1,870 matches
-
îndrumați spre Saich (1981: cap. 3). 14. Inoportunitatea importării comunismului sovietic în China a constituit o trăsătură însemnată a gândirii Mao Zedong, dar și a realpolitik-ului lui Mao. Politica, care evident a creat tensiuni cu Uniunea Sovietică, era influențată de aroganța cu care, de la început, Partidul Comunist Chinez fusese tratat de Stalin (pe care însă Mao îl admira), de reprezentanții săi Borodin și Zinoviev și, în ultima vreme și foarte puternic, de Hrușciov. În timpul Marelui Salt și după acesta, prim-secretarul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
oferit să consilieze țările care încercau să reducă corupția. Anul următor, Fondul a produs de bunăvoie propriul Cod al Bunelor Practici privind Transparența Fiscală și a fost instruit de Comitetul Executiv, care se confrunta periodic cu plângeri în privința confidențialității excesive, aroganței și insensibilității personalului FMI, pentru a-și spori transparența. Acest lucru era în mare parte în interesele Fondului: nu în ultimul rând, se simțise recent jenat de faptul că susținerea publică a realizărilor economice ale lui Suharto în Indonezia tăinuise
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
pentru a-și crea o identitate. Spun că sunt scriitor doar uneori, polemic, atunci când am de-a face cu un imbecil - și în cazuri dintr-astea devin aproape paranoic. Nu am citit aceleași cărți cu ăla. Unii îmi spun că aroganța asta e bună. Că sunt un bolovan, un bolovan care, ciocnindu-se de unul și altul, până la urmă se va cizela corespunzător, dar că n-ar trebui să mă las cizelat așa, de oricine. Știu că par infatuat, dar asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-mi amintesc. Am o memorie ciudată. Cu o funcționare bizară. Chipuri nu rețin. Nu știu de ce. Le spun cunoscuților, dacă ne întâlnim pe undeva, într-un alt context, mă salutați și vedeți că nu reacționez, să știți că nu e aroganță. Pur și simplu, am o memorie vizuală mizerabilă. Sunt, paradoxal, un auditiv. Însă, într-un sfârșit din ăsta de trimestru, un profesor (sau un prof) de-al nostru a scos și el niște casete de prin buzunare și ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dar s-a dus, e mai bine să nu-i avem în preajmă, să stea mai departe. Celui care, odată ajuns la putere, se poartă de parcă ar fi însăși veșnicia, îi uiți neroziile, nu însă și trufia. Boală grea e aroganța vedetei politice. E una dintre bolile înlăuntrului care nu se vindecă. Remisia poate să semene a vindecare, dar e de-ajuns să apară ocazia că infatuarea e și mai mare, dublată de dorința de răzbunare. Semnul de întrebare De la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
călătorii de două parale. Au aceeași ignoranță crasă precum orice alt om, Însă micile victorii pe care le-au dobîndit de-a lungul vieții li s-au urcat la cap, iar opiniile lor mediocre sînt exprimate cu mult mai multă aroganță pentru simplul fapt că ei sînt cei care le proferă. Criza mea de astm s-a Înrăutățit, cu toate că Îmi urmam dieta cu strictețe. Un alint care nu Însemna nimic, venit din partea acelei femei ușoare care s-a arătat Înțelegătoare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
unii colegi din fabrică pricepuți să spună bancuri pe bandă rulantă, ore în șir, că acest tip de memorie li se exersase nu numai în scânteierile verbale, ci și în felul cum priveau de sus la tot ce-i înconjura. Aroganța, obligatoriu prezentă în poante, devenise obișnuință nesocotită. Băncoșii ăștia sufereau de o boală profesională care îi deformase și îi făcea să rateze ținta fără să observe. În felul acesta, bancurilor politice subversive, îndreptate împotriva unei Puteri criminale, li se alăturau
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pentru a fi între ei prieteni sau dușmani, pentru a da sau a primi ceva. și, mai ales, cât de mult își plâng de milă când vorbesc despre ei. În cele mai multe dintre discuțiile lor manifestându-se aceeași veșnică împerechere de aroganță și autocompătimire, aceeași comedie narcisistă a gesticulației, a zvârcolirii întregului corp. Se agitau de colo-colo scoțând pe gură ego-ul umflat. Teatralismul lor era mlădios, orășenii ascundeau sub piele altfel de articulații decât țăranii, iar limba ce-o plimbau în gură
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
