13,008 matches
-
études pluvies par M. Parisse, Paris, Picard, 1993, p. 31 și urm. vezi și A. H. M. Jones, The later Roman Empire. 284-602, vol.I, Oxford, 1964, p. 470 și urm. Nicolae Gudea - Ioan Ghiurco, Din istoria creștinismului la români. Mărturii arheologice, Oradea, 1988, p. 112. 162. David C. Ford, Bărbatul și femeia în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur, traducere de Luminița Irina Niculescu, București, Editura Sofia, 2004, p. 388. 163. Ioan N. Florea, op. cit., vol I, p. 501. 164. Ioan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
existență Închizându-se În această tendință de acumulare. Tot o formă de acumulare este și colecționarismul. Putem avea de-a face cu un colecționarism ordonat, motivat de anumite interese intelectuale sau gusturi estetice (colecție de obiecte de artă, de obiecte arheologice, de documente vechi, rare, de cărți, de mobilă etc.Ă, sau cu un colecționarism morbid, lipsit de orice fel de logică, bizar până la absurd. În această situație, individul nu colecționează, ci adună la Întâmplare obiecte diferite, lipsite de orice fel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai mare cu cât exemplarul este exact cel reprodus În facsimil de Arion Roșu În 1962 și poartă dedicația lui Honigberger către concitadinii săi. Aș vrea să preîntâmpin, cumva, complexul eventual față de erudiția spre care Îndreaptă Honigberger. Erudiției istorice, geografice, arheologice, botanice, medicale, orientaliste, religioase și literare Îi reproșez eu Însumi a fi Întârziat apariția traducerii și declanșarea altor proiecte. Dar În opera lui Borges sunt amintiți mai mulți orientaliști, mai multe periodice decât recunoaștem, Într-un prim moment, În aliajul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a fost publicată sub titlul Sertum Cabullicum 160, iar ceea ce a rămas netipărit, și anume partea cea mai vastă, se află În curs de finalizare de către profesorul Fenzl. Cât despre colecția mea de antichități, aceasta nu a rămas necunoscută lumii arheologice 161, fiind publicată În anul 1835 de către Société Asiatique din Paris 162, căreia i-am comunicat toate rezultatele obținute - pe de o parte În urma deschiderii mormintelor (cupolas, adică st¿pas163) din Kabul și Jelalabad 164, iar pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
faptul că „dacă lăsăm deoparte budismul, istoria cultelor care coexistau În Bactriana antică este extrem de puțin cunoscută” (cf. „Trois documents religieux de Bactriane afghane”, Mélanges offerts à Raoul Curiel, StIr 11, 1982, p. 155). 170. Cum au circulat aceste tezaure arheologice, abia descoperite și adeseori foarte dificil de catalogat, poate rezulta și din redescoperirea fortuită a anumitor piese, la o distanță spațială și cronologică absolut surprinzătoare. O inscripție sanscrită din India descoperită În 1836 de doi colegi de generație ai arheologului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
depășește, câteodată, chiar și cele mai optimiste evaluări ale capacităților de tip yoga de a reveni la viață după experimentul Înhumării. Honigberger asociază aici, așa cum probabil asocia istorisirea pe care o relatează, Înmormântarea În poziția lotus, documentată deseori prin excavațiile arheologice chiar și pentru epoci preistorice (la Mohenjo-Daro), și resuscitarea după Îngropare (Îngropare volitivă, deci experiment, de unde „tehnică fakirică”). Cele două elemente au câte un corespondent efectiv: 1) cel mai probabil, Guru Arjun Singh, ca personaj fondator al istoriei sikhșilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a experiențelor În laborator, de vreme ce, În calitate de savant cercetător, speră să poată face descoperiri numai În mediul În care maladiile sau afecțiunile se produc. Astfel putem aprecia aliajul imposibil de scindat, În cazul lui, dintre experiența directă, sensul științei (medicală sau arheologică) și, la limită, chiar relevanța intervențiilor, care sunt vide sau improbabile În afara sistemului de cerințe (aici: orașul Lahore măcinat de epidemie). 264. Din fragment nu rezultă dacă, În cazul descris aici, cei infectați, cu asistență sau nu (și cu asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
