2,401 matches
-
metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; - două fațete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; - două fațete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunghiulară cu: - față posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; - margini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proeminentă anterior. Prin intermediul acesteia se realizează articularea cu prima falangă a fiecărui deget. Fiecare din cele 5 oase metacarpiene prezintă o serie de caractere de diferențiere. Primul metacarpian nu prezintă fațete articulare laterale, nu se articulează cu nici unul dintre oasele metacarpiene vecine. Prezintă o fațeta articulară pentru
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prezentând două fețe: una anterioară, concavă și alta posterioară, convexă precum și două margini. Extremitățile falangelor prezintă suprafețe articulare în potcoavă; excepție: cea de a trei falangă. Prima falangă prezintă la nivelul extremității proximale o cavitate glenoidă prin care se realizează articulare distală cu metacarpianul respective. La nivelul extremității distale prima falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falangă. A doua falangă prezintă la nivelul extremității proximale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a trei falangă. Prima falangă prezintă la nivelul extremității proximale o cavitate glenoidă prin care se realizează articulare distală cu metacarpianul respective. La nivelul extremității distale prima falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falangă. A doua falangă prezintă la nivelul extremității proximale două cavități glenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falange. La nivelul extremității distale a doua falangă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
distale prima falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falangă. A doua falangă prezintă la nivelul extremității proximale două cavități glenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falange. La nivelul extremității distale a doua falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a trei falange. Cea de a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prezintă la nivelul extremității proximale două cavități glenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falange. La nivelul extremității distale a doua falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a trei falange. Cea de a treia falangă are un corp foarte redus. Extremitatea distală este nearticulară și are forma unei potcoave și corespunde unghiei. Oasele sesamoide sunt mici formațiuni osoase sferice sau ovalare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
distincte în perioada embrionară: ilion (situat în sus și în afară), pubis (anterior) și ischion (inferior). Coxalul prezintă pentru descrierea anatomică: 2 fețe, 4 margini, 4 unghiuri. Fața externă este centrată de cavitatea articulară cotiloidă, acetabulară prin care se realizează articularea cu capul femurului. Cavitatea acetabulară este limitată de o margine circulară denumită sprânceana cotiloidiană străbătută de 3 șanțuri care reprezintă de fapt punctele de sudură dintre cele trei oase embriologice ale coxalului (ilion, ischion și pubis). Suprafața interioară din cavitatea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este mai voluminos decât cel extern și prezintă în partea posterioară o gropiță pe care se inseră tendonul direct al mușchiului semimembranos și semitendinos. Condilul extern prezintă în partea postero-externă o fațetă articulară orientată în jos, înapoi, în afară destinată articulării cu capul peroneului. Fiecare condil prezintă o față superioară și o circumferință. Fața superioară sau platoul tibial prezintă pentru descriere următoarele elemente anatomice: - fața articulară superioară este reprezentată de două suprafețe, cavitățile glenoide ale tibiei, câte una pentru fiecare dintre
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
gâtului trohleei; * două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; - o față anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; - o față posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; - o față externă ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; - o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă - ce prezintă: * o față articulară pentru talus; * un șanț maleolar pentru trecerea tendoanelor mușchilor flexori lung al degetelor și tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
un șanț în care se inseră ligamentul peroneo-calcanean; - față postero-externă, sub forma unui șanț prin - care alunecă tendoanele mușchilor peronieri; - față laterală, cutanată; - față medială, care prezintă de sus în jos: * suprafață rugoasă pentru inserția ligamentelor tibio-peroniere; * fațetă articulară pentru articularea cu extremitatea inferioară a tibiei și cu fața externă a astragalului; * posterior față de suprafața articulară se observă o excavație profundă - fosa maleolei laterale - în care se inseră ligamentul peroneo-astragalian; - margine anterioară pe care se inseră ligamentul anterior al articulației tibio-peroniere
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și posterioară; - față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului; în rest, pe această față se prind ligamentele peroneo-astragalian anterior și posterior; - față internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și posterior; - față internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte această față în două porțiuni: - una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; - alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a moștenirii regimului precedent se conjugă cu aceea de legitimare a acțiunii statului, independent de obiectivele pe care le are în vedere și pentru care acționează. Modelul european rezultă a fi, de aceea, o ancoră "potrivită" (March, Olsen, 1989) pentru articularea discursului construirii statului un discurs intrinsec constitutiv-identitar în termenii constituționalismului liberal. Inițial, această ancorare s-a făcut fără a se ține seama de diversitatea funcțiilor pe care mașina statului trebuie să le desfășoare în fiecare dintre ȚECE. Cu alte cuvinte