eram eu. Când auzeam pe cineva rostind „cuvânt-cheie“, „scenă-cheie“, „eveniment-cheie“, acestea-mi sunau zăpăcitor în raport cu cuvinte, scene, evenimente decisive și pline de consecințe. Toate cuvintele cu „cheie“ nu aveau nimic simbolic - atât eu, cât și ele știam că operează cu aroganța Cheii cerului. Evitam aceste expresii. și m-am mirat auzind pentru prima oară cuvântul „Schlüsselkind“1. Eram uluită și mă simțeam prinsă asupra faptului. Într-un cu totul alt sens, eu însămi îi aparțineam în mai mare măsură Cheii decât
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Leviton nu mai fabrică lămpi de birou, ci doar aparatură electrică de înaltă calitate, pentru avionică și alte aplicații speciale.) La fosse commune dissout l'individuation et l'arrogance ou l'éspérance du nom. (Groapa comună dizolvă diferențele între indivizi, aroganța și speranța numelui.) Michel Serres despre catacombele Parisului în Statues, Flammarion, 1989. 14 iunie 2005 Colega mea de birou, franțuzoaică get-beget, se întoarce victorioasă din țara-mamă: a obținut până la urmă mult râvnita numire pe un post de maître de conférence
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sunt și astăzi așa-ziși prieteni. Sfânta ipocrizie! De detestat cu adevărat, detest vulgaritatea și reprezentanții ei, detest atotprezenta mârlănie, detest ignoranța care se erijează în atotcunoaștere, detest fățărnicia căreia știu că 85 nu mă pot sustrage nici eu, detest aroganța și desfigurarea pe care le aduce puterea. Sentimentele negative, din care am gustat și eu din plin, sunt gelozia, invidia, răutatea, disprețul față de cei mai puțin importanți, îngâm farea, supraevaluarea (vorbesc de supraevaluarea de sine), ancorarea în prejudecăți, lipsa de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Nu, n-aș putea trăi în America lui Bellow. Și nici în Israelul lui Amos Oz. Acolo, într-adevăr, au făcut minuni. Au scos aur din piatră seacă. Dar prea multă exaltare, prea multă diversitate contrastantă a populației, prea multă aroganță a celor bogați, prea mult instinct de superioritate. Prea multă nesiguranță. În Anglia, în schimb, da, în Anglia aș putea trăi. De altfel, am foarte mulți prieteni acolo. Dar nu în Anglia cosmopolită a lui Durrell, ci în cea tradiționalistă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
față prăjiturile cremoase de ieri-alaltăieri de către acele - oho, cât de puternice! - figuri ale zilei, slujbașii de la o unitate de alimentație publică. Câte nu puteau ei procura și la ce prețuri bune le puteau vinde, ce poziție privilegiată câștigaseră și câtă aroganță (de activist) se afla pe fețele lor! Pentru că ne-au râs în nas, am lăsat prăjiturile pe masă și ne-am dus în căminul fetelor, ne-am instalat în holul de jos și-am început să jucăm cărți, să vorbim
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
plini de trufie: ,,mă, știi tu cine sunt eu ?” Iar dacă schimbi două vorbe cu el, atunci ai și posibilitatea să-ți răspunzi singur la întrebare! Mulți dintre aceștia dacă au prilejul, sunt dispuși să mă întrebe oricând și cu aroganță, de la înălțimea ,,pregătirii” lor: ,,mă, ce pregătire ai tu ca să te apuci de scris cărți?” Răspunsul meu este simplu: întotdeauna, numai incompetenții au alergat după hârtii care să le ,,certifice deșteptăciunea“ în ochii celorlalți. Adevărații meseriași nu au nevoie de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ajutat să fiu acceptat și respectat în scurtă vreme. A fost nevoie de tact și înțelegere, de răbdare și înțelepciune, de clarviziune și fermitate în biruirea dificultăților. Am dobândit, astfel, o experiență utilă care m-a condus la concluzia că aroganța și intransigența, ca și toleranța excesivă și lipsa de autoritate sunt dăunătoare în actul de conducere. Sunt convins că debutul în profesia didactică a avut o influență pozitivă asupra evoluției mele ca profesor și director la prestigioase școli din Iași
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Îl expune primejdiei și-l distinge de zei, de pietre și de nori. Datorită ei simte Ahile arsura soarelui și răcoarea mării. E și singurul loc unde el poate deosebi bucuria de durere și unde se teme de necunoscut. Aici aroganța se destramă și sîngerează o tristețe nelămurită. Călcîiul Îl va costa viața pe Ahile, dar gloria sa adevărată e să umble ca și cum ar fi și acolo invulnerabil. De abia din acest moment Începe eroismul său; după ce vom afla că vitejia
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
din ruine să se prefacă în uitare. Răul cuprinsese toate încăperile precum o briză care intră și-ți inundă casa. În toată casa nu mai găseau o oază de liniște, făcându-i să se simtă ca pe un teritoriu străin. Aroganța lui nu putea fi anulată nici cu dinamită, tandrețea, bunătatea, duioșia, umărul pe care voia să își pună capul, erau lucruri greu de găsit. Pentru el nu mai era decât un obiect, o ființă respingătoare, un canal înfundat de gunoaie
