2,079 matches
-
Insulele sunt un arhipelag situat în sudul Insulelor Canalului, parte a bailiwick-ului Jersey. Aparțin administrativ de parohia Grouville și sunt situate la 12 km sud de Saint Helier. Arhipelagul este constituit dintr-un platou de granit presărat cu numeroase roci care sunt vizibile doar la meree joasă. Arhipelagul se întinde pe o suprafață de 300 km² din care doar 95 km² sunt vizibile la maree joase și insulele au
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
Insulelor Canalului, parte a bailiwick-ului Jersey. Aparțin administrativ de parohia Grouville și sunt situate la 12 km sud de Saint Helier. Arhipelagul este constituit dintr-un platou de granit presărat cu numeroase roci care sunt vizibile doar la meree joasă. Arhipelagul se întinde pe o suprafață de 300 km² din care doar 95 km² sunt vizibile la maree joase și insulele au fost declarate zone marine de importanță internațională conform convenției Ramsar. În timpul mareelor înalte doar o insulă de mai puțin
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
mai sudică construcție de pe insulele britanice. O placă indică acest lucru . Nelocuibile, insulele au fost de-a lungul istoriei folosite drept ascunzătoare de către contrabandiști care încercau să introducă bunuri ori în Franța ori în Jersey. Odată cu celelalte insule ale canalului, arhipelagul a aparținut ducatului Normandiei și din secolul XIII au intrat sub suvernaitatea directă a monarhului britanic. Regatul Franței a revendicat proprietate în cazul acestor insule, dar cu timpul revendicările au devenit din ce în ce mai puțin vehemente. În Secolul XIX, odată cu apariția convențiilor
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
modificat în repetate rânduri apele teritoriale, autoritățile britanice și ale insulelor au considerat că activitățile pescarilor francezi în jurul acestor insule sunt iegale. În 1938, un grup de pescari din insulele Chausey, împreună cu pictorul Marin-Marie au debarcat pe insula principală din arhipelag pentru a afirma suveranitea franceză. După acest incident diplomatic, urmat de numeroase conflicte dintre pescrii din Jersey și Chausey, Franța și Regatul Unit au decis în 1950 să regleze litigiul pe baze strict juridice și au depus o cerere de
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
Insulele (în normandă: "Êcrého") sunt un arhipelag situat în sudul Insulelor Canalului, parte a bailiwick-ului Jersey. Aparțin administrativ de parohia Saint Martin și sunt situate la 11 km nord-est de Jersey și la 15 km vest de coasta franceză a peninsulei Cotentin. Arhipelagul este constituit dintr-un
Ecréhous () [Corola-website/Science/305688_a_307017]
-
normandă: "Êcrého") sunt un arhipelag situat în sudul Insulelor Canalului, parte a bailiwick-ului Jersey. Aparțin administrativ de parohia Saint Martin și sunt situate la 11 km nord-est de Jersey și la 15 km vest de coasta franceză a peninsulei Cotentin. Arhipelagul este constituit dintr-un platou de granit presărat cu numeroase roci care sunt vizibile doar la meree joasă și insulele au fost declarate zone marine de importanță internațională conform convenției Ramsar. Din punct de vedere geologic, face parte din același
Ecréhous () [Corola-website/Science/305688_a_307017]
-
câteva case de pescari, actualmente nelocuite, ce servesc drept refugiu ocazional: Nelocuibile, insulele au fost de-a lungul istoriei folosite drept ascunzătoare de către contrabandiști care încercau să introducă bunuri ori în Franța ori în Jersey. Odată cu celelalte insule ale canalului, arhipelagul a aparținut ducatului Normandiei și din secolul XIII au intrat sub suvernaitatea directă a monarhului britanic. Regatul Franței a revendicat proprietate în cazul acestor insule, dar cu timpul revendicările au devenit din ce în ce mai puțin vehemente. În Secolul XIX, odată cu apariția convențiilor
Ecréhous () [Corola-website/Science/305688_a_307017]
-
and World Cities Study Group & Network" (GaWC). Porto Alegre are o linie de coastă lungă la Lacul Guaiba, și topografia sa este punctată de 40 de dealuri. În lac există un labirint de insule vizavi de oraș care creează un arhipelag ce găzduiește un ecosistem unic. În zona orașului se găsesc 28% din flora nativă din Rio Grande do Sul, cu 9288 de specii. Printre acestea, există mulți copaci care sunt rămășițe ale Pădurii Atlantice. Fauna este de asemenea diversificată, în
Porto Alegre () [Corola-website/Science/305739_a_307068]
-
