1,991 matches
-
putea produce singure deja pe un componist însemnat. Acest op poate totuși, întrebuințat bine, să fructifere foarte mult, pentru că destinde dinainte-ne câmpul întreg a acestei activități artistice, și pentru că înseamnă în părți mijloacele și căile de-a ajunge la arhitectonica acestei arte. Și astfel dar apuce acest op, și în a doua sa formă, calea sa și contribuiască la înflorirea și înălțarea acestei însemnate activități artistice. {EminescuOpXIV 219} PARTEA GENERALĂ PARTEA ÎNTÎIA - PRINCIPIILE SISTEMATICE DEFINIȚIUNEA ARTEI DRAMATICE. - DELĂTURAREA PREJUDIȚIILOR CONTRARIE
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca o nenorocire pentru arte și artiști, dar e de privit ca o smintire a proporțiunei celei (adevărate) drepte dintre artist și public, în care și-a pierdut fiecare din ei atitudinea cea (dreaptă) adevărată. NECESITATEA CEA URGENTĂ A UNEI ARHITECTONICE A ARTEI DRAMATICE. DILETANTISM ȘI ARTE Prin progresul civilizațiunei, și anume prin acea mișcare grandioasă a spiritului care-a adus toate clasele societății civile, reprezintanții tuturor activităților izvorâte din sânul ei, la recunoașterea dreptului lor și a onoarei lor, s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ai acestei arte la ea și ajută astfel la ruina ei și favoriză astfel discreditul acestei activități. În neci o activitate artistică nu se pare așa de ușoară posibilitatea de-a se produce așa fără cultură prealabilă și fără o arhitectonică de arte ca în artea dramatică. Și cumcă această posibilitate au devenit o realitate insolentă vor simți-o mai adânc tocmai aceia cari sunt pătrunși de însămnătatea artei lor. Să cercăm a întemeia și mai adânc cele notate mai sus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
activitate decât reenumeră piesele de aur (deja gata) ale limbei și ale fantaziei. E dar o urmare naturală că trebuie să dispară mai cu totul diferința între diletantism și arte (Kuenstlerschaft) într-o arte unde obiectivul a înăbușit obiectivul unei arhitectonice solide și a unei educațiuni orânduite și treptate (stufenmaessig). La neci o arte nu se-ntîmplă asta mai mult ca la artea dramatică. Nicăiri nu lipsește mai mult o schele de legi neatîrnătoare de agitațiuuea (Erregtheit) subiectivă o măsură anumită de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
indecisă, opera de arte să-i placă cam ca o operă a naturei". {EminescuOpXIV 235} mai naltă?... Asta însă e numai atuncea posibil când ea va recunoaște mai mult decât pîn-acuma necesitatea d-a se supune pe sine însăși unei arhitectonice mai stricte și de-a impune adepților săi condițiunea unei sistematice culturi prealabile, o trecere diligentă (prin) pre treptele (Vorstufen) artei, în scurt (dominațiunea) domnia asupra individualităței naturale. Abia atunci când această activitate artistică lasată acuma cu totul la dispozițiunea capriciului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fățărește și-și espune în ea individualitatea sa. Din concepțiunea corectă a acestui fenomen am conchis totodată că neci o altă arte nu are o trebuință mai adâncă și mai urgentă d-a întemeia o adevărată artizanie (Kuenstlertum) prin o arhitectonică. Avem acuma a ne-ndrepta spre următoarele principii izvorâte din noțiunea artei noastre. Noi amintim mai întîi aceea că orce arte e o pătrundere a ce e general și individual, încît fiecare artist face din general o espresiune a individualului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără știință; ea abia deschide privirca (Einsicht) în organizațiunea obiectului. Criticul de arte așadar nu trebuie să aibă numai o cunoștință generală asupra naturei artei, ci trebuie să cunoască și terenul speciale pe care și l-a ales în toată arhitectonica sa. Fără copiozitate în părți (ohne die Fuelle des Einzelnen), fără avuția intuițiunilor celor mai vii critica e un lucru sec {EminescuOpXIV 250} și neroditor, ce se mișcă în cercul unor generalități abstracte cari cad la piață (Gemeinplaetzen). În artea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neprimitoare pentru espresiunea spirituală și cât [de] rar îl mână un talent specific tocmai la reprezintarea unor astfel de tipuri, la cari să poată întrebuința (artistice) ca artist o structură de obraz în care prevalează espresiunea simțuală. Fizionomia ordinară, în privința arhitectonică, va fi dar tocmai ca și un corp stăpânit de-o infirmitate văzută, o bară (piedică) naturală pentru reprezintator. E clar că noi nu avem aicea înaintea ochilor fizionomia întîi cât ar fi oarecum rezultatul unor pasiuni ordinare și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