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
fără ea, dar nici cu ea. În fuga ei distrusese multe, dărâmase totul fără voia ei. În acel moment se simți ca într-o zi friguroasă, ploioasă și fără nici un adăpost. Oare nu toți avem o valoare în noi înșine? Aroganța, ignoranța unora, trufia și subestimarea ne transformă în niște oameni trădați ca de o umbră de demoni, oameni jigniți și umiliți, oameni priviți altfel decât ar merita valoarea umană pe care o dețin. Carlina simțise că nu își trăise viața
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mania lui deformatoare, spiritul de intrigant etc., etc. L-am tolerat mult prea mult cu gîndul că el, care se crede cel mai inteligent și mai cult dintre toți, va înțelege. N-a înțeles însă nimic pentru că e bolnav de aroganță. În consecință, voi face, după caz, tot ce este posibil, dar la modul onest, ca să rămînă izolat. El s-a eliminat singur din cercul nostru de aici. Deja, aici, mulți dintre cei (nu numai prieteni intimi) care erau alături de el
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
avut același sentiment: ce bine ar fi să tacă și să comunicăm doar mental, în cadrul ceremoniilor! Jorge are ceva din ego-urile supra dezvoltate pe care le-am întâlnit deseori în România, motiv pentru care bănuiesc că am această reacție alergică. Aroganța omului bun la ceva anume? Nu văd legătura dintre a fi bun la ceva și a considera restul lumii inferioare. Cred că ideea nu poate apărea decât într-o minte închisă la lumea înconjurătoare, blocată într-un univers mărunt definit
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să fie corecți cu populația civilă, care îndura cu stoicism rigorile și ororile războiului. Am interzis furtul de la oamenii locului, deși mare lucru nici nu aveau în jurul lor. Totdeauna am spus ostașilor mei să se comporte omenește, să nu manifeste aroganța de cuceritori, așa cum făceau hitleriștii, care ne târâseră în acest război. La începutul lui mai sunt trimis într-o delegație la un comandament aflat la Nikolaev, pe Bug. Tot mai vizibile urme ale războiului se văd la tot pasul. Unele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
convins, apoi ca aliat al hitleriștilor credea orbește într-o victorie deja pierdută 71 chiar după primele săptămâni de război cu Rusia. Discutam cu el în contradictoriu și, chiar când nu mai avea argumente convingătoare, își susținea cu îndrăzneală și aroganță părerile... Nimeni și nimic nu-l putea convinge că a luptat încă de la început pentru o cauză pierdută. Peste mai puțin de un an a trăit pe viu eșecul convingerilor sale. Pe deasupra spitalului din Făgăraș treceau stoluri de păsări argintii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de ani, timp în care mi-am ascuns cu grijă infirmitatea. Colegii de serviciu observaseră că eu țineam permanent mâna stângă în buzunarul hainei ori al paltonului, uneori chiar la spate și credeau că numai dintr-o mândrie și oarecare aroganță mă comportam astfel... Îmi reamintesc acum o întâmplare mult mai veche. În 1947, când am revenit ca învățător la Priponeștii nașterii mele, la un cerc pedagogic al învățătorilor din plasa Crivești trebuia să se țină o lecție model. Pe lângă organele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dezvoltare din Asia și Africa, vede altceva decât pagubele produse de imperialismul occidental, așa cum le-au descris Hobson, Lenin, Toynbee, Sartre și discipolii lor. Într-un lung eseu, Kedourie a scris: „Se aduc acuzații privind exploatarea economic), iar tirania și aroganță europenilor sunt aspru criticate. Totuși, este un fapt simplu și evident c) aceste regiuni, despre care se spune c) sufer) azi din cauza imperialismului, nu au cunoscut decât dominația str)în) În cea mai mare parte a istoriei lor și c
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dintr-un alt timp și se transmitea prin prezența lor. Dar pentru actori cea mai impresionantă experiență a fost când am jucat În Grecia pe Muntele Lycabetos, deasupra Atenei. Nimic nu a fost mai emoționant. Și mai Înfricoșător. Să ai aroganța, ca străin, să vii la greci acasă să joci Medeea e la fel de intimidant ca și cum ai merge la Stratford să joci Hamlet. Ne-am asumat acest risc fără să știm cum va reacționa publicul numeros de 3.000 de greci moderni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]