finanțarea acestui proiect au fost soldate cu eșec, abia după anul 1990 reușind să realizeze ceva concret. Astfel, el a organizat mai multe expediții românești, în zonele înghețate din apropiere de Polul Nord: în Groenlanda, în nordul extrem al Canadei, în arhipelagul Spitsbergen (Svalbard). A format mai multe echipe de cercetători din domenii diferite, acestea fiind primele echipe românești care au activat în exteriorul țării într-o structura foarte neomogenă: geografi, geologi, ingineri, medici, biologi etc. În Groenlanda și arhipelagul Spitsbergen a
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
Canadei, în arhipelagul Spitsbergen (Svalbard). A format mai multe echipe de cercetători din domenii diferite, acestea fiind primele echipe românești care au activat în exteriorul țării într-o structura foarte neomogenă: geografi, geologi, ingineri, medici, biologi etc. În Groenlanda și arhipelagul Spitsbergen a călătorit de unul singur, parcurgând pe schiuri în jur de 300 de kilometri prin pustiurile înghețate. Pasiunea sa pentru expediții în mediul arctic l-a determinat însă să renunțe la o eventuală carieră academică. Încă de la primele expediții
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
cererile franceze. Datorită creșterii prețului petrolului și a faptului că a devenit rentabilă exploatarea lui în zone puțin exploatate până acum, o nouă dispută asupra platformei marine poate cauza noi tensiuni între Franța și Canada. Colectivitatea este compusă dintr-un arhipelag de 7 insule, cu o suprafață totală de 242 de km², insule joase și erodate (cu o altitudine maximă de 240 de metri), de origine glaciară formate în precambrian și parte a lanțului Apalașilor, cu aspect dur și sălbatic. Arhipelagul
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
arhipelag de 7 insule, cu o suprafață totală de 242 de km², insule joase și erodate (cu o altitudine maximă de 240 de metri), de origine glaciară formate în precambrian și parte a lanțului Apalașilor, cu aspect dur și sălbatic. Arhipelagul conține două insule principale: una mai mică, insula Saint Pierre (26 de km² și o lungime de 8 km de la sud-vest la nord-est) și insula mare Miquelon (216 km² și 80 de km de la nord la sud). Insula Miquelon este
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
și derivatele sale, construcții, comerț și artizanat. Pescuitul, în principal cel de cod, care a permis dezvoltarea insulelor, este supus puternic cotelor și normelor internaționale. Repararea vapoarelor rămâne o activitate importantă, dar relativ redusă ca amploarre. Astfel, se consideră că arhipelagul nu ar putea subzista fără subvențiile directe și indirecte provenite din Franța metropolitană, Saint Pierre și Miquelon fiind considerată o zonă sinistrată economic, cu o rată a șomajului de peste 12% în 1999. Cu ajutorul guvernului francez se încearcă diversificarea activităților economice, ca de exemplu
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
diversificarea activităților economice, ca de exemplu pescuitul de crabi, ferme piscicole sau turism. Acesta din urmă este un sector ce poate fi dezvoltat, datorită mijloacelor de transport ușor accesibile și este orientat spre turism cultural valorificând istoricul insulelor și al arhipelagului. În prezent se discută situația juridică a platformei maritime pentru eventuale exploatări petroliere sau de gaze naturale. Lucru unic pentru o comunitate atât de mică, aceasta dispune de o rețea educațională bine dezvoltată, existând inclusiv un liceu, existând posibilitatea de
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
inclusiv un liceu, existând posibilitatea de a continua studiile în Franța metropolitană. Insulele aparțin din punct de vedere al organizării educaționale de Normandia de Jos, existând local un inspectorat. Se remarcă, din fericire, o dorință destul de puternică de întoarcere în arhipelag a studenților. La recensământul din 1999 populația totală era de 6.316 de locuitori. Dintre aceștia 5.618 locuiau în comuna Saint Pierre și ceilalți 697 în comuna Miquelon-Langlade (toți pe insula Miquelon propriu zisă, ultimul locuitor din Insula Langlade
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
Insulele Saint-Paul și Amsterdam, 2860 km pentru Insulele Crozet și 3500 km pentru Insulele Kerguelen. Insulele Saint-Paul și Amsterdam se află la 80 km una de cealaltă, și la 1420 km de Insulele Kerguelen. Insulele Kergulen formează cel mai mare arhipelag și sunt cele mai sudice. Sunt formate dintr-o insulă principală (150 km lungime și 120 km lățime) și alte peste 300 de insule mai mici. Baza principală, Port-Aux-Français deține inclusiv un spital, o bibliotecă și o capelă. Insulele Crozet
Teritoriile australe și antarctice franceze () [Corola-website/Science/305760_a_307089]
-