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
milioane de Euro172. Proiectele eligibile de finanțare prevăd prezența unor parteneri cu caracter neguvernamental. In loco, delegațiile comisiei controlează gestiunea proiectelor și activează mecanisme de socializare a elitelor locale care sunt atrase în proiecte 173. După cum se poate observa, din articularea discursului documentelor EIDHR (Fig. 3.4) rezultă că există o relație directă între democratizare și respectarea drepturilor omului. Nu există democrație fără respectarea drepturilor omului. Dimpotrivă, democrația se practică și se explică mai ales prin implementarea drepturilor omului 174. A
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
justiție. De aici, faptul că alegerea pe care o fac participanții și actorii care sunt implicați în procesul de răspândire a cunoștințelor și informațiilor este o alegere de governance, o alegere care are consecințe cu caracter constitutiv-identitar. Ea influențează și articularea mecanismelor de control și sancțiune care se prefigurează în modelul de democrație conceput de instituțiile europene. De fapt, controlul instituțiilor publice de către stakeholders depinde de informații, de cunoaștere și de capacitatea de advocacy de care dispun pentru a face presiuni
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
trebuie să-l menționeze. Dar cred că mai există și alte lucruri importante, deoarece nu-i putem învinovăți pe lideri pentru toate problemele noastre. Europa Centrală și de Est a înregistrat un eșec și în modul în care a adresat articularea vieții economice și personale. Schimbarea a fost foarte neuniformă, cei care erau cel mai puțin pregătiți pentru a face față dificultăților fiind afectați cel mai mult ca urmare a problemelor sociale. Perioada imediat următoare anului 1989 a reprezentat o victorie
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
speranța unei eventuale difuzii ulterioare către spațiile periferice? Cum trebuie implementate politicile publice, incitative și corectoare, încât să nu fie afectate impulsurile spontane ale creșterii? Aceste întrebări sunt chiar cele ale dezvoltării teritoriale ale Uniunii. Ultima problemă, este cea a articulării complete a Europei de Est la UE, încât aceasta din urmă să-și găsească cu adevărat dimensiunile pe care i le permit valurile succesive de state care i s-au integrat. Este necesară ieșirea din eurooboseală și construirea activă a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de identificare a spectacolelor și creatorilor-sursă din dansul contemporan în intervalul 1960-1990, cu accent pe ’80. Suprafețe e parte din platforma critică reSourcing*, care s-a concentrat pe asamblarea unor rețele de cercetare din zone artistice diferite, link-uite pe principiul articulării unui domeniu de „citire“ profesionistă a culturii contemporane românești. Identitatea și coagularea spectacolelor de dans contemporan într-un fenomen vizibil, prezența corpului în „societatea spectacolelor“ care defineau frame-ul istoric fragil al anilor ’80 au reprezentat mizele demersului inițiat de Manuel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
toate componentele universului didactic: conținuturi, strategii, metodologii, modalități de organizare, forme de evaluare, specificări relaționale, conformații psihosociale etc. Calitatea acesteia depinde nu de fiecare element în parte luat separat, ci de relevanță elementelor prin raportare la context și modul de articulare la nivelul ansamblului didactic creat. O lecție este o unitate, dar alcătuită din mai multe momente (secvențe) sau etape. Pedagogii s-au străduit să găsească un model de structură de lecție, adică să arate etapele prin care ar trebui să
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
formarea și dezvoltarea limbajului și a comunicării la copiii deficienți de auz un rol important îl ocupă educația senzorială care vizează formarea și dezvoltarea controlului și autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic și a auzului rezidual pe care se bazează procesul de articulare verbală. Activitatea de educare a auzului se desfășoară în cabinete izolate fonic și de audiologie educațională, dar și în cadrul activităților frontale cu toți copiii sau cu un grup de copii. În perioada premergătoare activităților de reabilitare auditiv-verbală se realizează: activități
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
deficiențe de auz. Metoda demonstrației își atinge la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic- auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ.<footnote apud
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic- auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ.<footnote apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența de auz”, editura PRO HUMANITATE, București, 2001 footnote> Exercițiul este, deasemenea, o metodă
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
ce vine din incertitudinea conceptuală legată atît de comunicare, cît și de politică, ceea ce lasă un spațiu de manevră destul de larg în combinarea acestora. La aceasta se adaugă multidimensionalitatea comunicării politice și cîmpul teoretic concurențial, ambele punînd probleme suplimentare în articularea coerentă a celor două domenii. Să vedem, mai departe, care este arhitectura acestei articulații. *** Premisa principală este că noua disciplină, comunicarea politică, reprezintă un bricolaj de teorii, tehnici și practici. Prima parte a cărții este dedicată teoriilor și tehnicilor, iar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]