făcut din ele un apel puternic unei dezvoltări libere, e trist pentru că conține oarecum ultragiul omului pentru chemarea lui așa de clar marcată. O proporțiune frumoasă a membrelor, o figură nobilă, potrivită pentru esprimarea unor personalități remarcabile, și o fizionomie arhitectonice regulată, ce resplendă tot ce-i cu adevărat uman, și {EminescuOpXIV 256} mișcăcioasă totodată sunt favorile pe care natura poate să i le acorde actorului, ca o zee plină de har, prin ce ea își împlinește lucrul ei pe terenul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să-și ridice o structură de față nobilă ce-ar posede-o la înălțimea unei espresiuni libere și volubile a spiritului. TREPTELE DEZVOLTĂREI ARTISTULUI DRAMATIC Individul dotat cu avantagele naturale ale unui corp bine format, a unei structuri de față arhitectonice nobile și a unui ton sonor și liber de dialect (stă pe) se află în pragul artei. Însă acești factori, ce aparțin laturei naturale a artei noastre, devin abia atuncea puteri adevărate când le insuflă viață dotarea specifică spirituală cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lucruri ce după regulă sunt să (urmeze) fie următoare. Asta provine de-acolo pentru că-n realitatea artei reprezintative momentele acestea toate sunt deodată în putere și nu vin la aparițiune unul după altul. Știința dezvălește numai necesitatea internă a întregei arhitectonice a artei, fără ca artistul reprezintator să trebuiască de-aceea să le țină aceste momente dispărțite unul de altul în timp. Ceea ce conceptual se petrece într-un dupăolaltă și ca o înălțare și curățire a elementelor numai naturale la o formă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu natura ei, la apărere sensibilă, la incorporare a intuițiunei poetice. Încolo de elementul ideal al vorbei ea îndegetează și la elementul real, acela al sensibilizărei prin mijlocul gestului. De-aceea, dacă prima noastră secțiune a avut a face cu arhitectonica declamațiunei artistice, secțiunea noastră a doua însă va avea a face cu legile artistice ale gestului, așadar cu elocuțiunea corporală. Abia cu partea asta noi călcăm pe terenul propriu, original, particular (minunat) al reprezintațiunei dramatice. În trecerea de la momentul întîi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cugetat al vorbelor, se numește accent logic, care se leagă strâns de relațiunile gramaticale a propusăciunei, cari și ele nu sunt decât referințe logice. Spre a precepe accentul logic în toată însămnătatea sa reprezintatorul trebuie să se familiarizeze cu întreaga arhitectonica propusăciunei, cu legea ramurilor ei și cu modul propriu pe care-l ia propusaciunea în compozițiunea sa, conform geniului limbei materne. Aicea e locul unde ni se prezintă trebuința unei cunostiinție temeinice a tuturor relațiunilor gramatice din propusăciuni, cum urmează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în esecuțiunea principiului, ar fi mai bine de împăcat diferitele interese, cum să nu se nedreptățească atât cerințele obiective ale artei cât și cele subiective ale artistului, toate aceste sânt firește afară de domeniul opului nostru, care are de-a dezvolta arhitectonica artei, nu de-a compune un cod al legislațiunii scenice. Al doilea moment atinge modul cum este chemată la viață opera poetului însuși. Dacă reprezintarea scoposește de-a ni da un întreg, atunci e treaba direcției de a ținea neîntrerupt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se dezvolte activitatea dramaturgului ca dirigent spiritual a reprezentărei dramatice. El reprezintă conștiința științifică dezvoltată, unită cu o cantitate egală de intuițiune vie, prin urmare are datoria de-a dez volta poziția opului spețial față cu prezentul, însemnătatea întregului, arhitectonica în părți, tăria și slăbiciunile în diferitele figuri, și prin urmare are de-a îndrepta atenția artistului asupra puntelor de vedere pentru concepția și realizarea caracterelor și are de-a releva momentele unde actorul are să întreacă și să întregească pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încă mai mare decât le-ar fi adus în alte cariere a vieții lipsa lor de seriozitate, lucru și talent. Viitorul artei noastre nu trebuie dar lăsat în dispoziția întîmplări oarbe, ci trebuiește asigurat prin institute care să introducă în arhitectonica artei pe aceia a căror formă fizică, dispozițiune specific artistică și cultură generală prezintă cel puțin un prognostic favorabil pentru viitoarea lor dezvoltare. Măsura geniului se-nțelege că nu se lasă deviată nicicând; ba geniul adevărat poate chiar să-și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arte, cari cer o măsură anumită de tehnică, ce se poate învăța si deprinde și care nu este lăsată la liberul arbitru a fiecăruia, ci este o condiție sine qua non pentru esersarea artei. Cu această cerere, care, prin o arhitectonică a artei noastre, o îngrădește față cu ușurința diletantismului și-i asigură o poziție mai naltă, ne-am întors la punctul de purcedere al opului