12.898.000 km². Alături de teritoriile metropolitane, suprafața totală aflată sub suveranitatea franceză atingea 13.000.000 km², adică aproximativ 8,7% din suprafața uscatului mondial. În zilele noastre, rămășițele acestui vast imperiu sunt reprezentate de sutele de insule și arhipelaguri din Atlanticul de Nord, zona Caraibelor, Oceanul Indian, Pacificul de Sud și de Nord ca și un teritoriu pe continentul Americii de Sud, cu o suprafață totală de 123.150 km², adică numai 1% din teritoriul coloniilor antebelice. Toate aceste teritorii se bucură
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
() este un arhipelag ce face parte din Teritoriile australe și antarctice franceze. Este situat între coordonatele 45°57' și 46°29' latitudine sudică și 50°10' și 52°19' longitudine estică, în sudul Oceanului Indian, între Madagascar și Antarctica. Insulele formează un district în cadrul
Insulele Crozet () [Corola-website/Science/305786_a_307115]
-
situat între coordonatele 45°57' și 46°29' latitudine sudică și 50°10' și 52°19' longitudine estică, în sudul Oceanului Indian, între Madagascar și Antarctica. Insulele formează un district în cadrul TAAF și se află la 2860 km de insula Réunion. Arhipelagul este format din două grupuri de insule situate la 95 km depărtare unul de celălalt, toate de origine vulcanică. Analizele anomaliilor magnetice permit datarea platoului Crozet, din care insulele formează cel mai înalt punct, ca fiind format acum aproximativ 50
Insulele Crozet () [Corola-website/Science/305786_a_307115]
-
() sunt un arhipelag ce face parte din Teritoriile australe și antarctice franceze. Este situat între la coordonatele 48°35' și 49°54' latitudine sudică și 68°43' și 70°35' longitudine estică, în sudul Oceanului Indian. Insulele formează un district în cadrul TAAF și se
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
latitudine sudică și 68°43' și 70°35' longitudine estică, în sudul Oceanului Indian. Insulele formează un district în cadrul TAAF și se află la aproximativ 3400 km sud de insula Réunion, 2000 km de coastele Antarcticii și 4800 km de Australia. Arhipelagul, de origine vulcanică, are o suprafață totală de 7215 km², înconjurată de aproximativ 300 insulițe secundare unele situate la doar cîteva sute de metri de aceasta. Insula principală, "Grande Terre" cunoscută ca și "Insula Dezolării", reprezintă 92% din suprafața totală
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
fost însă introduse în secolele trecute numeroase specii străine, cum ar fi iepurii, șobolanii, pisici sălbăticite și inclusiv reni. Pentru nevoile bazelor instalate pe insulă, există și o crescătorie de oi, cu aproximativ 3500 exemplare, izolate pe una dintre insulele arhipelagului. Vegetația este în principal foarte scundă, ierboasă, iar pe măsură ce crește altitudinea, solul mineral nu mai permite creșterea vegetației. Nu există arbori pe insulă dar în unele sedimente au fost identificate trunchiuri fosilizate dovadă al unui trecut climateric diferit. Insulele au
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
subspecie distinctă în 2004 (până atunci era considerat indochinez). Conform ultimei evidențe a tigrilor malaezieni, numărul lor este de 600-800, astfel încât aceasta este a treia subspecie după numărul de exemplare. Tigrul sumatran ("Panthera tigris sumatrae") populează numai insula Sumatra din arhipelagul indonezian. Numărul indivizilor sălbatici este estimat la 400-500 exemplare, din care majoritatea viețuiesc în parcuri naționale și rezervații naturale. Cercetări recente în domeniul geneticii au descoperit în genotipul subspeciei caracteristici unice; aceasta înseamnă că, treptat, tigrul sumatrian poate evolua într-
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
(în limba rusă: "Но́вая Земля́ ", în traducere: „Pământul Nou”; a fost numită în engleză și mai este numită încă în olandeză "Nova Zembla") este un arhipelag din Oceanul Arctic, în Regiunea Arhanghelsk (nordul Rusiei și nord-estul extrem al Europei). Arhipelagul este format din două insule mari, separate de Strâmtoarea Matocikin, și din mai multe insule mai mici. Cele două insule mari sunt: Severnîi (Nordică) și Iujnîi (Sudică
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
limba rusă: "Но́вая Земля́ ", în traducere: „Pământul Nou”; a fost numită în engleză și mai este numită încă în olandeză "Nova Zembla") este un arhipelag din Oceanul Arctic, în Regiunea Arhanghelsk (nordul Rusiei și nord-estul extrem al Europei). Arhipelagul este format din două insule mari, separate de Strâmtoarea Matocikin, și din mai multe insule mai mici. Cele două insule mari sunt: Severnîi (Nordică) și Iujnîi (Sudică). Novaia Zemlea separă Marea Barents de Marea Kara. Suprafața totală a arhipelagului este
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]