posibil să fi fost scris chiar de Honigberger. Addenda tc "Addenda " În Addenda am cuprins câteva documente relevante pentru biografia și scrierile lui Honigberger: Addendum I cuprinde un fragment dintr-un raport al Institut de France către Allard cu privire la explorările arheologice din Afganistan, Panjab și Kashmir. Addendum II cuprinde traducerea unor pasaje despre Honigberger - inutil de arătat cât de rare și de prețioase - pe care le-am desprins din studiile consistente pe care i le-a consacrat un prieten, Jacquet, În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pentru explorarea noilor și incertelor teritorii care erau Încă Panjabul, Kashmirul și Afganistanul. Jacquet, prieten cu Burnouf și Allard, moare la 27 de ani: numai suferința Îl Împiedică să plece, așa cum voia, pentru a lucra Împreună cu Honigberger la aceleași proiecte arheologice. Va fi trimis un anume Théroulde. În Addendum III am inclus bibliografia scrierilor sale, cea mai completă dintre cele care au apărut până astăzi, incluzând și articole din presa românească din a căror examinare a rezultat paternitatea sa, precum și datele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Indus În progresul științei? E foarte dificil să se determine dinainte punctele asupra cărora s-ar putea concentra experimentați observatori precum dl Court și prietenii săi.” II. Fragmente din articolele lui Eugène Jacquet, publicate În Journal Asiatique (1835-1839), despre descoperirile arheologice ale lui Honigberger Eugène Jacquet, „Notice de la collection des Médailles bactriennes et indo-scythiques rapportée par M. le général Allard”; „Notice sur les découvertes archéologiques faites par M. Honigberger dans l’Afghanistan” și „Mémoire sur les découvertes archéologiques faites dans l
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
părți a câmpiei pe care nu avea interesul să o viziteze cu aceeași atenție și la fel de amănunțit ca pe aceea care se Întinde pe malul drept al Surkh Rud, căci era obligat să limiteze la aceasta din urmă cercetările sale arheologice, iar descoperirea de monumente, a căror explorare a trebuit s-o lase În grija altora, n-avea să fie pentru el decât un subiect de regrete. Nu Îmi voi face o datorie din a urma În această relatare ordinea săpăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pa pe care le-a explorat, aproape toate i-au plătit tributul de medalii și obiecte prețioase, dar una mai ales i-a depășit speranțele prin incomparabila bogăție de tezaure pe care i-a livrat-o, prin numărul și valoarea arheologică a medaliilor depozitate acolo și Între care se găseau cinci medalii imperiale de aur În perfectă stare de conservare, elemente de sincronism ce par să fi fost pregătite pentru folosul științei europene. Doctorul Gerard, care a vizitat de asemenea Împrejurimile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nici un folos pentru știință dacă dl Honigberger n-ar fi observat, cu exactitatea sa obișnuită, forma insolită a construcției interioare, remarcabilă printr-o eleganță a stilului al cărui prim exemplu Îl și oferea. Nu pot Încheia acest raport asupra descoperirilor arheologice făcute În Afganistan de dl Honigberger fără să indic rapid câteva dintre cele care au lipsit succesului complet al cercetărilor sale și care nu au depins de zelul său pentru a le asigura meritul și a le câștiga avantajele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
revistă fondată În 1822 de Société Asiatique din Paris, din ale cărei prime serii, pe la 1845, boierul Constantin Oltelniceanu, de care Eliade nu știa (Încă?) nimic, cumpărase zeci de volume, printre care și cele cinci În care se discutau descoperirile arheologice ale lui Honigberger În Afganistan (1835-1839), iar volumele din Journal Asiatique ale lui Oltelniceanu au făcut parte din fondul episcopului Dionisie Romano, donat În 1867 În una din primele ședințe ale Academiei bucureștene 1. Ocolecție Întreagă din JA avea să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dincolo de noile documente și observații ale lui Lafont rămân multe informații care vor face obiectul unui studiu special - majoritatea dintre ele descoperite de Arion Roșu În arhivele londoneze 5. Honigberger menționează În memorii, vom vedea, doar că lădița cu piese arheologice din Afganistan Încredințată lui Allard trebuia să-i parvină la Bordeaux, unde soseau vasele din Oceanul Indian, precum și la Marsilia, de unde plecau unele În Ceylon, În timp ce Alecsandri, În drum spre Africa la 1839, se plimba pe chei invocând „raiul Indiei” și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
identificabil fără ajutorul vechiului catalog cronologic al Înhumărilor. Ultima dintre casele din Brașov În care a locuit a fost transformată de curând Într-o cafenea, aproape de Piața Sfatului, numită Orient 5. Numele i l-ar putea purta un viitor program arheologic internațional În Afganistan și Pakistan, ori măcar o piațetă sau o stradă din Brașovul vechi. În Afganistantc "În Afganistan" Încă putem afla ce a Însemnat Asia la Începutul secolului al XIX-lea: există o literatură absolut Înfloritoare, În principal În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