nostru, care, dezvoltând organismul artei reprezentărei în toate părțile ei, pune prin asta fundamentul pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deplin, a se judeca după valoarea sau nevaloarea lor și a fi supuse unei juste prețăluiri. II. ÎMPĂRȚIREA FILOZOFIEI TRANSCENDENTALE Filozofia transcendentală este ideea unei științe în socoteala căreia critica rațiunei pure are datoria de-a trasa planul în mod arhitectonic, adică din principie, cu deplină garantare a complectitudinei și siguranței tuturor pieselor cari constituiesc această clădire. Rezonul pentru care critica aceasta nu poate fi numită ea însăși filozofie transcendentală este numai acesta că, pentru a fi un sistem complet, ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru aceasta. În sfârșit procedura sceptică adevărat că nu este mulțămitoare pentru întrebările rațiunei, dar e totuși o (preexercitare ) un exercițiu pregătitor, pentru a deștepta precauțiunea ei și a arăta mijloacele temeinice care o pot asigura în proprietățile ei legitime. ARHITECTONICA RAȚIUNEI PURE Pricep sub arhitectonică arta sistemelor. Fiindcă unitatea sistematică este aceea ce din cunoștință comună face știință, adică face numai dintr-un agregat al lor un sistem, de aceea arhitectonica este învățătura științificului în cunoștința noastră și se cuvine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sceptică adevărat că nu este mulțămitoare pentru întrebările rațiunei, dar e totuși o (preexercitare ) un exercițiu pregătitor, pentru a deștepta precauțiunea ei și a arăta mijloacele temeinice care o pot asigura în proprietățile ei legitime. ARHITECTONICA RAȚIUNEI PURE Pricep sub arhitectonică arta sistemelor. Fiindcă unitatea sistematică este aceea ce din cunoștință comună face știință, adică face numai dintr-un agregat al lor un sistem, de aceea arhitectonica este învățătura științificului în cunoștința noastră și se cuvine a sta neapărat în metodologie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
temeinice care o pot asigura în proprietățile ei legitime. ARHITECTONICA RAȚIUNEI PURE Pricep sub arhitectonică arta sistemelor. Fiindcă unitatea sistematică este aceea ce din cunoștință comună face știință, adică face numai dintr-un agregat al lor un sistem, de aceea arhitectonica este învățătura științificului în cunoștința noastră și se cuvine a sta neapărat în metodologie. Sub domnia rațiunei nici e permis ca cunoștințele noastre să constituie o rapsodie, ci un sistem, numai în care ele pot sprijini și promova scopurile esențiale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîmplător (și a căror mulțime n-o poți ști niciodată dinainte), ni dă numai o unitate tehnică; însă cele ce răsar numai în urma unei idei (la care rațiunea au impus apriori scopul, iar nu l-a acceptat empiric) întemeiază unitate arhitectonică. Și aceea ce numim noi știință nu poate răsări în mod tecnic din asemănarea celor diverse sau din cauza întrebuințărei in concreto a cunoștințelor pentru diferite scopuri exterioare după plac, ci în mod arhitectonic, din considerația înrudirei cunoștințelor și a deducțiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu l-a acceptat empiric) întemeiază unitate arhitectonică. Și aceea ce numim noi știință nu poate răsări în mod tecnic din asemănarea celor diverse sau din cauza întrebuințărei in concreto a cunoștințelor pentru diferite scopuri exterioare după plac, ci în mod arhitectonic, din considerația înrudirei cunoștințelor și a deducțiunei lor de la un singur, suprem scop intern, care face întregul cu putință de abia, căci schema științei trebuie să conție apriori, adică conform ideei, (planul) schița (monograma) și împărțeala întregului în membrele sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîi am adunat ca material de construcție rapsodistic cunoștințele respective, ba chiar după ce multă vreme le-am construit tecnic, abia să fim puși în starea de-a întrevedea ideea în lumină mai clară, și a proiecta un întreg în mod arhitectonic după scopurile rațiunei. Sistemele par a se fi format ca viermii prin generatio aequivoca, din confluența numai a noțiunilor strânse, în început ciuntite și abia cu vremea complecte, deși ele toate aveau schema lor ca un sâmbur în dezvoltătoarea rațiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
schema lor ca un sâmbur în dezvoltătoarea rațiunei, așa încît nu numai fiecare [sistemă] e articulată după ideea ei, ci mai sânt încă și toate unite într-un sistem al cunoștinței umane, ca membre ale unui întreg, și permit o arhitectonică a toată știința umană, ceea ce în ziua de azi în care s-a adunat deja atâta material sau poate luat din ruinele surpatelor zidiri mai vechi, nici greu n-ar fi măcar. [... ] Noi în acest loc ne mulțămim cu împlinirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]