru
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de drept legal 27. Această argumentare a lui Buchanan se bucură de un respect apreciabil în rândul autorilor preocupați actualmente de problema distribuției drepte a serviciilor medicale. Mă refer aici în special la acei autori care sunt convinși că această argumentare este îndeajuns de puternică pentru a-și atinge scopul primordial pentru care a fost elaborată: acela de a-l convinge până și pe libertarianul rezonabil să accepte legitimitatea unui drept legal la un minim decent de îngrijire medicală 28. Doi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
soluție similară celei adoptate de unii egalitarieni în problema specificării conținutului pachetului de servicii medicale cu acces egal în cadrul societății. Soluția la care mă refer este apelul la procedura democratică de decizie. Atât Ezekiel Emanuel, cât și Allen Buchanan, liderul argumentării în favoarea idealului suficientist în distribuția serviciilor medicale, au optat în favoarea acestei soluții. Când se pune problema conținutului minimului decent, consideră Buchanan, "trebuie să recunoaștem cu franchețe că scopul și caracterul listei de servicii incluse în minimul decent este o chestiune
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
of Bioethics, 1,2, 2001, pp. 22-23. 33 A se vedea, spre exemplu, Norman Daniels, Am I My Parents' Keeper? An Essay on Justice Between the Old and the Young, Oxford University Press, New York, 1988, pp. 90-91. 34 O altă argumentare clasică în favoarea raționalizării serviciilor medicale pe criteriul vârstei a fost oferită de Daniel Callahan în Setting Limits: Medical Goals in an Aging Society, Simon and Schruster, New York, 1987. Pentru critici ale "ageismului" în raționalizarea serviciilor medicale, a se vedea, spre
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Fifth Edition, Oxford University Press, New York, 2001, p. 258. 42 Ibidem. 43 Îi mulțumesc lui Eugen Huzum pentru faptul că mi-a atras atenția asupra acestei diferențe de metodă de teoretizare filosofică între egalitarienii maximaliști și egalitarienii suficientiști. 44 Pentru argumentări de acest tip în favoarea idealismului, a se vedea, spre exemplu, G. A. Cohen, "Facts and Principles", Philosophy and Public Affairs, 31, 3, 2003, pp. 211-245 sau Andrew Mason, "Just Constraints", British Journal of Political Science, 34, 2, 2004, pp. 251-268
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Health Care. The Ethical Implications of Differences in the Availability of Health Services. Volume Two: Appendices Sociocultural and Philosophical Studies, President's Comission for Study of Ethical Problems in Medicine and Biomedical and Behavioral Research, New York, 1983, pp. 153-178. Asupra argumentării lui Gibbard voi reveni în capitolul acestei lucrări dedicat prioritarianismului și suficientismului în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale. 36 Allan Buchanan, "Justice: A Philosophical Review", în Earl E. Shelp, Justice and Health Care, Raidel, Dordrecht, 1981, p. 15. 37 Aceasta
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cheltuielile medicale pentru doar trei boli asociate cu fumatul, ignorând costurile celorlalte boli pentru care acesta este un factor crescut de risc (Thomas A. Hodgson, "Cigarette Smoking and Lifetime Medical Expenditures", în Milbank Quarterly, 70, 1, 1992, pp. 81-125). Pentru argumentarea unei concluzii diferite în privința costurilor medicale ale fumătorilor americani de-a lungul vieții, a se vedea și Willard G. Manning et al, "The Taxes of Sin. Do Smokers and Drinkers Pay Their Way?", în Journal of American Medical Association, 261
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Buchanan din "The Right to a Decent Minimum of Health Care", Philosophy and Public Affairs, 13, 1, 1984, pp. 55-78. 28 Este de menționat, însă, că această convingere este departe de a fi una neproblematică. Așa cum a observat Norman Daniels, argumentarea lui Buchanan este insuficientă în cel puțin două locuri. În primul rând, nu este foarte clar dacă în urma combinației drepturilor speciale la servicii de îngrijire medicală invocate de Buchanan rezultă, într-adevăr, un drept al tuturor membrilor societății la un