asiatice abia redescoperite În Europa 1. Confluența dintre medicină, voiaj și cercetări asiatice e prodigioasă acum. Despre Memorial Ranjit Singh de la Amritsar, căruia i-a dedicat multe cercetări În ultimii ani, Lafont afirmă că „o Întreagă secțiune e consacrată activităților arheologice În regatul Panjabului și explorării geologice a Himalayei de către Victor Jacquemont În 1831, care a fost posibilă numai datorită ajutorului financiar pe care l-a primit de la Ranjit Singh și pentru că i-a acordat necesara protecție de a călători În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nici o dedicație și nu am putut afla cine l-a achiziționat. Înarmat numai cu tenacitatea curiozității și cu celebra sa flexibilitate față de cele mai dificile circumstanțe, doctorul Honigberger trecea rapid de la confortul cabinetului de spițer la munca pe un șantier arheologic improvizat și imprevizibil, de la resuscitarea celor atinși de maladiile tropicale la resurecția orașelor moarte. Există totuși mai multe cazuri de farmaciști exploratori În epocă și oarecum În același areal 4. Eugène Jacquet reproduce pe larg expunerea exploratorilor (mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
format la cursurile lui Burnouf, Îl va Îndemna, În 1837, să plece el Însuși În Afganistan, dar Îl va Împiedica sănătatea precară 1. Mulți ani abia după ce colecțiile lui Honigberger vor alimenta câteva dintre cele mai prestigioase muzee europene, cercetarea arheologică asupra zonei, cu interesul major pentru placa turnantă care fuseseră mai bine de două milenii platourile afgane, va căpăta o anumită continuitate și va fi, treptat, instituționalizată, mai ales de către puterile coloniale ale zonei. Deocamdată Însă sunt numai cinci-șase nume
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Iordania, Warwick Ball, chiar dacă folosește două dintre studiile lui Jacquet (1837 și 1839) În bibliografia unui articol din 19846, continua să-i atribuie lui Masson o prioritate intactă ca explorator al zonei Kabul-Kandahar, zona care avea să motiveze ulterioara geografie arheologică a Afganistanului 7. La fel, indianistul Ernst Windisch credea că Jacquet prelua numai descoperirile „englezilor din India”, dar este și primul care preia informația lui Félix Nève despre proiectul lui Jacquet: un Corpus Inscriptionum Indicarum, poate primul program de acest
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
st¿pa colosal situat În districtul Khaiber”. Populația autohtonă se opune și emisarului lui Honigberger i se cere o sumă de bani În schimbul căreia, sub confirmările unui tratat Înșelător, lui Honigberger i se rezervă accesul și totala libertate a investigațiilor arheologice (inclusiv proprietatea asupra rezultatului săpăturilor: pentru o mie de rupii, toate obiectele ce s-ar fi găsit urmau să-i aparțină). Nici chiar intervenția lui Honigberger pe lângă kh³nul din Peshawar (aflat Întâmplător În același oraș asiatic) nu pare fructuoasă. Tenacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
documente”5. Cercetarea sistematică a monumentelor 1 a continuat mai ales prin săpăturile efectuate de Délégation Archéologique française en Afghanistan (DAFA), sub conducerea lui Joseph Hackin, Roman Ghirshman, Raoul Curiel sau Paul Bernard, până la războiul din Afganistan, sau prin programele arheologice Începute de Tucci și continuate sub egida IsMEO (IsIAO), fără Însă a epuiza vechile enigme ale interferențelor de civilizații În spațiul afgan și mai ales descoperind mii de probleme noi. Un excelent raport al cercetărilor europene din ultimul sfert de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un secol după Honigberger, Hackin nota că monedele și obiectele descoperite În zona Begram, bunăoară, trec cu necesitate prin tarabele unui bazar și că bazarul e, În multe cazuri și de regulă, tocmai cel mai apropiat, primul spațiu de semnalare arheologică a unor tezaure 4. De altfel, cum să uităm că ideea de tezaur era, În epoca lui Honigberger, apropiată de imaginea unei comori, iar ideea de expunere muzeală Încă puternic irizată de mândria aventurierilor? Descoperirea Asiei În primele reviste româneștitc
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ghintelor, numeroase fabule și versuri cu un caracter variat, precum și o disertație, Discurs asupra distincției în stat și societate, în care se combate ideea egalității între oameni, sunt contestate Revoluția franceză și „comunismul”. În 1837 S. publica cea dintâi lucrare arheologică scrisă la români, Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis, Capul Boului sau Ghertina. Plecând de la monedele romane și de la alte urme găsite în ruinele de la Ghertina sau Țiglina (Galați), el crede că poate localiza aici vechea cetate Caput Bovis. A
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
să nu fi avut dorința de a-și finisa eșafodajul a ceea ce ar fi putut deveni un sistem -, mai toate propun preliminarii teoretice ale unei istorii a artelor, în aspirația de a articula o critică „remisivă”, cu caracter sever, pătrunzător, arheologic, dar și tolerantă, aptă de fructificare și mediantă concomitent, capabilă deci să producă o paideia. O critică aptă să „citească” o operă de artă într-un efort plăcut de a-i reconstitui - ca într-un sau printr-un text literar
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]