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
lui Aristotel, logica a ieșit din limba greceasca precum Atena din capul lui Zeus” 10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Idem,op.citată,p.24. 14 Ibidem, op.citată, p.25. 15 Constantin Noica, "Scrisori despre logica lui Hermes", Editura Cartea Românească, București, 1936, p.97-139, apud op.citată, p.27. 16 aferente: logica știință a subiectului gândirii (cuprinde teoria argumentării, logica pragmatică, logica zisa concretă, logica materială), psihologica, logica transcedentală, logica intuiționistă, etc.; logica știință a obiectelor gândirii (cuprinde apodictica, logica semantică, logica operatorie concretă, logica dialectică, logistica sau auto-logica); logica știință a formelor gândirii (cuprinde logica formală tradițională, logica
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
lui Aristotel, logica a ieșit din limba greceasca precum Atena din capul lui Zeus” 10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Idem,op.citată,p.24. 14 Ibidem, op.citată, p.25. 15 Constantin Noica, "Scrisori despre logica lui Hermes", Editura Cartea Românească, București, 1936, p.97-139, apud op.citată, p.27. 16 aferente: logica știință a subiectului gândirii (cuprinde teoria argumentării, logica pragmatică, logica zisa concretă, logica materială), psihologica, logica transcedentală, logica intuiționistă, etc.; logica știință a obiectelor gândirii (cuprinde apodictica, logica semantică, logica operatorie concretă, logica dialectică, logistica sau auto-logica); logica știință a formelor gândirii (cuprinde logica formală tradițională, logica
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
publicație indexată în RePEc, DOAJ, EBSCO și CABELL, septembrie 2014. Peftiți-Dobre (Ciobotaru), Anamaria, ,,Vizuina luminată sau discurs despre degradare și descompunere ca efecte ale suferinței", lucrare susținută în cadrul Sesiunii anuale de Comunicări Științifice ale studenților, masteranzilor și doctoranzilor Text: Organizare, Argumentare, Interpretare, ediția a XII-a, Constanța, Universitatea ,,Ovidius", 15-16 mai, 2015. Peftiți-Dobre (Ciobotaru), Anamaria, ,,Obsessive Metaphors of the Immediate Unreality in Max Blecher's Prose", lucrare susținută în cadrul Conferinței Internaționale Limbă și Literatură Repere identitare în context european, Pitesti, Universitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în cauză prin evoluțiile istorice. Dar trebuie insistat pe ceea ce este obiectiv în cunoașterea economică și reamintit că o judecată normativă, fondată pe cunoștințe testate, este mai solidă decît o poziție inspirată de criterii ideologice sau de generozitatea sentimentelor. Asemenea argumentări pot părea destul de plauzibile, dar ele pot naște în același timp o sumă de întrebări ce țin tot de metodologia științelor sociale, cum ar fi: "Ce este obiectiv în cunoașterea economică?"; "Tăria unui sentiment nu poate impune adevăruri mai pure
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
omul în loc de a-l servi. Or, ideologia autentică trebuie, în egal măsură, să fie deschisă la critică, principiile sale au nevoie să fie justificate. Ideologia dezvoltă o argumentație discursivă în care se amestecă speculația filosofică și raționamentul științific. Totuși, această argumentare nu este lansată spre descoperirea vreunei proprietăți ascunse, ca în discursul unui filosof sau al unui om de știință. Ea nu face decît să conveargă spre un atractor străin : principiul ideologic, a cărui natură kantiană uzurpată ar fi cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
si zero puncte dacă este indicată si o variantă incorectă. La întrebarea c se acordă câte trei puncte pentru fiecare soluție corect indicată si analizată. Respectiv, se acordă unul sau două puncte dacă răspunsul este incomplet sau conține greșeli. Pentru argumentare la ultima întrebare se oferă două puncte. Întrebarea d se apreciază cu maxim trei puncte. Pentru a avea o bază de apreciere, vedeți activitatea „Cine trebuie să soluționeze conflictul?” de la modulul dedicat etapei de identificare a soluțiilor.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]